Jun 26, 2018

Posted by in Istorie literara

Liviu PAPUC – Eduard Gruber – Ion Creangă

 

 

„Un nume necunoscut generației de astăzi, deși poate fi dat ca pilda omului care nu cunoaște oboseala, și pentru care nimic nu pare cu neputință” – așa își începe Artur Gorovei evocarea, în volumul Alte vremuri. Amintiri literare (Fălticeni, 1930, p. 103), ce-l are în prim plan pe Eduard Gruber, „tânărul nalt și slăbănog, îmbrăcat veșnic în o redingotă ale cărei pulpane îi băteau genunchii și purtând o pălărie naltă, pe care o ținea în mână, pe ceasuri de căldură”.

O pertinentă trecere în revistă a activității și creației celui care a rămas în conștiința publică drept campionul „audiției colorate” face regretatul prof. Dan Mănucă, Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, p. 418, așa încât  nu mai insistăm. Notele de față au fost prilejite de existența în fondul de arhivă Andrei Bârseanu al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Ms. 4053, a unei misive, expediată din Iași la 19 septemvrie 1890 de Eduard Gruber, căreia ne grăbim să-i dăm cuvântul:

 

Stimate Domnule Bîrseanu,

Dînd de curînd la lumină Scrierile lui Ioan  Creangă, volumul I Povești, am dorit să răspîndesc și în Transilvania cartea neîntrecutului nostru povestaș. Dară librarul la care am depozitul central, Dl Șaraga, a refuzat de a trimite la librăriile din Brașov, deoarece se plânge el că librarii din Brașov nu i-ar fi trimes nici până acuma socotelile de pe alte cărți ce el le-ar fi trimes… Se înțelege că aceasta mă interesează pe mine foarte puțin, dar ce mă interesează este de a putea pune la dispozițiunea D-voastră, a românilor din Brașov, volumul lui Creangă, pentru aceasta am crezut eu nimerit să mă adresez Domniei-Voastre cu rugămintea de a le desface la prietenii și cunoscuții DVoastră. Vă vestesc că volumul e de 23 de coale și conține cele 11 povești publicate în „Convorbiri”. În frunte se află o prefață de A.D. Xenopol și biografia lui Creangă de Grig. I. Alexandrescu (Grig din Convorbiri); afară de aceasta, mai este un portret foarte bine reușit al lui Creangă și un autograf al lui, prefața la povești. Am tipărit 3 edițiuni, care se deosebesc numai prin calitatea hîrtiei: edițiunea populară costă 2 franci, edițiunea de lux 3 franci și o ediție pe hîrtie de Bristol, avînd 101 exemplare numerotate, care costă 5 franci. Am calculat așa ca numai să scoatem banii, de aceea am pus aceste prețuri joase. Interesul nostru, al editorilor, este de a răspîndi cît se poate mai mult pe Creangă și cred că și Dvoastră ne veți da binevoitorul concurs. Vă mai vestesc că din edițiunea Bristol n-aș avea la dispozițiune decât numai vreo 5-6 volume, aproape toate celelalte s-au vândut aci și în Botoșani, și încă nici n-am trimes în țară. Știu cât de aprețiat e Creangă în Transilvania și de aceea înainte de a trimite în alte părți, mă grăbesc de a trimite scrierile lui acolo, în sînul Dvoastră.

Veți avea bunătatea dară ca să-mi răspundeți cîte volume din fiecare ediție vă pot trimite. Totodată Vă rog să mă informați: nu va trebui oare să le trimet recomandate, pentru ca nu cumva ungurii să facă sprafcă printr-însele și nici volumele să ajungă la Dvoastră și nici eu banii să-i încasez.

Cu aceasta primiți asigurarea plăcutei amintiri ce păstrez de primirea ce mi-ați făcut la Brașov în casa Dvoastră și totodată vă rog a arăta Dlor Iosif, Nastasă, Pilțiu, Pop asigurarea sentimentelor mele de  distinsă considerațiune

E. Gruber.

Profesor, Iași.

 

Reținem din această misivă existența a trei ediții din primul volum Creangă, unele reflecții privind legăturile dintre Moldova și Transilvania, dar ținem să accentuăm și apetența lui Gruber pentru creatorul de la Humulești, căruia, în conferința Stil și gândire (încercare de psihologie literară), ținută la 19 aprilie 1888, în dedică și rândurile următoare:

„Creangă, țăranul de la Humulești, e un foarte puternic talent și cu totul original în literatura noastră. Împreună cu Odobescu, el stă în fruntea stiliștilor români – deși între amândoi există o mare deosebire. El e adevăratul tip al românului, cu calitățile lui mari și cu defectele lui de rasă. Inteligență aleasă, prezență de spirit, humour, ironie fină, sarcasmul cel mai mușcător, mai presus de toate caracter sentimental și entuziast, având totdeauna la îndemână un fond nesecat din înțeleapta filozofie a poporului român și posedând în cel mai înalt grad puterea de a ne surprinde […] Creangă e o vastă sinteză etnică a poporului român” (p. 118).

Revista indexata EBSCO