Aprilie 2019

UN EFECT AL INDUSTRIALIZĂRII FORŢATE:
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA UNUI GIGANT INDUSTRIAL
– COMBINATUL DE UTILAJ GREU IAŞI (I)


Una dintre întreprinderile-gigant ale României ceaușiste – Combinatul de Utilaj Greu Iași a fost inaugurată în 31 iulie 1976. În 1977 se punea în funcțiune secția de mecano-sudură , eveniment de o anumită importanță. Începînd cu anul 1978, se produce aici fontă și oțel în cantități industriale. Pentru folosirea utilajelor era necesară o masa de lucru alcătuită din mii de muncitori.

Se cunoaște faptul că Nicolae Ceaușescu ar fi vrut să construiască acest „colos industrial” în orașul Pașcani. Pînă la urmă proiectul C.U.G. la Pașcani a căzut din rațiuni practice: disproporția dintre mărimea unei asemenea construcții și micul oraș din Moldova. În afară de combinatul în sine ar fi trebuit ridicate (și pentru aceasta era necesar un spațiu adecvat) blocuri de locuințe pentru miile de muncitori ce ar fi lucrat acolo: un adevărat oraș care s-a ridicat în anii ’70 cu denumirea „cartierul C.U.G.”.

Odată cu Combinatul de Utilaj Greu putem vorbi despre o investiție fără precedent, făcută la Iași, în timpul dictaturii Ceaușescu (intitulată Epoca de Aur sau Epoca Nicolae Ceaușescu, de către propaganda oficială de partid și de stat, termeni folosiți alternativ, odată cu crearea cultului personalității dictatorului și a familiei lui).

„Prelucrarea secretului de stat” și producerea de armament pentru țările din „lagărul socialist” erau principalele linii pe care se mișca structura economică și propagandistică a gigantului industrial. Construit între 1975 și 1976, Combinatul de Utilaj Greu, în care se investiseră 16 miliarde lei (sumă incredibilă pentru acele vremuri!), debuta în 1977 cu secția de mecano-sudură unde s-au produs „structuri sudate pentru întreg ansamblul”, pînă și stîlpii de susținere și grinzile acestui „uriaș”.

Date detaliate se află în documentele securității, în numitele „Dosare ale Revoluției din 1989 – Județul Iași”, unde se poate citi... urmărirea ca obiectiv(!) de către servicii a întregului combinat. Volume de sute de pagini cu analize detaliate și rapoarte ale Securității în care putem citi mărirea și decăderea mamutului industrial ca cel mai concludent exemplu a eșuării industrializării forțate puse la cale de Nicolae Ceaușescu, odată cu așezarea lui în fruntea statului. Trepte ale nebuniei, construcții megalomane ale unui creier bolnav gata de a- și însuși după bunul plac o țară care fusese cîndva denumită cu mîndrie „grînarul Europei”, despre care se dusese vestea. Dar cum putea păstra și argumenta reușitele de acest fel prin care România devenise celebră cineva care contribuise în mod criminal la olectivizarea forțată a agriculturii? În cadrul economiei de comandă – control bazată pe planuri cincinale un rol major îl avea industrializarea forțată. Creată după modelul lui Stalin, însemna că anumite secțiuni ale industriei (constructoare de mașini, siderurgică, chimică) trebuiau să atingă un nivel uriaș, în detrimentul producției bunurilor de consum. Iată că Nicolae Ceaușescu nu era un original! De asemenea în zona rurală scopul era reprimarea „elementelor cu potențial capitalist”(țăranii cu un nivel de trai acceptabil sau major erau denumiți chiaburi sau dușmani ai poporului), întemnițate sau chiar ucise cu sînge rece. Nici aici Ceaușescu nu fusese un pionier...

La 11 mai 1978 Securitatea avea să deschidă Dosarul de Obiectiv C.U.G. dosar nr. 1392, la aproape după trei ani după ce „conform Decretului 39/1975, la 9 august 1975 au fost atacate lucrările de construcții la Combinatul de Utilaj Greu Iași[...]”.

