Jun 4, 2018

Posted by in EDITORIAL

Titu MAIORESCU – Jurnal No 18. 1898 (III)

Mai 1898

 

Vineri 1 / 13 Mai 1898. În sfârșit, cald. Azi la 5 ½ dimineaţa, +10° R, iute crescând. Pe la 7, scriu în salonașul cu ușa spre terasă deschisă și mă plimb prin grădină cu jacheta de iarnă, dar fără pardessus. – De ieri, sunt plantate de Rothan cele 4 rabate de flori în grădina noastră.

Anicuţa tot mai are atacuri de tuse convulsivă, dar noaptea deloc (de vro 4 nopţi), peste zi vro 6–7 atacuri. Îi face bine siropul Rami și, dimineaţa și sara, lapte cald cu ½ Emserkrähnchen (pentru a combate și constipaţia lui Rami). Ieri, în fine, a fost ¾ oră pe terasă la soare. Dar nu iese încă din casă.

Eu am plecat duminică, 5° 55’, la Craiova, am pledat luni cu E. Stătescu în chestia tatei de înregistrare pentru succesiunea Baron Baich, am câștigat (și apoi încasat de la Gogu Ștefănescu restul de 5500 franci), am prânzit la Craiova la George Târnoveanu (văduv cu 3 copii și cu guvernantele lor ca serai de metrese, zic craiovenii), cu dr. Cernătescu, flecarii de Policrat și Aurel Iliescu, un simpatic tânăr advocat Coandă și altul tot cu o supărare în ochi, ca și Policrat și Iliescu, dar mai simpatic decât ei[1], numit ?[2], aceștia redactori la noua foaie „Lumina”, miniștrii, în capul cărora s-a pus ramolitul Bombăcila; am plecat de acolo la 9° 36’ sara, în nou introdusul Sleeping-car din Craiova și am ajuns marţi dimineaţa, 5° 30’, la București, am pledat marţi procesul din partea Primăriei la Curtea de Apel sect. 3, am ţinut curs miercuri și joi (ultima Logică joi), ceva catar la gât, ceva tuse dimineaţa, dar sunt întremat și vesel.

Agitare politică din partea conservatorilor (mare întrunire a lor la Dacia, duminica trecută, 26 aprilie), pe chestia ofiţerilor de cavalerie demisionaţi în 1894, după instigările lui Gogu Cantacuzin etc. și, peste aceasta, a venit îndată luni sau marţi, la Cameră și ieri, joi, la Senat, interpelări asupra adresei ministerului de Culte Vlassit din Pesta, de la 6 / 18 aprilie, către mitropolitul din Sibiu, Miron, prin care ameninţă școalele române din Brașov cu închiderea, dacă nu vor cere de la guvernul maghiar subvenţie, refuzând pe cea din România, care e contra legii ungare. Protopopul Voina zice că această recrudescenţă ungară venea din încercarea neizbutită a lui Dimitrie Sturdza de a face pe unguri, prin intervenţia trimisului austro-ungar[3] Aehrenthal, să admită subvenţia legală din budgetul nostru în favoarea acelor școli, cu care ocazie Sturdza ar fi prezentat ca dovadă de bona fides lui Aehrenthal chiar mandatele noastre de plată din trecut, i le-ar fi împrumutat ca să le arete la Pesta, dar Ungaria s-ar fi folosit de aceasta ca să ameninţe școalele cu închidere. Interpelarea lui Tache Ionescu în cameră (marţi), vorbind de trădare, și comiţând proasta imprudenţă de a vorbi de sume secrete ce le da el ca ministru.

Ieri, joi, a venit aceeași interpelare din partea Panu și P. Grădișteanu în senat, dar ultima era tocma pe la 5 ore, când eu am trebuit să merg la cursul meu de logică.

Din toate aceste a ieșit ministerul Sturdza ceva mai întărit, iar conservatorii plouaţi și îndeosebi de Take Ionescu „maladroit”.

 

Sâmbătă 2 / 14 mai. De la 11 la 12¼, pe la curte, cercetări, Tzigara laudă piatra de pe mormântul Zizin Cantacuzin.

 

Miercuri 6 / 18 mai. Dimineaţa la 8 ore, +15° R. Firește, cafea pe terasă. Anicuţa tot mai tușește, tot ceva convulsiv, deși accesele numai vro 5 – 6 pe zi, și mai scurte.

