Sep 14, 2018

Posted by in MOZAIC

Titu MAIORESCU – Jurnal no 18 (V)

Iulie 1898

Joi 16 / 28 iulie. Ems. Ultimă zi. Eu sculat la 6, ceai, scriu pe balcon. Negură umedă şi tomnatică. Dar are să fie timp frumos peste zi. Termometru acum dimineaţa, numai 6° R. Scris (după cererea lor) pe fotografia tripticului de la Catedrala din Limburg, dată d-nei Skariatine:

 

„De la Cathédrale de Limbourg, Vallée de la Lahn.

«Şi perlele frumoase

Adîncu-i odihnesc.» (Heine)[1]

…urmează a fi găsite.”

 

Miercuri 15 / 27 iulie 1898[2]                 T. Maïoresco.

 

 

fiindcă îmi spusese că ea presupunea acele versuri ca fiind de la Goethe.

Iar pe un alt exemplar al aceleiaşi fotografii, dat contesei Ignatieff:

 

Dintr-un mic altar lateral în catedrala din Limburg.

Sculptură în lemn, colorată.

”Deloc frumoasă, dar, mai rău, primejdioasă”, cum zicea o damă franceză, vorbind despre ea însăşi.

 

15 / 27 iulie 1889                                     T. Maiorescu[3]

 

Telegramă

            Hotel Nord

Köln.

Rog rezervaţi astăzi seara ora nouă şi jumătate cea mai bună cameră două paturi.

Maiorescu[4]

 

La 2° 15’ plecat din Ems, Anicuţa gătită pentru vizita la prinţesa de Wied în Segenhaus, cu noul pardesiu[5] de mătase sură-deschisă, sosit ieri din Koblenz şi bine făcut. Un mare coş cu flori de la contesa Ignatieff, un buchet trandafiri roşii de la d-na Olga Skariatine, un mare buchet cu roze Maréchal Niel de la d-na Maria Skariatine, care, cu amabilitatea ei nobilă, vine în trăsură cu noi la gară şi se sărută acolo cu Anicuţa prietineşte – invitări în Rusia.

Pînă şi curiosul, înalt şi blond irlandez, cu a doua nevastă americană şi cu o gentilă şi picantă fetiţă de vro 7½ ani din prima căsătorie, care mîncau jos în grădină la masa de lîngă noi, Sir Gilbert King[6] a begheiat cuvinte emoţionante de mulţumire (îi zise Anicuţa că-şi poate bea Schwalbachul[7] aici la Ems, unde trebuie să stea nevastă-sa, şi i-a confirmat-o doftorul Geissé) şi ne-a invitat la el, în Irlanda (Charlestown, 21 Fitzwilliam-Square; sau Dublin, Drumsua St. sau 9 Leitrim). El nu vorbeşte decît englezeşte, ea şi nemţeşte. Ea modest-amabilă. El bătrîn timid.

Buchetul d-nei Skariatine îl duce Anicuţa[8] prinţesei Wied, celelalte buchete le lăsăm în tren la Niederlahnstein. La 3° 28’ sosim în gara Neuwied, o victoria[9] deschisă cu 2 căi, de la Segenhaus, ne aştepta. Lăsăm micul bagaj la gară şi o pornim îndată, la început cald şi cam praf, apoi bine luăm prin pădure suiş. Mere   iute cu caii, facem o oră pînă sus la Segenhaus.

Prinţesa-mamă ne primeşte foarte amabil-buniceşte[10], ia pe Anicuţa de talie şi de braţ cînd o conduce sus în odăiţele ocupate de regina în timpul exilului ei de vro 26 de luni de acum 4 ani, ne arată odăile ocupate de d-nele Baicoianu şi Poenaru acum 2 luni etc. – Îndată ceai cu ceva prăjiturele[11] şi pîine, unt şi tort de cireşe[12] Am stat aşa de vorbă, în loggia cu vedere spre Neuwied, peste 2½ ore.

La întrebarea mea, mi-a confirmat însănătoşirea ei prin magnetismul (dar şi masajul! şi ăsta a fost) contelui Szapary[13], „un bonvivant ungur, însă cumsecade şi milos la orice suferinţă”[14], la care s’a dus ea cu bărbatu-său[15] şi copii din Bonn (unde era paralizată şi piciorul stîng aproape uscat) la Paris, şi a stat acolo un an în cura lui şi s-a întors la Bonn sărind din trăsură, scăpată, jucînd precum îmi povestise principele moştenitor[16]-împărat Friedrich III[17], care studia atunci la Bonn, o vizita adese, cînd era paralitică, şi apoi a dansat cu ea la întoarcerea de la Paris.

Dar ea nu vorbeşte[18] „cu[19] plăcere” despre asta; i-a sfătuit pe toţi cei care i-au vorbit atunci despre magnetism să nu o facă.[20] Avea[21] aerul să spuie că Szapory compromitea damele.[22] E[23] atît de misterios, şi majoritatea nu o pricep. De fapt, a fost opusul a acestui hypnotism, care nu poate fi permis, care le ia oamenilor în chip greşit propria voinţă şi o impune alcuiva, în timp ce contele Szapory dădea din propria lui forţă celuilalt spre a-i întări acestuia forţa şi voinţa.[24]

Povesteşte[25] Anicuţa despre fata contesei Ignatief, părăsită de marele duce Mihail, în ciuda promisiunii de a o lua după 2 ani[26], şi prinţesa Wied îi spune că el s-a însurat acum cu o nepoată a ei, din căsătoria morganatică a unui Nassau cu o rusoaică de condiţie inferioară, pe care au făcut-o contesă de X.

