Jun 26, 2018

Posted by in Poezii

Mircea M. POP

 

În „Ante scriptum“ îi informează Lojze Wieser, directorul editurii Wieser din Klagenfurt/ Celovec pe cititori că începând din toamna anului 1997 s-au editat până în prezent 200 de volume în cadrul seriei „EUROPA ERLESEN“.

Volumele sunt în format mic (16/9 cm) şi majoritatea se referă la oraşe şi ţinuturi.

Interesante pentru noi, în mod deosebit, sunt următoarele: Bucureşti (1999), Transilvania (1999), Cernăuţi (2004), Sibiu (2008), Banat (2011), Dunărea (2012), Basarabia (2013), Delta Dunării (2014) şi, bineînţeles, recentul MOLDAU/MOLDOVA  (2018), editat de Markus Bauer.

În Postfaţă (pp. 283-286), după un succint excurs istoric în centrul căreia stă personalitatea covârşitoare a lui Ştefan cel Mare, editorul cărţii îi aminteşte pe muzicienii George Enescu, Sergiu Celibidache şi Ciprian Porumbescu, pe avangardiştii Tristan Tzara, Victor Brauner, Benjamin Fondane (Fundoianu), pe M. Blecher, pe „poetul naţional” Mihai Eminescu, pe Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Calistrat Hogaş şi Ion Creangă.

Cartea propriu-zisă se deschide cu Predoslovie, asta înseamnă cuvântare către cetitori, pe o pagină şi jumătate, de Miron Costin, text urmat de balada Mioriţa.

Materialul antologat este frumos ordonat în următoarele capitole: “Contururi”, “Despotism”, “Locuitorii”, “Aerul şi clima”, “Povestind întâmplări”, “Munţi, păduri şi râuri”, “Mâncare şi băutură”, “Legături”, “Oraş şi sat”şi “Strămoşii”, în fiecare capitol fiind incluse materialele adecvate, aşa încât, cititorul străin, în urma lecturării antologiei să aibă o imagine de ansamblu asupra ţinutului respectiv.

Lăudabil este şi faptul că la rubrica “Anmerkungen” (pp. 287-288), adică Note, sunt explicate o serie de cuvinte precum: “bani”, “catrinţă”, “conu”, “cucoană”, “han”, “mămăligă”, “moş”, “parale”, “sarmale”, “vatră”, “vornic” etc.

Dimitrie Cantemir este inclus cu două fragmente din Descrierea Moldovei, Vasile Alecsandri cu prozele Istoria unui galbân şi a unei parale, cu Lecţia de franceză şi cu Zamfira şi Nedelcu, dar şi cu poemul Adio Moldovei, cu care se încheie de fapt cartea de faţă.

Costache Negruzzi e prezent cu Reţeta, Mihail Sadoveanu cu Iapa lui Vodă, Matilda Cugler-Poni cu poezia Doar o clipire, Niculae Gane cu proza Aliuţă, Alexandru Vlahuţă cu schiţa Socoteala dar şi cu Cu pluta de la Dorna la Piatra, Ion Creangă cu fragmentul Irinuca şi râia căprească, Lucian Dan Teodorovici cu Un tonomat de poezii, Liliana Lazăr cu Copiii dracului, Calistrat Hogaş cu Spre Pipirig, N.D. Cocea cu Cotnari, Varujan Vosganian cu Miros de cafea, dar şi cu încă un fragment din Cartea şoaptelor, Mihai Eminescu este prezent cu proza La aniversară şi cu poemele Pe lângă plopii soţ şi Sara pe deal, Veronica Micle cu poemul Ah, fugi...”, Garabet Ibrăileanu cu fragmentul Cetatea Neamţ din romanul Adela, Grigore Cugler cu Pista de alergare iubire, Cezar Petrescu cu fragmentul Refugiatul din Valsul rozelor, Otilia Cazimir cu proza Un certificate medical, Mariana Codruţ cu O femeie divorţată, Matila Ghyka cu Dumbrăveni, Benjamin Fundoianu cu Herţa (I, III), George Bacovia cu poemele Furtună şi Note de primăvară, Profira Sadoveanu cu Mănăstirea Neamţ, Tristan Tzara cu poemul Vino cu mine la ţară, M. Blecher cu un fragment din Întâmplări din irealitatea imediată, Nicolae Labiş cu poemul După secetă, Nina Cassian cu poemul O fabulă, Radu Pavel Gheo cu un text destul de întins din romanul Noapte bună, copii!, Svetlana Cârstean cu un fragment din Floarea de menghină iar Norman Manea cu Începutul înaintea începutului din Întoarcerea huliganului.

De semnalat că toate textele sunt redate numai în traducere germană, excepţie face doar poemul Scrisoarea unui provincial de Constantin Acosmei, redat bilingv (pp. 259-261), în traducerea lui Michael Astner.

În antologie sunt incluşi, desigur, şi scriitori străini care scriu despre Moldova, precum Jacques Baret, Jean-Louis Carra, Georg von Reichersdorffer, Karl-Markus Gauß, Georg Christoph Fernberger, Balthasar Hacquet, Andreas Döbel, Graf Vinzenz Batthyányi, Carl Otto L. Von Arnim.

Dacă în celelalte antologii amintite iniţial prezenţa scriitorilor români era mai modestă, de data aceasta, aşa după cum se poate vedea, este destul de mare.

Desigur că, aşa cum se obişnuieşte în alcătuirea unei asemenea antologii, editorul Markus Bauer s-a orientat spre autorii ale căror texte au fost traduse dar el are meritul de a mai fi tradus destul de mult (din Otilia Cazimir, Matilda Cugler-Poni, Radu Pavel Gheo, Matila Ghyka-din franceză, Calistrat Hogaş, Costache Negruzzi şi Profira Sadoveanu).

Poezia ni se pare însă mai slab reprezentată în antologie. Ne-ar fi plăcut să găsim şi poeme ale băcăuanului Ovidiu Genaru, ale botoşăneanului Gellu Dorian, ori ale ieşenilor Marius Chelaru, Adi Cristi, Nichita Danilov, Cassian Maria Spiridon ori Aurel Ştefanachi. Poate însă în următoarea antologie anunţată de editură: IAŞI, care va fi editată de acelaşi Markus Bauer.

În încheiere am reproduce, în traducerea noastră, strofa a doua dintr-un poem de Günter Deickel (1922-2006), intitulat „Salut prietenilor români“:

 

Câteodată mă gândesc la Cotnar,

care are un pic gust de piatră

şi de cer limpede de octombrie

peste Iaşi

şi de sărutări la despărţire” (p. 24)

 

Revista indexata EBSCO