Sunt acum 6 săptămâni de când poate a răcit când am ieșit după-masă de la Casino Naţional.

Tot mai ia sirop Rami.

 

Joi 7 / 19 mai. Foarte cald. Anicuţa are iar M-e Aurélie de astăzi. Nici 3 săptămâni de când a avut-o. Dar cu tusea merge mai bine, tot vro 5-6 accese pe zi, dar mai scurte.

 

Telegramă

Hotel Regnier

Constanţa

Răspuns plătit

Rog rezervaţi poimâne sâmbătă sara pentru trei zile iatac două paturi și salon vedere spre mare în etajul întâi. Aștept răspuns d-lui Maiorescu.

 

Telegramă

Hotel Carol

Constanţa

Răspuns plătit. Rog rezervaţi poimâine sâmbătă sara etc. idem.

 

Telegramă

Hotel Regnier

Constanţa

Dispunerea camerelor imposibilă. Regretăm.[4]

Majoresco

 

Duminică 10 / 22 mai. Constanţa. Plecat ieri la 3° 45’ p. m. din București, sosit la 9 sara la Constanţa. Foarte cald pe drum, o ploaie cu grindină pe la Fetești, apoi senin și cald la Constanţa. Bun restaurant în vagon. Și L. Blanc cu Iriniţa au venit cu noi.

La „hotel Carol” prea mici odăile rezervate. Dar am găsit bunul iatac no 31 și alături, drept salon, mai marea odaie no 30, fiecare cu o fereastră, fără balcon, dar vedere spre mare. Odaia 30 are numai un pat separat, cu o perdea transversală, un fel de alcov. Lângă această odaie, e marele salon cu marele balcon no 29, care nu era curăţat. Bine încă frumoasele mobile vechi englezești.

Blanchii au luat și ei o odaie în etajul I, no 25. Nu rea.

Bun rașca.

 

Telegramă

General Vlădescu,

Palatul Regal

București

Rugăm să prezentaţi Majestăţii Sale Regelui pentru această zi de cea mai înaltă solemnitate și omagiul respectuoaselor noastre felicitări. În cei 32 de la sosirea domnitorului, 21 ani de la independenţa cucerită în război și 17 de la proclamarea regatului, suntem mândri de a fi fost contimporanii celor mai mari evenimente ale istoriei naţionale, concentrate în persoana și în acţiunea Majestăţii Sale. Să ne trăiască!

Maiorescu

 

Marţi 12 / 24 mai. Constanţa. Tot foarte cald, soare viu, ieri furtună cu ploaie de ½ oră, ceva împrospătat aerul, dar tot cald. Azi, la 2° 35’, plecăm înapoi și sosim la București la 9° 45’ sara.

Anicutza tot tușește, ca în București, poate unde n-a mai luat sirop Rami.

Și eu tușesc puţin de tot, ca în București.

Blanc cu aceleași dureri la braţ, dar aici destul de vesel.

Am fost ieri „la vii” și la băi, ¼ oră cu trăsura, nebună vilă Florescu.

La masă, la vila Regnier, excelentă mâncare, cu 2 butelii de Roederer, carte blanche, comandată de mine și Costake Negruzzi, apoi sara panţarolă până la 10½. C. Negruzzi cu datorii, înfometat și părând slăbit dar amabil[5].

Ieri, o amabilă depeșe de răspuns a regelui, prin generalul Vlădescu.

 

Duminică 24 mai / 5 iunie. Rusalii. Ploios. Anicuţa tot mai tușește, vro 2–3 mici accese pe zi. De ieri a încetat cu sirop Rami. Și eu am încă mica laringită. Nu vom scăpa amândoi decât la Homburg.

La universitate, am încetat cursurile și am numai examene.

Sesiunea parlamentară s-a închis vineri 15 / 27 mai.

Ieri la masă la noi, 2 Seveștii, 2 Sideri, 2 Mitică. Sara panţarola.

Alaltăieri, mama, Juca și Ella, soţii Văleanu și Miss. Sara, maus până pe la 10½.

Frumos la noi pe terasă. Mulţi trandafiri în floare.

Dar florile clematis nu s-au deschis încă.

 

Marţi 26 mai / 7 iunie. Sculat la 5. Ceai. Afară +12° R. Scriu în iatac cu ferestrele deschise, pentru prima oară în anul acesta.

Anicuţa foarte enervată de tusea convulsivă. Alaltăieri, încetând cu sirop Rami, a avut iar 5 accese de tuse. Așa încât ieri a reînceput să-l ia.