Vorbind de istoria Văcărescu şi de şederea reginei noastre la Segenhaus în urma aceasta, avea aerul să trateze suferinţa reginei de alienaţie mentală.

(Prinţul Wied[27] şi baronul Roggenbach[28] erau absenţi, pe la băi.)

Spuindu-i eu cum s-au mîndrit mulţi la noi de căsătoria lui Ferdinand cu o nepoată a reginei Angliei, îmi zice ea[29]: Curioasă[30] este mîndria poporului vizavi de stăpîni. Însă ea are ceva bun în ea, respectul faţă de mai mare. Însă motivul nu mai ţine de stăpîn, cît de servitor, chiar dacă acesta îl hrăneşte zilnic. La care eu am răspuns: pielea şi hainele stăpînului miros mai bine decît cele ale slugilor.[31]

Pornit[32] de la Segenhaus după 6 ¾ spre 7, cu brişca cu un cal frumuşel, vizitiul la spate, sosit în 38’ la gară Neuwied, unde ne-a adus portarul în salonaşul separat al Wiezilor şi de unde am pornit la 8° 1’ cu acceleratul şi am sosit veseli la 9° 21’ la Colonia.

Am dat servitorului sus, la Segenhaus, care ne-a adus ceaiul, 3 mărci şi vizitiului 10 mărci. Am luat de la restaurantul gărei 2 chifle tarnitate[33] şi o butelcuţă de Branneberger Moselwein şi le-am consumat în tren.

La Colonia ploua. Omnibusul hotelului ne-a adus în aproapele Hotel du Nord, unde marea odae No 27, în etajul I, 3 ferestre, elegantă, multă electricitate şi numai 12 mărci cu serviciu cu tot[34]. Jos pe „terasă”, în frumoasa grădină, cu fîntînă arteziană[35], în curte, supat: şampanie,  hors d’oeuvre şi excelentă cafea neagră.

 

Vineri 17 / 29 iulie. Colonia. Trezit la 3 ore. Imposibil de readormit. Cafeaua neagră de aseară? Excitarea prin rusoaice, prinţesa Wied, toată trambalarea de ieri?

Am aprins splendida electricitate, am deschis o fereastră, am rîs cu Anicuţa, care acum doarme, şi am scris aceste pagine.

 

Telegramă

Hotel Bellevue

Bruxelles.

Rog rezervaţi această seară cameră mare, bună, două paturi.

Maiorescu[36]

 

Apoi de dimineaţă, plimbare singur, primărie[37], statua lui Friedrich Wilhelm III[38], cu Humboldţii, Niebuhr, Beethoven, E. M. Arndt etc. Cumpărat 2 exemplare legate de Fr. Reuter[39], Ut mine Stromtid, în un volum (Volksausgabe) şi trimis unul „Prea nobilei contese[40] Marie Ignatieff” Ems, 4 Thürme. Pe la 11½, cu Anicuţa prin Hochstrasse, văzut prăvălii elegante, flori ieftine, apoi, în Muzeul Richartz Wallraf[41], interesantele picturi moderne (Königin Louise[42], de „profesor” Gustav Richter[43], elegant diafan[44], prototipul multor reproduceri; Bismarck bătrîn, de Lenbach[45], admirabili ochi de moşneag[46], împăratul Wilhelm cu Bismarck, Roon şi Moltke călări de Camphausen[47], mie neplăcut cu tintele negre, Bismarck greşit ca portret, Roon[48] mahmur, dar foarte bine Moltke[49], spiritual[50]. Am mai văzut acolo 2 picturi de Munkaczy[51] (Saltimbancul provocînd ţăranii unguri la trîntă, şi o damă bătrînă; caracteristic, dar şi el cu tinte negre, a la Fr. Hals[52]), Achenbach[53], Hildebrand[54], Troyon[55], Calame[56] etc.

Încîntaţi de veselul, bogatul Köln. Dejunat bine pe terasa Hotelului Nord şi la 1° 45’ luat spre Brüxelles, unde sosit la 6° 2’ după ora belgiană (7° 2’ după cea central-europeană). Ploua şi era frig. Cu omnibusul (cam învechit) al hotelului Bellevue la acest hotel, unde găsisem reservată o odaie neplăcută, în etajul I, spre ulicioara-curte Hotel de Flandre (am aflat pe urmă că iar trecea un coş de cuhnie prin un părete al ei), dar am schimbat-o îndată pentru salonaş 71 şi iatac 70, tot în etajul I, cu mare balcon spre parc, plăcute odăi, dar cam puţină electricitate, numai 1 bec la mijloc, şi un bec mobil la salon 71 şi 1 bec de pat (comod) la iatac 70. Prînzit la hotel jos, cam mediocru pentru marea „scifoseală”[57], St. Julien a 6 franci, acru, evident rău. Şi ceva strigări puţin neelegante[58] din partea directorului către chelneri. Dar paturile cele mai bune din lume.

Sara, pichet. Anicuţa obosită, tot ceva turmentată fiziceşte de încă nesosita m-e Aurelie. La 10¼ al nostru (9¼ de aici), în pat.

 

Sîmbătă 18 / 30 iulie. Bruxelles. Sculat la 5¼ al nostru (4¼ aici), vînt, frig, plouă, îmbrăcat, ceai, scriu aceste. Vreau să fac o pagină de relevări tipice a cîtorva cuvinte şi forme de Plattdeutsch[59], transcrise în Hochdeutsch[60] şi să le trimit (fără scrisoare) în plic contesei Marie Ignatieff la Ems, fiindcă îi vorbisem de Ut mine Stromtid  ca de ceva minunat şi voia să şi-o comande.

