Jun 26, 2018

Posted by in Istorie literara

Ioana DIACONESCU – Un alt „dosar artă-cultură” (IV)

CENACLURILE LITERARE SUNT CONDUSE DE PERSOANE COMPETENTE [ FOȘTI OFIȚERI DE SECURITATE]  CU O POZIȚIE  SĂNĂTOASĂ  ATAȘATE  ORÎNDUIRII                                       SOCIALISTE DIN ȚARA NOASTRĂ ”

 

În prima parte a  documentarului de față (care se ocupă de o nouă filă de istorie recentă  punînd în pagină documente din Dosarul 01607 volumul 1 Artă și Cultură vol. II – Arhiva CNSAS –  instrumentat de Inspectoratul Județean Iași – Securitate) observam o și mai vehementă supraveghere informativă a mediilor culturale, odată cu elaborarea „Programului de măsuri privind îmbunătățirea muncii în problema persoane suspecte de preocupări suspecte împotriva R.S. România care își desfășoară activitatea în domeniul artei și culturii” și activarea lui în februarie 1983, mai cu seamă în județul Iași. Subliniam, în prima parte a acestui documentar, constatarea noii perspective constrîngătoare asupra înființării sau desființării, „de la centru”, a cenaclurilor literare.

Vom vedea în cele ce urmează că perspectiva constrîngătoare se va adînci, luîndu-se măsuri samavolnice și aruncîndu-se asupra tinerilor creatori de literatură o rețea din ce în ce mai compactă, fără posibilitatea vreunei cît de mici mișcări. Se iau măsuri pe care, pînă la ora cînd scriu acestea toate, nu le-am citit vreodată în vreun document din Arhiva CNSAS care ar privi cenaclurile literare din alte regiuni ale țării. Nici în cazul celebrului „Cenaclu de luni” nu am citit acest mod de supraveghere informativă, astfel de acțiuni amplu orchestrate. Pe scurt: represiune.

Avem, deci, „noutăți”; iată-le pe puncte:

1 – conducătorii cenaclurilor erau selecționați dintre foști ofițeri de Securitate. Ei aveau sarcina de a împiedica manifestările în public a literaturii ce se afirma liberă de impuneri politice și de a convinge, prin diverse feluri de influențări pe cel intrat sub lupa securității si a P.C.R., că nu se admit decît creațiile literare cu un conținut corespunzător .

2 – De la aceste impuneri și pînă la acționarea prin cenzură, împiedicîndu-se afirmarea tinerilor autori nu mai este decît un pas. De altfel scriitorii din cenacluri resimt din plin efectele anihilante și încearcă, fără succes, să ia atitudine, în legătură cu această perspectivă sporit sumbră care le limitează mișcările, pînă la anihilare.

3 – Perspectiva constrîngătoare merge și mai în adîncime. Actul de creație este sufocat din afara și dinăuntrul instituției ce patrona”cenaclurile literare mai ales studențești dar și brigăzile artistice de amatori care, cel puțin formal, aveau dreptul să-și prezinte creațiile cele mai realizate pe o scenă (Casa de creație), prin directorul ei, care va fi un fost ofițer de securitate, trecute printr-o amplă rețea informativă cu spațiu de acoperire fără limită.

4 – Pornind de la punctul 3, creațiile literare vor avea nu numai interdicția de a fi citite în cenacluri, ci, mai mult, vor fi oprite de la publicare  sau de la reprezentarea pe vreo scenă, fie și a unei Case de [cultură și] creație.

5 – Concluzia este una mai veche și totuși adăugită” ca nouă: cenaclurile literare se înființează sau se desființează numai cu aprobarea Securității și a conducerii P.C.R.

Continui prezentarea Notei-raport (nedatată) semnată de maiorul de Securitate Ștefănescu Ion, începută în numărul trecut al revistei „Convorbiri literare”.

 

IOANA DIACONESCU

 

*   *   *

 

Cel în cauză [Scriba Ion, student al facultății de filologie, membru al Cenaclului M. Eminescu” – n.m. – I.D.] a prezentat în cadrul cenaclului M. Eminescu” un fragment dintr-o lucrare în pregătire intitulată „Genealogia lui Dumnezeu” sau „Biblia modificată”, în care într-un mod cu totul aparte arăta concepțiile lui despre viață, lume societate, artă, etc.  Rețeaua informativă ne-a semnalat că sus-numitul intenționa ca lucrarea respectivă să fie scrisă pe baza unor legende biblice, cuprinzînd fapte din viața cotidiană. Pentru „documentare” elementul respectiv intenționa să se retragă din sfera preocupărilor majore, să citească numai cărți biblice (sic!) și „să gîndească asupra acestora”. Cel în cauză este lucrat prin D.U.I. Prin măsurile întreprinse de organele noastre a fost influențat pozitiv, [acestea] reamintind[u-i] de ideile sale dușmănoase.