Am ieșit ieri cu trăsura la șosea, dar Anicuţa de larma roatelor și prea obosită.

Poate nu Homburg, ci Aussee în vara asta în prima linie.

Am fost ieri (în trăsură cu N. Basilescu (+ la Iași ca profesor de liceu) la Văcărești), să văd pe N. Filipescu la închisoare. E acolo de 2 luni și 11 zile; ar mai avea vro 4 luni, dacă nu-l graţiază regele mai nainte, cum se făcuse până acum la duelanţi, și încă după 15 zile.

Dar mi-a făcut impresia îngrozitoare a unui animal rapace, fără nici o bună credinţă și cam smintit.

 

Duminică 31 mai / 12 iunie 1898. Sculat la 5, ceai, scriu în iatac cu ferestrele deschise. Afară ploios. +14° R. Anicuţa doarme, tot mai tușește, mai ia dimineaţa și sara un pahar de ½ Ems ½ lapte și, peste zi, 2 sau 3 linguri sirop Rami. O încercare a d-lui Schachmann cu Antimon i-a dat dureri de stomah, greaţă, sfârșeală, și a fost părăsită. Dar încolo, Anicuţa e bine, nu slăbește, nu are dureri de piept, manâncă bine etc.

Schachmann ne-a trimis întâi pe vro 3 săptămâni la Ems, nu băi, dar băutură de „Krähnchen” pentru Anicuţa, apoi câteva săptămâni ședere la mare, iar nu pentru băi, ci pentru aer.

Eu mult de lucru advocatură. Mai în toate zilele; vineri am fost la Buzău pentru Brașov – pădure – Valenti. Joi mă duc la Craiova, Hasan, vineri Sturdza casaţie, apoi Lemotheux, Sturdza Galaţi revizuire etc. etc.

Scris 1) lui Lemotheux la Paris[6] pentru a-i spune că eu nu mă pot adresa la un ministru[7] străin pentru a-i cere intervenţia în justiţia ţării noastre. 2) redactorului Prutului la Botoșani pentru a-l întreba de numele autorului unui excelent articol „junimist” din Prutul de la 21 mai à propos de chestia școalelor române din Brașov. 3) Lui Constantin Mille, redactorul Adevărului, care mi-a cerut portretul și vro scrisoare de ale tatălui meu, pentru o publicare ilustrată a ziarului, cu prilejul serbării de 50 de ani a revoluţiei de la 11 iunie 1848. I-am trimis ”Revista nouă”, anul II, n° 11, cu portretul și o scrisoare de la 1860, relativă la școalele din Brașov. Nu puteam să refuz ceva despre tatăl meu, deși ”Adevărul”! 4) Lui I. Rădulescu, fostului deputat, la Pitești, ca să-l întreb de reputaţia unui Florian I. Becescu, care-mi cere apreţiarea talentului său, pe temeiul unei poezii cam eminescane. 5) Lui Anghel Demetriescu, pentru a-i trimite (de abia acum) cele[8] 2 volume Discursuri parlamentare, îl uitasem, deși a scris o biografie entuziastă despre mine.

Pe terasă, dimineaţa până la 12 ore, Teodor Rosetti și profesorii Floru, N. Basilescu, Dragomirescu, Pompilie Eliad. Cel din urmă și la dejun toate duminicile. De la 3–5, șah cu I. Negruzzi.

 

 

Iunie 1898

 

 

Marţi, 2 / 14 iunie 1898. Sculat la 4¾ dimineaţa, +13° R, cer jumătate senin, soare. Ceai. Scriu rezumat de concluzii în procesul Valenti contra Bisericei Sf. Nicolae din Brașov, pentru pădurile de la moșiile Meteleu și Sudiţii, pe care l-am pledat în interesul bisericei vinerea trecută la Buzău și a cărui sentenţă se va pronunţa sâmbătă.

Ieri am scris rezumatul în procesul Franck Söhne contra Primăriei Capitalei pentru nelegala percepere a vro 60.000 lei taxe de accis din anii 1890 – 1894 (Pake). Procesul la reaua Curte de Apel sect. 3-a, prezident colectivistul Stătescan Bagdat, membri Stoicescu (spiţerul), nebunul de Paleologu, Iulian și Djuvaru. La tribunal l-am câștigat. Anicuţa a copiat coala de concluzii.