 

Telegramă

M-e Skariatine

Ems

Vier Thürne

Căutat prin tot Bruxelles-ul. Cartea despre Siberia de negăsit. Sperăm să luaţi exemplarul nostru la Bucureşti.

Maiorescu[61]

 

Şi trimis notiţele despre „Plattdeutsch” d-rei Ignatieff.

La Crédit Lyonnais mi-a dat la schimbul a 4000 franci belgiani în hîrtie franceză (2 la mie[62] trebue plătit în plus) şi în hîrtie şviţerană, din eroarea casierului, una mie franci mai mult. M-am dus cu Anicuţa de le-am restituit-o. Şi aici curioasă esperienţă, ca şi acum vro 3 ani la Viena, cu zaraful din Opernring, căruia îi restituisem asemenea 2 florini, că este neplăcut casierului care s-a înşelat, în loc să mulţumească cel puţin. La Crédit Lyonnais mi-a mulţumit cel puţin alt domn de la control.

Relativ multă vreme pierdută cu asta, şi încă vînt foarte rece. – Apoi, pe la 11½ – 12½, la Rosel şi sara, între 7 şi 9, iarăşi. Căutat în zadar pe la librari Kennan[63], Sibiria, Waliszewski Pierre le Grand[64], Bernhardi[65]. Slabe librăriile aici. – Dar la Coupeur, o frumuşică broşe, figurină în aur, sugativă[66] şi cutiuţă pentru timbre, apoi mai sus 2 caiete-jurnal (Juca şi Anicuţa), şi mai jos 2 bluze pentru Anicuţa.

Prînzit de abia pe la 9 sara acasă, în salonaş.

Vîntul rece mi-a cam iritat gîtul; ceva sînge la scuipat. Şi Anicuţa cîteva accese de tuse convulsivă. Şi m-e Aurelie tot n-a venit.

Efectul Emsului, dacă a fost vreunul, pare foarte paralizat cu vîntul rece şi alergările din Bruxelles.

 

Duminecă 19 / 31 iulie. Bruxelles. Trezit la 4¼, sculat la 5¼, ceai. În sfîrşit, soare şi cer senin! – Fac modificări la drumul nostru spre Şviţera. Plecat la 12° 43’ de la gara Leopold (Luxembourg).

 

Telegramă

Hotel Brasseur,

Luxemburg

Rog rezervaţi duminică seara cameră frumoasă 2 paturi.

Maiorescu[67]

 

Sosit la Luxembourg, la 6° 37’ după ora belgiană, dar calea ferată aici introduce deja ora centrală, vasăzică, la 7° 37’. Omnibusul hotelului ne duce la gara îndepărtată, peste grandiosul viaduct şi pe lîngă frumosul parc, la Grand Hotel Brasseur, rău situat în uliţă plicticoasă. Aici, în etajul II, odaia din colţ, No 16, măricică, 1 bec electric la mijloc, paturi bune, raşca bun, mîncare pasabilă, dar fel de hotel vechi, ca în provincia franceză Troyes[68], Belfort[69], Nancy[70], fără gentileţă. Frumuşică odaia No 2 în etajul I, cu 1 pat şi balcon, alături No 3 cu 1 pat, tot mică. – Prînzit la table d’hôte jos, bine, sara pichet.

Peste zi, în calea ferată, cetit, la început indiferent, la sfîrşit cu adîncă mişcare, Leonard Merrick’s The Man’s View[71] (în Biblioteca[72] Engelhorn[73], nemţeşte: Eine persönliche Ansicht[74]).

 

Luni 20 iulie / 1 august. Luxembourg. Sculat pe la 7, eu dormit bine, Anicuţa rău, obosită, chinuită de nevenirea m-e Aurelie, iritaţie în gît de calea ferată. – Afară soare frumos, şi noi tot veseli.

Aflu de la bărbierul care mă rade că a murit Bismarck. Fuga la gazete, în hotel. În adevăr:

Bismarck a murit la Friedrichsruh, sîmbătă, 18 / 30 iulie 1898, la 11 ore sara, în vîrstă de 83 de ani.

Plecăm din Luxembourg la 12° 45’, în trenul direct Brüssel – Basel, vagon-restaurant plin de nu mai avem loc, nu putem intra la mîncare decît la ora 1° 54’ la Metz. Vagoanele clasa I belgiane în acest tren, fără culoar[75] şi fără multă raşcă.

Pretutindeni în Alsacia, Metz, Straßbourg, Schlettstadt[76] etc. Drapelele germane roşu-alb-negru, înălţate „în bernă”[77], în semn de doliu pentru Bismarck.

Bun restaurant la gara Strasburg, unde 20’ oprire, apoi (de la 5½ – 7¼ neplăcută căldură cu soarele pieziş în vagon) la 8 ore sara în Basel, departe de gara centrală, cu omnibus la Hotel „Trois-rois”, excelent, cu marele balcon pe la Rhein de la sufragerie No…[78] în etajul II & No 55 cu balcon şi 3 ferestre, frumoasă vedere, nu mare odaie, un singur bec electric, dar plăcută şedere.

Joi, la cina cu şampi, 2 chelneri foarte prevenitori, ne cunoşteau de la Quellenhof Ragaz.

Noi foarte veseli, deşi obosiţi.