Un alt caz a fost acela al numitului Aruștei Petru, salariat la cooperativa „Miorița”, care în cadrul cenaclului „I. Creangă” a încercat în mai multe rînduri să prezinte creații proprii – poezii – , care aveau un conținut politic necorespunzător, mistic.

Prin rețeaua informativă s-a stabilit că aceste poezii se refereau îndeosebi la „viața grea a țăranilor”, munca depusă în C.A.P. și faptul că nu sunt remunerați în mod corespunzător. Ca urmare a măsurilor luate, sus-numitul a fost împiedicat prezinte astfel de lucrări literare de către conducătorul cenaclului (sublinierea mea – I.D.) și convins de acesta să-și schimbe concepțiile. Pentru a-l atrage cît mai mult, a fost ajutat în obținerea unui serviciu.

Menționez faptul că sus-numitul în cauză este dezechilibrat mintal, fiind internat în spitalul de neuropsihiatrie în mai multe rînduri.

De asemenea în cadrul cenaclului literar „M. Eminescu” au fost prezentate unele lucrări literare – schițe, nuvele, – de către numitul Wincler Emanoil, student, lucrări care aveau un conținut necorespunzător din punct de vedere politic (sublinierea mea – I.D.), făcînd unele comparații cu tendință dușmănoasă.

Cel în cauză a afirmat în cadrul cenaclului că lucrările literare sunt supuse cenzurii din care cauză tinerele talente nu se pot afirma (sublinierea mea – I.D.). Sus-numitul a fost lucrat prin D.U.I. și luat în influențare.

Casa de creație a primit, pentru a fi citită în cadrul cenaclului literar „I. Creangă” și pentru a fi publicată în „Antologia tinerilor scriitori”, sceneta satirică întitulată „Februarie 1933” al cărei autori sunt Doboș Mihai și Ungureanu Carmil, profesori în satul Icușeni, com. Victoria, jud. Iași.

Cei în cauză o propuneau și pentru a fi jucată scenic de către brigăzile artistice de amatori.

Rețeaua informativă ne-a semnalat că reprezentarea ei în fața maselor ar fi dat loc la discuții nesănătoase provocînd multe confuzii deoarece nu rezulta (sic!) în mod pregnant acțiunile muncitorilor, desfășurarea grevelor, aceste acțiuni desfășurînduse doar la niște strigăte ce se aud din stradă. De asemenea familia regală era scoasă în evidență într-o poziție pozitivă.

Prin conducerea Casei de creație (director Rusu Ioan, fost ofițer de Securitate) această lucrare nu a fost citită, publicată și reprezentată scenic (sublinierea mea – I.D.).

O altă formă de manifestare a unor tineri cu preocupări literare, constă în aceea că atunci cînd nu li se permite citirea în cadrul ședințelor de cenaclu a unor lucrări de slabă calitate, încearcă acțiuni de defăimare a celor care prezintă lucrări, de aici ajungînd uneori la insultarea celor prezenți și chiar la afirmații tendențioase.

Astfel putem cita cazul numitului Lascu Daniel care în mai multe ședințe de cenaclu căuta să ironizeze lucrările citite, arătînd că sunt de slabă calitate, acest lucru datorindu-se, după opinia sa –  lipsei libertății de creație din țara noastră, a faptului că lucrările sunt supuse cenzurii, ceea ce îngustează ideile de creație orientîndu-le spre poezia patriotică (sic!) care nu poate fi considerată „artă”. Sus-numitul și-a manifestat intenția de a-și trimite creațiile literare spre publicare în străinătate (volum de versuri). În acest sens luase legătura cu un student venezuelean ce studia în Iași și prin intermediul acestuia intenționa să-și publice volumul.

Cel în cauză a fost lucrat de organele noastre, avertizat și luat în influențare. După avertizare acesta a renunțat la ideile sale, și-a schimbat stilul de scris și în prezent își publică lucrările în revistele ieșene.