 

Miercuri 3 / 15 iunie 1898. Sculat la 5 dimineaţa. +13° R. Dar soare, și ieri foarte cald peste zi, probabil și azi. Anicuţa mai bine cu tusea, dar tot tușește, e veselă, iese pe jos, dar suitul scărilor îi cade greu la piept.

Studiez afacerea de bancrută simplă a lui Hassan, pentru a cărei pledare mâine la Curtea din Craiova plec diseară la 5° 50’.

Entuziastă scrisoare asupra Discursurilor mele parlamentare primită ieri de la Angel Demetriescu.

Eu ieri și azi câte 12 centigrame chinină la ceai. Îmi face bine pe vremea aceasta.

 

Duminică 7 / 19 iunie. Pledat joi la Craiova și câștigat Hasan, dat acolo Pepitei Racoviţă (tot desperată de moartea bărbatu-său) cele 2 volume Discursuri parlamentare, cumpărate la Samitca, întors noaptea de joi spre vineri la București, în nou introdusul Sleeping, Vineri aici la Casaţie recursul minorului devenit major Mihail D. Sturdza (înalt, prea înalt, gentil, venit dimineaţa la mine pe terasă, să-mi facă prima vizită), procesul amânat din oficiu pentru rea citare a prinţesei Gorciacov. Vineri, între 6 – 7¼, consultaţie (a 60°) pentru Zappa între P. Grădișteanu, Gr. Triandafil, V. Lascar, Jean Lahovari, Christos Zappa și Mexis la mine acasă. Ieri, sâmbătă, pledat pentru a 4-a oară, în divergenţă la Curtea Apel secţia II-a aici proces Christu și câștigat.

Cetesc întruna Tagebücher Varnhagen von Ense. Printre ele, „Revue des 2 mondes” (bun articol asupra „portretelor” de Sizeranne, foarte bun, cam emfatic, asupra „Art et métier”, architecture de G. Dubufe, 15 mai 98).

Azi sculat iar la 5 ore, după ploaia de ieri, numai +9° R, dar văd soare.

Fac cu fericire itinerarul pentru apropiatul nostru drum de vacanţă (peste 13 zile e vorbă să plecăm!), și-apoi mai am să scriu o scrisoare literară lui Florian Becescu la Pitești și lui Cananău, redactorul Prutului, la Botoșani.

 

Luni 8 / 20 iunie. Astăzi a murit la Govora C. Esarcu, cel cu Ateneul.

Cetit în Goethe cu Anicuţa Rochusfest bei Bingen. August 1814. Totdeauna minunat Goethe.

Luni sara, la Galaţi, Sturdza amânat, marţi sara în București, miercuri casaţie.

 

Joi 11 / 23 Iunie 1898. Încântătoare dimineaţă. Sculat la 4½, cetit în iatac până la 5½ în Tagebücher de Varnhagen, apoi pe terasă, 14° R, clematis splendid pe balustrada terasei în sute de flori mari lila, musa în parterul grădiniţei, aerul dulce.

Am câștigat toate procesele în timpul din urmă, ieri Platandotis la Casaţie, sâmbătă pronunţat la Tribunalul Buzău și câștigat Brașov cu Valenti pentru păduri.

Azi, aniversara 1848 sărbată de primărie, care pune o coroană și pe mormântul tatălui meu și i-a pus numele transparent și pe piaţa dinaintea hotelului Boulevard.

Sturdza a telegrafiat din Karlsbad și ministru de Culte Haret a încercat să oprească punerea prea solemnă a cosciugului Esarcu în palatul Ateneului. Dar ateniștii s-au împotrivit și l-au așezat tot în Ateneu; mâine îl îngroapă.

Take Ionescu spus (că venind de la colonelul Roznovanu și prinţul Bibescu) că actualul ministru I. I. C. Brătianu, când a aflat de la prinţesa Cuza-Moruzi că e însărcinată, i-a răspuns că nu se poate, fiindcă el a pus de și-a examinat sămânţa chimicește și analiza chimică ar fi dovedit că el nu poate face copii! Și apoi, totuși căsătoria la Ruginoasa, legitimarea copilului, divorţul la Tribunalul Câmpulung!!