 

Marţi 21 iulie / 2 august. Basel. Eu trezit la 4 ore, sculat la 4½, fereastra spre podul Rhinului deschisă, negură, totuşi lumină, vîjie Rhinul, dar nu tare. Scriu aceste cu becul electric aprins şi apoi vreau să sfîrşesc romanul tirolez al lui Hans Hopfen, Die Engelmacherin,  început ieri pe drum. –

Anicuţa doarme. Am ieşit singur, luat cafea cu bune prăjituri[79] la o Café-Halle pentru uvrieri; apoi acasă, Anicuţa sculată, cafea în odaie; împreună pe la 10 ½ ore (acum f. cald, dimineaţa, la 7 ore erau numai 11° R) la fabricantul de mobile de trestie Kiefer, în freie Strasse, apoi la Museum, unde văzut cîteva tablouri Böcklin[80], dintre care Opferhain ne-a încîntat, şi portretul lui ne-a plăcut, dar celelalte (Najaden[81], Das Leben ein Traum[82]) de o cruzime de coloare nepricepută. – Minunate Hans Holbein der Jüngere[83] şi der Ältere, Bürgermeister Mayer cu nevasta[84], 2 portrete Erasmus[85], frumosul, viul Bonifacius Amerbach[86] (de la anul 1516), cina cea de taină, etc. –

Anicuţa obosită. Dejunăm la hotel, eu dorm după dejun, Anicuţa scrie Juchii la Ragaz şi ceteşte pe balcon, la 5° 35’ plecăm veseli din Basel, frumos drum pănă la Zürich, mai ales baia de pucioasă Baden (la ½ oră cu calea ferată de la Zürich) pitorescă şi ademenitoare[87]. Sosim la 7 ½ la Zürich, pe jos vis-à-vis de gară la Hotel National, bun otel, fireşte nu de comparat cu Baur au lac, odaia No 28 în etajul I cu balcon spre stradă, 1 bec electricitate şi 1 bec la lavabo, à 12 franci.

Mîncăm bine la hotel à la carte, ne mai plimbăm pe jos pînă la lac, vedem noua instalare a aleilor acopeite[88] lîngă hotel Baur, frumosul palat de locuinţe închiriate, castel roşu[89], alături cumpărăm cărţi poştale[90] şi cravate şi ne întoarcem veseli la hotelul nostru în trăsură. Şi la hotel şi toată Bahnhofstrasse parfum tare de teii înfloriţi.

 

Mercuri 22 iulie / 3 august. Zürich. Mă scol la 5 ore, mă îmbrac şi iau o cafea mică la gară. Ras, cigarette, cărţi (Beust[91], Aus ¾ Jahrhunderten, 2 volume legate[92], de la anticariat[93] 14 franci).

 

Telegramă

Kurhaus Holsboer[94]

Davosplatz

Rog rezervaţi azi seara către ora 8 cea mai bună cameră două paturi, preferabil numărul 4.

Maiorescu[95]

 

La 8 acasă, Anicuţa sculată, are în sfîrşit de azi dimineaţă m-e Aurelie.

Luăm destul de bună cafea în odaie la hotel şi la 10° 50’ plecăm spre Ragaz-Davos.

 

Telegramă

Waldhaus

 

Vulpera[96]

Vom putea sosi la Vulpera abia duminică după masă.

Maiorescu[97]

 

În Ragaz (foarte cald) la 1°20’, cu trăsurica la Hotel Quellenhof, unde excelent dejun a 5 franci. Bună primire din partea lui Kienberger junior[98] şi a portarului. Lăsăm la Bureau jurnalul Juchii, o bluză şi o scrisoare pentru ea. Ni se spune că are să vie cu rege şi regină la 4 / 16 august, tot la Hermitage. Ceva cumpărături, cigarette turceşti, ace de baga şi la, 4° 19’, din Ragaz, îndată la Landquart[99] şi în micul vagon al căilor ferate spre Davos, pe foarte mare căldură (Termometrul din vagon 34° Celsius). Dar spre Mezzaselva[100] se răcoreşte, ceva ploaie, la Klosters senin, afară f. răcoare, în vagon 23° Celsius. La 7° 25’ sara, în Davos-Platz, ploaie măruntă, omnibusul Kurhausului Holsboer la gară. În Kurhaus odaia No 3 în etajul I, mare, 3 ferestre, cu un fel de alcov acoperit de dantele, mobile albastru-deschis, 2 becuri electricitate şi unul la pat, dar fără balcon, privire spre deal, unde şi nisip (lucrează la o casă), şi latura de nord[101] (numerele 4, 5 & 6 sînt ocupate astăzi), dar odaia foarte veselă, Anicuţa încîntată de ea ca un copil. Bun diner à la carte în frumuşelul-mic[102] restaurant jos. Tot serviciul amabil şi prevenitor. Ne culcăm la 10½.

 

Joi 23 iulie / 4 august. Davos. Mă scol la 5½, ceai, plouă mărunt. Fireşte, răcoare. Pus cămaşa cu flanelă. Apa de spălat şi de băut, deşi în odaie, reci. Minunatul aer la înălţime.

La 5 ore, ne schimbă în frumoasa odaie No 5, cu marea loggia cu sticle, ca o altă odaie, şi în iatac paturile separate cu perdele albe, înainte ca un salonaş, deosebit.

Sara, pichet în loggia, cu 1 bec electric.

 

Vineri 24 iulie / 5 august. Davos. Bine dormit. Sculat 6¼, ceva cafea neagră de abia pe la 7 ore în Hotelul Rathaus. Soare, aer minunat. Cetim şi scriem în loggia, după ce am luat aici cafeaua. Apoi, în răcoroasa odaie, una din marile uşi deschisă spre loggia scăldată de soare. De la 11 la 12½, muzică pe marea Kur-Terasse, vizavi de loggia noastră. Trec trăsuri. Animaţie. Încîntător.