Studiul documentar pe care urmează să-l prezint în mai multe numere ale revistei Convorbiri literare, au ca subiect documente din cele 7 volume pe care le- am selecționat din Dosarul Combinatului de Utilaj Greu Iași, precum și din Dosarul de Obiectiv C.U.G., numărul de volume din cadrul Dosarului C.U.G. din Arhiva CNSAS fiind mult mai mare decît selecția operată de mine. Am urmărit evenimente ce exemplifică eșuarea industrializării forțate, într-una din cele mai de anvergură obiective economice din România și, în același timp, pentru că aceste evenimente sînt parte de început pentru premisele Revoluției din 14 decembrie 1989 de la Iași. După cum bine se știe, inițiatorii primei organizații politice din țară anticomuniste (Frontul Popular Român), constituite odată cu luna noiembrie a anului 1989 au fost doi cercetători – ingineri la Institutul de Cercetări Științifice (Centrul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică – CCSITUMP) de pe lîngă Combinatul de Utilaj Greu Iași.

Vom urmări împreună, pe firul documentelor de arhivă, evenimente semnificative ce vor puncta în ordine cronologică Gloria și decăderea mamutului industrial construit ca un simbol al industrializării forțate a României. Cel puțin, așa arată el astăzi în documentele (rapoartele) Securității. Nimic nu scăpa, totul era sub lupă. Din interior și din afară. Combinatul ieșean devine (nu chiar imediat după constituire!) un biet obiectiv al Securității. Aberant, ca printr-o vrajă rea, nu va mai rămîne nici o portiță de scăpare. Și vom vedea, ca pe o ironie a sorţii, mulțimea rapoartelor securității consemnînd și analizînd decăderea unei construcții a regimului pe care îl slujea.

* * *

Ministerul de Interne

Strict Secret Inspectoratul Județean Iași[Securitate] Exemplar unic

– Serviciul II – 1.09.1976

NOTĂ DE PREZENTARE

privind investiția de la Combinatul de Utilaj Greu Iași

Conform decretului nr 39/1975 la 9 august 1975 au fost atacate lucrările de construcții la Combinatul de Utilaj Greu Iași, finanțarea fiind deschisă conform avizului Băncii de Investiții Iași […] 09. 08. 1975. Valoarea investiției pentru cincinalul 1976 – 1980 este de 13.600 milioane (sic) lei din care 6 miliarde reprezintă construcții montaj iar restul este prevăzută în valoarea instalațiilor și utilajelor ce vor fi montate în această unitate industrială.

Investiția se desfășoară pe parcursul întregului cincinal ca primă etapă, ea urmînd să se continue și în cincinalul următor cînd vor fi alocate noi fonduri de încă cca. 5 miliarde lei.

Construcția combinatului se întinde pe o suprafață de 5 ha și va avea 17 hale mari de producție și un număr total de 20.258 angajați, din care 2410 personal TESA.

Studiul tehnico-economic nu este încă elaborat, însă din graficele întocmite se prevede că în trimestrul II 1977 va intra în funcțiune hala de mecano-sudură. Tot în același trimestru urmează să intre în funcțiune și turnătoria de fontă – linie grea. În hala de mecano-sudură vor lucra cca. 600 angajați și se vor produce în prima etapă construcțiile metalice necesare pentru construcția, în continuare, a celorlalte capacități de producție ale combinatului. Iar în turnătoria de fontă linia grea se vor produce piese turnate pentru I.U.G. Craiova.

Cca. 450 muncitori necesari pentru cele două secții sînt școlarizați în prezent la Brăila.

În cadrul acestui combinat vor funcționa cca. 7 secții de producție plus serviciile TESA.

Valoarea producției globale anuale va fi de cca. 7,5 miliarde lei producție anuală[...].

Combinatul de utilaj greu va produce în principal: ferme metalice, laminoare, cuptoare rotative, utilaj nuclear, utilaj termonuclear, linii complexe pentru morărit, linii complexe pentru industria chimică (coloane de sinteză), laminoare gigant(unicate în țară), etc. În premieră pe țară se vor produce, de asemenea, la C.U.G. Iași laminate cu profile diverse prin extruziune. Iată de exemplu și cîteva performanțe pe care le va realiza această unitate industrial: lingouri de oțel de 400 t greutate, piese forjate de 120 t bucata, piese turnate din fontă de 80 t bucata, etc.