Tot Take Ionescu, ca de la L. Catargi, că mitropolitul Calinic în Iași la 3 aprilie 1866, când l-am dus eu din pimniţă la Palatul Administrativ înaintea lui Lascar Catargi și i-a căzut la genunchi, la vorbele lui L. Catargiu, auzite încă și de mine, înainte a mă retrage: „Ce-ai făcut, despote?”, i-ar fi răspuns „pentru d-ta am făcut-o”.

Anicuţa M-e Aurelie, tot mai tușește. Eu sănătos. Multe aranjări în casă cu facerea odăii de la spălătorie, cu noua mobilare a salonașului meu cu busturi etc.

Sara. În strada spre Filaret, bătaie între poliţie și fleviștii, care veneau și ei de la „Dacia” la Filaret, ca să serbeze 11 Iunie contra oficialilor.

 

Sâmbătă 13 iunie. Ieri, examene la universitate, sara căldură excesivă, apoi furtună cu grindină.

Azi sculat la 4¾, scris lui beizadea Dumitru Sturdza în privinţa celor 2 broșurice, mi-a trimis „asupra lui Baucher și a cavaleriei” și asupra Pugilat antique et moderne.  Ultima interesantă.

Cu Anicuţa la cimitirul Belu. La mormântul părinţilor mei trebuie îndreptată piramida și grilajul. Vorbit cu Storck să zidească dedesupt. Inspectat și mormintele Eminescu și Zizin Cantacuzin, cele făcute prin îngrijirea mea (la Eminescu și a lui Chibici-Rîvneanu).

 

Luni 15 / 27 iunie. Sculat la 5. Pe terasă, cu 2 degete de ceai (fără zahăr și rum și lămâie). +13° R. Dar soare și, în curând, foarte cald, ca și ieri.

Ieri dimineaţa, junele Melik, fiul vechiului meu prieten, 22 ani, 4 ani la Paris, deja licenţiat în litere (licence historique) și în drept, și primul examen de doctorat în drept, la aprilie 1899, și doctoratul. Vasăzică silitor și exact. Împreună cu el, și N. Basilescu, pentru un moment și Carp (pe 2 zile din Tzibănești la București).

Carp a prânzit ieri sară la noi. Cam deprimat politicește. Tot Tripla Alianţă pentru noi; aparenţele de o slăbire a ei în favoarea Rusiei sunt numai aparenţe. Dacă regele merge cu D. Sturdza în iulie la Petersburg, Sturdza cu felul lui nedibaci va exagera într-un sens sau altul, și atunci „va fi o teribilă cădere[9].”

Fac astăzi raportul la Viena asupra procesului Danubianei; apoi încep studiarea chestiei Dunării (congresul Viena și Paris, conferinţa Londra) pentru vol. III Istorico-politice.

Astăzi la prânz, foarte simpaticul Nicușor Miclescu, Negruzzeștii, 2 Buiucliu și Miss. Oarecum pentru ea, care părăsește România după o șederea de vro 23 de ani. A economisit vro 48.000 franci cu lecţii de franţuzește.

 

Miercuri 17 / 29 iunie. Ieri foarte cald, sara pe la 8 ½, terasa încă arzătoare prin pietrele de marmură; azi dimineaţa la 8 ore, deja +17° R în umbră.

Azi pledez la casaţie procesul Lemotheux–Bedmar pentru trimiterea în posesie a moșiilor Baia și Horodniceni, după ce de vro 5 ani e refuzată de Tribunalul Folticeni și majoritatea Curţii de Apel Iași.

Ieri, Florian Becescu la mine, poet din Pitești.

Scarlat Vârnav despre electricitate și căile ferate. Dragomirescu despre „Convorbiri”.

Astăzi, între 4 și 5, pe o căldură excesivă, pledat la Curtea de Casaţie și câștigat procesul Lemotheux–Bedmar pentru punerea în posesie.

 

Telegramă[10]

Lemotheux

Paris.

Str. Edimbourg 18

Câștigat! Decizia Iași casată. Afacere trimisă înaintea Curţii de Apel București. Termen la toamnă după vacanţă.

Maiorescu

 

Telegramă

George Racoviţă

Codăești.

Câștigat. Afacerea trimisă Curţii Apel București. Termin la toamnă.

Maiorescu

 

Joi 18 / 30 iunie 1898. Ieri excesiv de cald. Azi sculat la 4½, ceai (fără rum și lămâie, puţin zahar). La 5 ore, pe terasă. Dar deja la 4½ dimineaţa, +15° R.

Cetesc tezele de examen. O curioasă lungă teză a lui Drăghicescu Dumitru.