La 3 pe jos, Anicuţa împinsă într-un jeţ cu rotile de un om (a 1 franc oră), pe la Waldhaus în Dischmatal[103] (¼ oră) peste Dischma[104] şi iar Landwasser la Davos-Dorf, unde am luat bun ceai în Seehof (Kurhaus) de acolo. Şi la 5½ înapoi în Davos-Platz.

 

Sîmbătă 25 iulie / 6 august. Davos. Sculat la 7, după ce am cetit o oră în pat Beust, Memoire. Soare splendid, cer cu desăvîrşire senin, cald. Pe la 10 ore dimineaţa, atmosfera de o limpiditate încîntătoare, privirea de pe loggia noastră spre munţii de la Davos-Dorf la stînga.

La 2½ cu trăsura cu un cal[105] (15 franci, cu bacşiş) în 2 ore, prin Zügen[106] din Landwasserstrasse la Wiesen[107], luat o cafea acolo şi la 6½ înapoi. Wiesen, frumoasă privire de munţi peste vechiul Tinzenhorn[108], Piz Mitgel[109] şi Piz d’Aela[110], dar încolo izolat, cam melancolic[111] ca aducere aminte.

Găsit, din 1894, pe lista oaspeţilor pe Livia, cu domnişoara[112] Le Prêtre. Şi bietul G. Ionescu era acolo, din 1889. La 1890, a murit de oftică. – Registrul dinainte de 1888 nu mai există, de cînd a mufluzit Palmy.

 

Duminecă 26 iulie / 7 august. La 9° 20’, cu poşta, în minunatele 2 singure locuri coupé, prin Fluela[113] la Tarasp. Noi emoţionaţi de fericire de plăcerea drumului pînă spre Hospiz[114] şi spre Süss[115]. De aici încolo, prea cald şi praf. La 4½, înaintea Kurhaus-Tarasp. Noi pe jos, prea cald şi zăduf (a şi plouat puţin peste noapte), la Vulpera, sus în 25 minute; nimic la Waldhaus, dar nici nu ne-a plăcut, cu toată frumuseţea şi eleganţa externă; ne întoarcem în trăsura la Kurhaus Tarasp şi găsim pe cîteva zile o frumuşică odaie, partere No 4, în Villa. Mîncare bună acum.

 

Luni 27 iulie / 8 august. Tarasp. Ceva vînt, timp acoperit. Mergem cu plăcere pe jos la Vulpera[116] din nou, luăm scrisorile de la portar (una de la maman din Craiova, una de la miss, încă din Bucureşti) şi apoi cetim. Anicuţa pe Hans Hopfen, Die Engelmacherin[117], eu mrs. Alexander[118],  Le choix de Mona.

 

Telegramă

Hotel Bernina.

Samaden[119].

Răspuns plătit.

Putem avea de mîine marţi seara cea mai bună cameră cu balcon şi două paturi pentru mai multe zile? Rog răspundeţi.

Ministru Maiorescu

Kurhaus Tarasp[120]

 

Peste ¾ de oră sosit răspunsul, că da.

După masă mai mergem pe jos la Schuls[121], pe şoseaua trăsurilor, şi ne întoarcem pe frumoasa cărare pe la Clemgia[122]. În partea Schuls, unde pînă acum lipsă de umbră, e plantată o alee strîmtă de platani pe de o parte, pe de alta, un fel de salcii-lauri, cu muguri[123] şi frunză lanţetă groasă strălucitoare. Cu totul 2½ ore.

Vedem băile din Kurhaus Tarasp. Imposibile din cauza înfierbîntării odăiţei prin ţevile de abur care trec libere şi încălzesc şi apa, dar şi cabina cu o dogoreală primejdioasă.

Cu toată plăcuta şi vesela viaţă de Kurhaus acum, acest fapt al băilor rele (pînă nu se va schimba sistemul) face şederea noastră viitoare la Tarasp imposibilă ca cură; iar ca simplă şedere e prea jos.

 

Marţi 28 iulie / 9 august. Din Kurhaus Tarasp plecăm la 9 ore dimineaţa cu landaul Kurhausului la Samaden. Landoul[124] 65 franci (încap bine toate bagagele) + 7 franci bacşiş vizitiului. În 8 ore sosim la Samaden, pe la 5 p. m. Cu 1½ oră popas la Zernez[125], unde sosim la 12 ¼ şi dejunăm bine (păstrăvi[126], untul proaspăt etc.) la Hotel Bär. Aici cu o familie germană, compusă dintr-un domn şi o doamnă bătrînă şi un tînăr de vro 16 – 18 ani; vedem şi o damă negricioasă la faţă, ochi mari, negri,  cu un landou[127] (din Thusis) şi continuau drumul spre Samaden şi prin Samaden mai departe.

Era frig, a ploat vro 3 – 4 ore. Cîteva sclipiri de soare. Dar noi foarte bine şi liniştit în trăsura noastră închisă.

Anicuţei i-a trecut azi m-e Aurelie. Dar azi dimineaţă, la Tarasp a mai avut 2 accese de tuse. Oboseala plimbărilor de ieri?

Bun prînz, cam pe sponcit, la Samaden, Hotel Bernina, la 7¼. Sara pichet, Anicuţa foarte mulţumită de aflarea aici la Samaden, Hotel Bernina.