În cadrul combinatului se va construi și o centrală care va furniza energie termică și electrică pentru ceastă unitate.

Transportul materiilor prime și a producției marfă va fi realizat în interiorul combinatului și în afara acestuia, în general pe linia de cale ferată. În combinat vor intra doua linii principale de căi ferate care se vor ramifica în 22 linii ferate uzinale, în acest caz în combinat va funcționa o stație CFR care va ține de combinat.

Combinatul de utilaj greu va fi utilat cu mașini unelte atît din import cît și din producția internă.

Valoarea acordată investițiilor acordate pentru importul de utilaje va fi de cca. 3 miliarde lei.[...].

Pentru construcția Combinatului de Utilaj Greu Iași, lucrează un număr de 11 trusturi și întreprinderi aparținînd de 8 ministere și organe centrale de stat. Toate acestea lucrează sub antrepriza Ministerului Construcțiilor Industriale, respectiv ale Trustului de construcții industriale Iași.

[...].

* * *



Ministerul de Interne

Inspectoratul Județean Iași Strict Secret Serviciul II

Exemplar unic Din 11.05.1978 Adnotare inițială:

„Se aprobă: Șeful inspectoratului, Col. Ionescu Gh. Dumitru/11 V 1978”



H O T Ă R Î R E

de deschidere a dosarului de obiectiv

„COMBINATUL DE UTILAJ GREU” – IAȘI

Prin decretul Consiliului de Stat nr 228. Din 16 iulie 1977 s-a aprobat înființarea Combinatului de Utilaj Greu „Nicolina” Iași prin reorganizarea Întreprinderii Mecanice „Nicolina” Iași și includerea obiectivului de investiții „Întreprinderea de Utilaj Greu Iași ”.

Avînd în vedere volumul mare de investiții, profilul complex și producția de serie mică și unicate care ridică probleme deosebite în pregătirea fabricației și asimilarea produselor, în asigurarea și pregătirea forței de muncă, prin decretul Consiliului de Stat nr. 73 din 13 martie 1978, începînd cu data de 1 martie 1978, la Iași ia ființă ca unitate economică distinctă, Combinatul de Utilaj Greu Iași și Întreprinderea mecanică „Nicolina” Iași prin reorganizarea Combinatului de Utilaj Greu „Nicolina” Iași.

Valoarea totală a investiției C.U.G. Iași va avea o amplasare pe o suprafață de cca 120 ha în afara perimetrului construibil al Municipiului Iași. Acesta se situează în partea de sud-sud est a Municipiului, între limita de sud a orașului și localitatea Ciurea din județul Iași. În final va îngloba un nr. de mari capacități de producție în afara utilităților tehnice, edilitare și energetice aferente.[...].

Acest obiectiv industrial va fi unul din principalii producători de echipamente și agregate tehnologice complexe, speciale și de performanță, precum și a unor produse speciale a căror fabricație este abordată pentru prima data în țară.[...].

Pînă în prezent Combinatul de Utilaj Greu Iași este încadrat cu un număr de 968 oameni ai muncii, dintre care 28 TESA. Pînă la finele anului 1978 numărul acestora va spori pînă la cca. 2000.

Pe platforma combinatului își desfășoară activitatea cca 1200 constructori de la TCInd Iași, TIM Iași, TLHS Galați, TILI București, Vulcan București, ICCF Iași în rîndul cărora desfășoară activitate informativă ofițeri de securitate anume desemnați.

Pînă în acest moment activitatea informativ- operativă pe platforma C.U.G. Iași – beneficiar, s-a desfășurat în cadrul dosarului de obiectiv nr. 889 – Întreprinderea Mecanică „Nicolina” Iași1 (sublinierea mea – I.D.).

Avînd în vedere Combinatul de Utilaj Greu Iași, la nivelul economiei naționale, pentru organizarea mai judicioasă a muncii informativ – operative în acest obiectiv, propun spre aprobare deschiderea dosarului de obiectiv „COMBINATUL DE UTILAJ GREU IAȘI”.

De acord,

Locotenent Semnat indescifrabil (n.m-.I.D.) Andronic Vasile


BACK