Azi mai am la universitate, 5 – 6½, examen din logică.

Scriu lui Duiliu Zamfirescu la Roma, judecătorului Flaischlen asupra articolelor sale pentru aplicarea art. 7 din constituţie, lui C. Lupu din Focșani pentru recursul cu ștergerea lui (neadmisă de Curtea de Apel Galaţi) din lista advocaţilor.

Anicuţa destul de bine, dar tot mai tușește de 2 – 3 ori pe zi.

Eu cu 12 centigrame chinină pe zi, ieri sara ceva durere de intestine și o ieșire; azi iar bine de tot.

 

Vineri 19 iunie / 1 iulie 1898. Sculat la 4½ ore, termometrul +16° R. Căldura crește încă, deși este excesivă. Aseară până la 10¾, nu se răcorise deloc pe terasă, unde am stat bând Giesshübler cu ceva rum. Era ceva mai răcoare în odăile închise.

Dizenterie în oraș; și Costache ieri (i-am dat Rhicinus, fașă abdominală[11], întindere în pat. După 5 ore bine, voia să se scoale).

Ieri, de la 5 – 8 sara, la rând ultima zi de examen logică; multă lume, năbușeală, am examinat 41 candidaţi. Mai am azi (acum) 10 teze în scris din Istoria Filosofiei de cetit și adnotat.

Dar ca la examenul de ieri fericit, îmi place între studenţi.

Curioasa teză materialist-unitară (aplicarea legii gravitaţiunii pretutindeni) a lui Drăghicescu Dumitru din a. II.

Bune examene de la o d-ră Lucia Gabrielescu și Elena Paladin, Eugenia C. Christescu (asupra moralei lui Schopenhauer).

 

Telegramă[12]

Baroţits, Agenţia Danubiană[13],

Galaţi

 

Au ajuns banii.

Majorescu.

 

Telegramă

Hotel Bristol,

Viena.

Rog rezervaţi  poimâine duminică seara salon și dormitor răcoroase pentru două zile                                                                                                                     Majorescu.

 

Sâmbătă, 20 iunie / 2 iulie 1898. Sculat pe la 5½. Ieri, de la 4 ore, 2 furtuni cu ploaie repede, apoi toată noaptea plouat. Și acum nori groși. Scriu pe terasă. Termometrul totuși +14° R. dar în sfîrșit s-a răcorit. Astăzi, la 5° 40’, plecăm prin Predeal–Arad–Pesta la Viena, unde sosim mâine sară la 7 ore. Un bilet clasa I Bucurrești–Viena pe acest drum 68 franci 4 Sleeping București–Pesta 70 franci.

Ieri dimineaţa, între 10½ și 11¾, copiat în Biblioteca Academiei notiţa relativă la chestia Dunării, propunerea Barrère de la 2 iunie 1882 și protocolul Londra din 10 martie 1883, pentru volumul 3 din Discursuri parlamentare.

Între 3 și 4, ieri, ne-am făcut socotelele semestriale, Anicuţa a plătit toţi furnizorii. Servitorii înainte pe vacanţă etc. și cum erau toate din obișnuitul nostru belșug și noi veseli de drumul proiectat, au podidit-o lacrimile la gândul cum cele 2 fetiţe ale lui Mitică au să sufere de căldura Bucureștiului și mie mi-era greu. Adeseori avem simultan același gând. Și astfel am dat lui Mitică 500 franci ca să-și închirieze odăi la Câmpulung, unde sunt și Seveștii, și să petreacă acolo cu familia cele 2 luni de vacanţă și de călduri.

Mitică foarte mișcat, plângând și el. – Ce folos! După prostia no. 2, căsătoria cu mahalagioaica cheltuitoare, certăreaţă și pretenţioasă de Alexandrina, nu e scăpare definitivă; numai așa, cârpele paliative.

În absenţa mea, eram la club de adio, a mai venit Miss (M-lle Marie Moyen) să-și ia ziua bună de la Anicuţa, foarte emoţionată, plângând. Anicuţa mai rău.

Reflecţii asupra acestor răceli la noi amîndoi. Egoism? Sau spirit de critică legitimă?