 

Miercuri 29 iulie / 10 august. Samaden. Avem aici Hotel Bernina în etajul II, fără lift, o măricică odaie cu 3 ferestr şi 2 paturi bune, un mare bec electric în mijloc, la colţ cu vedere spre Pontresina şi spre uliţă, No 49. Alături, ni se dă azi odăiţa cu 1 pat No 50, spre Pontresina. Amîndouă împreună, cu serviciu şi lumină, precum şi cafea în odaie, dejun şi masă la mese separate, orele table d’hôte, pentru amîndoi, 28 franci pe zi. Ieftin şi convenabil, fără niciun lux, dar comod şi multă mişcare de poştă ca distracţie.

M-am sculat azi la 5 ore, am luat o cafea neagră jos, în gangul hotelului, în fund, şi scriu aceste şi în registru. De mîine, în odăiţa noastră am să încep, cu ceaşca de ceai, vol. III al Discursurilor parlamentare.

Dela 3 ½ la 6 ½, cu trăsura cu un cal[128] (9 franci), la St. Moritz-Bad[129] (amplette, ceai), şi înapoi. Multă şi elegantă mişcare în St. Moritz-Bad şi pe drum.[130]

 

Joi 30 iulie / 11 august 1898. Samaden. Sculat la 6, timp splendid. Dar, cu tot soarele, frig. Ieri, după ce s-a înfrumuseţat vremea şi era soare, erau pe la 3½ p. m. numai 10° R în umbră.

La 1½ cu tramvaiul[131] (a 1 franc) la Pontresina. Pe jos la Chalet Sanssouci şi înapoi la Samaden, 2½ ore.

 

Vineri 31 iulie / 12 august. Samaden. Sculat la 5½. Scris Parlamentare, vol. III. Cetesc mult în Beust, Memoire. Vanitos şi flecar mai era omul acesta! Dar pentru mine, foarte interesante memoarele.

Mică plimbare pe jos, de la 5 – 6½, spre Celerina[132], nu departe.

Anicuţa tot cîte un acces de tuse pe zi, de obicei dimineaţa.

 

[1] Versuri din poezia Das Fischermädchen de Heinrich Heine, publicată în 1827, în volumul Buch der Lieder (Cartea cîntecelor).

[2] Fragment în limba germană (citatul din Heinrich Heine) şi în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[3] Dedicaţie în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[4] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[5] Cuvînt în limba franceză în manuscris, textul continuă în limba română.

[6] Sir Gilbert King (1846 – 1920), al 4-lea baron de Charlestown.

[7] Apă minerală terapeutică din Schwalbach.

[8] Urmează anulat: pentru.

[9] Victoria, trăsură descoperită, cu patru roţi.

[10] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[11] Cuvînt în limba engleză. Textul continuă în limba română.

[12] Ultimele trei cuvinte în limba germană. Textul continuă în limba română.

[13] Este vorba despre graful Franz Szapáry (Ferencz Szapáry, 1804 – 1875), magnetizator şi agronom maghiar.

[14] Ultimele zece cuvinte în limba franceză. Textul continuă în limba română.

[15] Este vorba despre Hermann, prinţul de Wied (1814 – 1864), soţul prinţesei Marie de Nassau, tatăl reginei Elisabeta a României.

[16] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[17] Frederic al III-lea al Germaniei (Friedrich III., Friedrich Wilhelm Nikolaus Karl von Preußen, 1831 – 1888), fiul împăratului Wilhelm I al Germaniei, rege al Prusiei şi împărat german pentru o perioadă de 99 de zile (numit şi „Der 99-Tage-Kaiser”), pînă la moartea sa, în 15 iunie 1888.

[18] Aici se încheie textul în limba română.

[19] De aici, începe textul în limba germană.

[20] Aici se încheie textul în limba germană.

[21] De aici, începe textul în limba română.

[22] Aici se încheie textul în limba română.

[23] De aici, începe textul în limba germană.

[24] Aici se îngheie textul în limba germană.

[25] De aici, textul continuă în limba română.

[26] Ultimele doisprezece cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[27] Prinţul Hermann de Wied (Wilhelm Hermann Karl Fürst von Wied, 1814 – 1864), tatăl reginei Elisabeta a României.

[28] Franz von Roggenbach (1825 – 1907).

[29] Aici se încheie textul în limba română.

[30] De aici, începe textul în limba germană.

[31] Paragraf adăugat ulterior cu altă cerneală. Aici se termină textul în limba germană.

[32] De aici, începe textul în limba română.

[33] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[34] Ultimele opt cuvinte adăugate ulterior.

[35] Ultimele două cuvinte în limba franceză. Textul continuă în limba română.

[36] Telegramă în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[37] Cuvînt în limba germană. Textul continuă în limba română.

[38] Frederic Wilhelm al III-lea (Friedrich Wilhelm III., 1770 – 1840), rege al Prusiei, tatăl împăratului german Wilhelm I.

[39] Fritz Reuter (1810 – 1874), poet şi scriitor german care a scris în germana de jos (Plattdeutsch). Ut mine Stromtid (Aus meiner Volontariatszeit), roman de Fritz Reuter, publicat în 1862.

[40] Ultimele trei cuvinte în limba germană. Textul continuă în limba română.

[41] Wallraf-Richartz Museum (Wallraf-Richartz-Museum & Fondation Corboud), muzeu din Köln, înfiinţat în 1824, una dintre cele mai renumite galerii de artă din Germania. Muzeul găzduieşte cea mai mare colecţie de picturi impresioniste şi neoimpresioniste din Germania.

[42] Este vorba despre portretul pe care Gustav Richter l-a făcut reginei Prusiei, Louise de Mecklenburg-Strelitz (1776 – 1810), soţia regelui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, mama împăratului german Wilhelm I.