Un caz asemănător a fost și acela al numitului Popel Corneliu – absolvent al facultății de istorie și filosofie (prieten cu Lascu Daniel și care împărtășea ideile acestuia) afirmînd că în R.S.R. nu există libertate de creație iar în ședințele de cenaclu căuta să defăimeze activitatea conducătorului și membrilor cenacliști ce prezentau lucrări cu conținut patriotic.

Elementul a fost lucrat și prin D.U.I. și avertizat.

Pînă acum nu ne-au fost semnalate intenții din partea unor elemente ostile de a participa la lucrările cenaclurilor literare, de a pătrunde în conducerea acestora sau de a fi înmînate unele lucrări personale altor elemente pentru a le citi.

Rețeaua informativă a fost instruită să semnaleze toate persoanele noi ce vor participa la ședințele cenaclurilor, eventuala comportare a acestora față de lucrările lecturate și în mod deosebit concepțiile și activitatea lor literară.

Menționăm faptul că cenaclurile literare sunt conduse de persoane competente  (cenaclurileI. Creangă” și „M. Eminescu” sunt conduse de foști ofițeri de securitate) cu o poziție sănătoasă, atașate orînduirii socialiste din țara noastră (sublinierea mea – I.D.).

Cu toate că majoritatea tinerilor scriitori participă în mod frecvent la ședințele cenaclurilor unde își prezintă creațiile lor literare, se mai fac auzite unele păreri că cenaclurile literare îngustează ideile de creație (datorită cenzurării lucrărilor). În acest sens unele elemente cu concepții ostile atrag pe unii tineri care nu se pot afirma în cadrul cenaclurilor literare, în scopul de a crea anumite societăți în afara cadrului legal.

Putem exemplifica (sic!) cazul  numitului Drenea Mihai – profesor, necunoscut cu antecedente politice sau penale (a fost lucrat prin D.U.I. și luat prin influențare) care a polarizat în jurul său cîțiva tineri scriitori pe care căuta să-i influențeze negativ. În cadrul discuțiilor ce le purta, declara că nu agreează „actuala linie politică din literatură” și sugera celor din anturajul său să nu mai participe la cenaclurile oficiale [și să se constituie într-o societate literară]. Organele noastre au luat măsuri de destrămare a grupului și lucrarea elementului respectiv prin D.U.I.

O încercare de constituire a unui cenaclu în afara cadrului legal  l-a avut și numita Carmen Vararu – poetă – actualmente domiciliată în București – care a căutat să atragă la domiciliul său din Iași o serie de tineri poeți motivînd că în cadrul cenaclurilor existente lucrurile nu se desfășoară așa cum ar fi normal, în sensul că poeții să citească ultimele lor creații fără a mai fi date spre verificare conducătorului cenaclului (sublinierile mele – I.D.). Ca urmare a  măsurilor informativ-operative luate de organele noastre s-a reușit se destrame grupul respectiv (sublinierea mea – I.D.) și să fie atrași la cenaclul „M. Eminescu”. Menționăm faptul că la locuința acesteia nu se ținuse nici o ședință pînă la data destrămării grupului respectiv.

O altă intenție de constituire a unui cenaclu literar în afara cadrului legal a avut-o și numitul Mirtu M., student, care a căutat să atragă la locuința sa din Iași mai mulți tineri scriitori, membri ai cenaclurilor literare „N. Labiș” și „M. Eminescu” din Iași motivînd că în cadrul acestora nu există libertate de exprimare. Participanții la acest cenaclu prezentau lucrări literare care aveau un conținut mistic, însă fără a se purta discuții cu caracter dușmănos. Pentru a atrage cît mai mulți tineri și pentru  „a se face cunoscuți” intenționau să scoată o foaie volantă scrisă la mașină, intitulată „Cloanța”.

Avînd în vedere caracterul periculos ce-l prezenta acțiunea respectivă, s-a luat măsura destrămării grupului și împiedicării punerii în practică a intențiilor lor.

Pentru destrămarea grupului de tineri ce concurau la editarea foii volante „Cloanța” a fost folosit și informatorul „Moldoveanu” prin care, de altfel, a fost obținută și foaia.

Menționăm faptul că toate elementele ce ne-au fost semnalate cu astfel de intenții sunt în permanență în atenția noastră pentru a putea interveni oportun (sublinierea mea – I.D.).

 

Maior de Securitate,

Ștefănescu Ion

Revista indexata EBSCO