[43] Gustav Richter (1832 – 1884), pictor german, elev al lui Eduard Holbein (1807 – 1875), profesor la Curtea regală, cavaler al Ordinului Pour le Mérite.

[44] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[45] Franz von Lenbach (Ritter von Lenbach, 1836 – 1904), cavaler, unul dintre cei mai renumiţi pictori şi portretişti germani ai vremii sale, profesor la Şcoala Ducală de Artă din Weimar (Großherzoglich-Sächsische Kunstschule Weimar). T. Maiorescu aminteşte aici de portretele lui Otto von Bismarck (Bismarck) şi a împăratului Wilhelm I (Wilhelm I), unele dintre cele mai cunoscute picturi ale lui Lenbach.

[46] Ultimele trei cuvinte adăugate ulterior în limba germană. Textul continuă în limba română.

[47] Este vorba despre tabloul Kaiser Wilhelm I. mit Roon, Bismarck und Moltke (Împăratul Wilhelm, cu Roon, Bismarck şi Moltke, 1872) lui Wilhelm Camphausen, expus în Muzeul din Köln. Wilhelm Camphausen (1818 – 1885), pictor german, renumit pentru picturile cu motive militare şi teme belicoase.

[48] Albrecht von Roon (Graf von Roon, 1803 – 1879), feldmareşal general şi om politic prusac, colaborator al lui Bismarck, în perioada în care s-a constituit Imperiul German (1871).

[49] Helmuth Karl Bernhard von Moltke (Graf von Moltke, 1800 – 1891), feldmareşal general prusac, şeful Statului Major General, scriitor, membru al Academiei Prusace de Ştiinţe şi al Academiei Ruse de Ştiinţe. A jucat un rol important în cadrul constituirii Imperiului German, în 1871.

[50] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[51] Mihály von Munkácsy (1844 – 1900), pictor maghiar, care s-a bucurat de un mare succes în Ungaria, în Franţa şi în Austria.

[52] Frans Hals (1580 – 1666), pictor olandez.

[53] Oswald Achenbach (1827 – 1905), pictor german, care aparţinea de Şcoala de Pictură de la Düsseldorf.

[54] Ernst Hildebrand (1833 – 1924), pictor german, portretist, profesor la Facultatea de Arte din Karlsruhe şi la Academia de Arte din Berlin.

[55] Constant Troyon (1810 – 1865), pictor francez, care aparţinea de Şcoala de la Barbizon.

[56] Alexandre Calame (1810 – 1864), pictor elveţian.

[57] Cuvînt în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[58] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[59] Plattdeutsch (Niederdeutsche Sprache, Niederdeutsch, Plattdüütsch, Nedersaksisch), dialectul german de jos (nordic), vorbit în Germania de Nord, în estul şi în nordul Olandei etc. Din punct de vedere lingvistic, acest tip de dialecte se împart în două subgrupe: Germana de jos occidentală (Westniederdeutsch, Niedersächsisch) şi Germana de jos orientală (Ostniederdeutsch).

[60] Hochdeutsch, limba germană literară, germana de sus (din sud).

[61] Telegramă în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[62] Ultimele două cuvinte în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[63] George Kennan (1845 – 1924), jurnalist, fotograf, scriitor american, renumit pentru scrierile sale de călătorie. T. Maiorescu se referă aici fie la volumul Tent Life in Siberia: Adventures Among the Koraks and Other Tribes in Kamtchatka and Northern Asia, apărut în 1870, la Editura G. P. Putnam’s Sons din New York, fie la volumul Siberia and the Exile System, publicat la Editura The Century Co. din New York, în 1891.

[64] Pierre le Grand. L’education. L’homme. L’œuvre. D’apres des documents nouveaux (Petru cel Mare. Educaţia. Omul. Opera. După documente noi) de Kazimierz Waliszewski (1849 – 1935).

[65] Friedrich von Bernhardi (1849 – 1930), general de cavalerie şi istoric prusac.

[66] Cuvînt în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[67] Telegramă în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[68] Troyes, oraş situat în nord-estul Franţei, prefectură a departamentului Aube (Champagne-Ardenne).

[69] Belfort, oraş situat în nord-estul Franţei, prefectura departamentului Territoire de Belfort.

[70] Nancy, oraş din nord-estul Franţei, prefectură a departamentului Meurthe-et-Moselle (Lorena).

[71] Leonard Merrick (1864 – 1939), romancier englez. T. Maiorescu se referă aici la romanul One Manʼs View, publicat de Merrick în 1897.

[72] Urmează anulat: Engel.

[73] T. Maiorescu se referă la Editura Engelhorn, înfiinţată în 1860, la Stuttgart, de către Johann Christoph Engelhorn.

[74] Leonard Merrick, Eine persönliche Ansicht, Stuttgart, Engelhorn, 1898.

[75] Cuvînt în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[76] Sélestat (Schlettstadt germ.), oraş situat în Alsacia, Franţa.

[77] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[78] T. Maiorescu lasă un loc liber pentru a trece numărul camerei, ceea ce nu mai face ulterior.

[79] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[80] Arnold Böcklin (1827 – 1901), pictor, grafician şi sculptor elveţian simbolist, unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori europeni ai secolului al XIX-lea.

[81] Spiel der Najaden (Jocul naiadelor, 1886), tablou de Arnold Böcklin, expus la Muzeul de Artă din Basel.

[82] Das Leben ein Traum (Viaţa un vis, 1888), tablou de Arnold Böcklin.

[83] Hans Holbein der Jüngere (Hans Holbein cel Tînăr, 1497 – 1543), fiul lui Hans Holbein der Ältere (Hans Holbein cel Bătrîn, 1465 – 1524), pictor german, unul dintre cei mai renumiţi pictori ai Renaşterii.

[84] Este vorba despre tabloul pictat de Hans Holbein cel Tînăr, Madonna des Bürgermeisters Meyer (Die Darmstädter Madonna), 1526.

[85] Maiorescu se referă aici la portretele lui Erasmus von Rotterdam, pictate de Hans Holbein cel Tînăr.

[86] Este vorba despre portretul lui Bonifacius Amerbach, tablou pictat de Hans Holbein cel Tînăr în anul 1519. Bonifacius Amerbach (1495 – 1562) a fost un profesor, jurist şi compozitor elveţian.

[87] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[88] Ultimele două cuvinte în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[89] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă înlimba română.

[90] Ultimele două cuvinte în franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[91] Friedrich Ferdinand von Beust (1809 – 1886), om politic german, prim-ministru al Austro-Ungariei (1867), adversar al lui Bismarck. T. Maiorescu se referă aici la volumul de memorii Aus drei Viertel-Jahrhunderten, apărut în două volume, în anul 1887, la Editura Cotta din Stuttgart.

[92] Cuvînt adăugat ulterior.

[93] Ultimele trei cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[94] Este vorba despre hotelul balnear Kurhaus W. J. Holsboer, pe care Willem Jan Holsboer l-a construit în locul primei baze de tratament din Davos, Kurhaus Spengler-Holsboer, pe care o înfiinţase împreună cu doctorul Alexander Spengler, în 1868. Noul hotel s-a transformat ulterior într-un complex balnear modern, devenind nu doar unul dintre cele mai renumite centre de tratament, dar şi unul dintre locurile cele mai îndrăgite de turiştii care veneau în această staţiune.

[95] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[96] Hotel Waldhaus Vulpera, hotel construit în Vulpera, între 1896 şi 1897, după planurile arhitectului elveţian Nikolaus Hartmann senior. Urmează anulat: Sîntem diseară în Kurhaus Holsboer Davos.

[97] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[98] Proprietarul hotelului. Familia Kienberger era una dintre cele mai renumite familii de hotelieri din Davos.

[99] Landquart, localitate din cantonul Grisunilor, Elveţia.

[100] Mezzaselva (Klosters – Serneus), localitate din cantonul Grisunilor, Elveţia.

[101] Ultimele trei cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[102] Cuvînt în limba franceză în manuscris. Textul continuăm în limba română.

[103] Dischmatal (Valea Dischma, 2009 m), vale situată în regiunea Davos, în apropiere de muntele Schwarzhorn (Alpii Elveţieni).

[104] Dischmabach (rîul Dischma), rîu din cantonul Grisunilor, care se varsă între Davos-Dorf şi Davos-Platz în Landwasser, iar apoi în rîul Albula. Davos-Dorf şi Davos-Platz sînt comune care ţin de Davos.

[105] Ultimele patru cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[106] Zügenschlucht (Pasul Zügen), trecătoare situată între Wiesen şi Monstein, Elveţia.

[107] Wiesen, comună situată în cantonul Grisunilor, Elveţia.

[108] Tinzenhorn (3173 m; Corn da Tinizung), munte situat la est de Savognin, în cantonul Grisunilor.

[109] Piz Mitgel (3158, 8 m), munte care face parte din lanţul Alpilor Albula, cantonul Grisunilor.

[110] Piz Aela (Piz Ela; 3338, 7 m), munte situat în Alpii Albula (Alpii Retici).

[111] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[112] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[113] Flüelapass (Pasul Flüela, 2383 m), trecătoare situată între Davos (Valea Landwasser) şi Susch (Valea Engadina de Jos), respectiv între muntele Schwarzhorn şi muntele Flüela Wisshorn.

[114] Flüela-Hospiz, hotel situat în Pasul Flüela, la o altitudine de 2383 m, construit în 1869.

[115] Susch (Süs – denumirea veche), localitate situată în cantonul Grisunilor, în regiunea Engadina de Jos.

[116] Vulpera, localitate balneară, situată în Engadina de Jos, în apropiere de localitatea Scuol.

[117] Die Engelmacherin. Mit Illustrationen von Hermann Kaulbach und dem Bilde des Verfassers von Rudolf Schulte im Hofe, Eckstein, Berlin, 1898. Hans von Hopfen (1835 – 1904), scriitor german.

[118] Mrs. Alexander – Annie French Hector (1825 – 1902), romancieră irlandeză, care a publicat sub pseudonimul Mrs. Alexander. T. Maiorescu se referă aici la romanul Le choix de Mona (Mona’s Choice), publicat în 1887.

[119] Samaden (Samedan), oraş situat în Regiunea Maloja, în cantonul Grisunilor.

[120] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[121] Schuls, Scuol, comună situată în catonul Grisunilor, Elveţia.

[122] Clemgia, rîu, care izvorăşte din regiunea Tamangur şi străbate apoi trecătoarea Clemgia spre Scuol, unde se revarsă în Inn.

[123] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[124] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[125] Zernez, comună situată în regiunea Engadina de Jos, cantonul Grisunilor, Elveţia.

[126] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[127] Cuvînt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[128] Ultimele trei cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[129] St. Moritz-Bad (1774 m), parte a comunei St. Moritz, situată pe malul lacului St. Moritz.

[130] Paragraf adăugat ulterior.

[131] Cuvînt în limba engleză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[132] Celerina (Schlagrina germ.), comună situată în cantonul Grisunilor.

Revista indexata EBSCO