 

_____

 

Pe la 7½ sara, eu un moment vis-a-vis cu Nicu Cerkez, care cu nevasta, socrul său Iacovaki și 2 fetiţe au fost răsturnaţi joi la ţară, la Brăneștii lui Iacovaki, de caii speriaţi, Iacovaki rănit tare, o fetiţă mai puţin, d-na Cerkez leșinată. Acum toţi scăpaţi, dar o fetiţă cu friguri și d-na Cerkez cu dureri de cap.[14]

 

Precede jurnal 8° mic, cartonat pestriţ.

Urmează jurnal mai mic, 12°, cartonat albastru

 

JURNAL[15] no 19

22 iunie / 4 iulie 1898 – 21 martie / 2 aprilie 1899

 

Iunie 1898

 

Luni, 22 iunie / 4 iulie 1898. Viena. Hotel Bristol, iatac și salon no 229 & 230, în etajul II, spre Maximiliamstraße, pentru răcoare. În noua casă (a Contelui Hoyos) lipită de hotelul vechi. Frumoasa mobilare englezească de la Porton & Fix.

Dimineaţa la 7½ ore, +16° în umbră. Zi cu soare.

Sosiţi ieri sara la 7° 20’, de prin Predeal, Arad. De la Sinaia până la Pesta, cu Eva Callimachi-Catargi (fostă Basily) în sleeping, devenită o aventurieră mincinoasă și palavragie, că ea a organizat la Viena expoziţia de picturi pentru jubileul împăratului, că a primit la  Szolnok (acum pe drum) depeșe de la Londra, îmi oferea la Predeal niște caise pipernicite (din Sinaia), cu vorba că-i sunt trimise din Constantinopol etc. etc.!

Redingota comandată la Frank, mutat pe Ring, cafea cu Anicuţa în Stadtpark, apoi la Fix, în Ungargasse, plătit mobilele mele pentru septembrie și în sfârșit multe emplete în Kärnterstraße, Graben, Kohlmarkt.

Pe la 4 ore, cu trăsurica după schimbarea flautei, de la fabricantul decăzut L. Uhlmann la 2 alţii în Mariahilferstraße, apoi găsit la Karl Stecher, Mariahilferstraße 47, un inteligent și simpatic constructor, fiul proprietarului fabricei. Îmi face o flaută până la sfârșitul lui august.

De acolo la „Expoziţia jubiliară”[16], în Prater, cu multă veselie și libertate de gust. Prânzit acolo în elegantul pavilion Sacher, nu departe vizavi[17] e și Demel.

Văzut: iatac (lemn verde ca lambriu[18]  jos la jumătate, cu fotografii încadrate, tapete cu cireși mari cu relief, masă de sticlă, dublă plată, una peste alta.[19]

Odaie de baie, baia de sticlă, zidul de bură albă-rose, chaiselongue, covor pe jos, asemenea.

La alţii:

plafond de aceeași tapetă ca pereţii trefoils cu ochiuri largi de lemn.[20]

 

Electricitate în mijlocul saloanelor, numai atîrnată cu ciucuri de mătase în un inel-cerc de metal.[21]

 

Plimbat în lectica pe funie sus. [22]

 

Marţi 23 iunie / 5 iulie 1898. Viena. Plouă, între +13 și +14° R. Eu, dimineaţa la 6 ore, cafea într-o cafenea, apoi ieșim pe la 9½ cu Anicuţa și luăm o cafea la Scheiber’s Caféhaus, în colţul Kärtnerstrasse; și apoi shoping până la 12 ore, cu umbrelă și galoși.

Pe Anicuţa o doare dintele de la dreapta! Și această durere, după atâta suferinţă de la ianuarie încoace. Punem o tinctură de iod cu aconit.

 

Telegramm[23]

Hotel Victoria

Bingen Rhein

Rog rezervaţi mâine miercuri după-amiază cel mai bun dormitor două paturi priveliște spre Rin.

Majoresco

 

Netrecându-i Anicuţei durerea de dinţi cu slaba tinctură, mergem pe la 4 ¾ la dentistul dr. Witte & Gatineau (Graben) și, cu energia ei simplă, și-l scoate. (dr. 5 florini). Fericiţi amândoi că a scăpat ea, prânzim în salonul nostru la hotel și la 8° 25’ sara plecăm, în sleepingul cu 4 locuri luate, spre Mainz. Vizita bagajelor la Passau prin servitor, dându-i biletul de bagaje și cheile.

 

Miercuri 24 iunie / 6 iulie. La 12° 57’ amiazi, la Mainz, ieșit din sleeping, prânzit la gară (mediocru), plimbat cu trăsura la Dom, la monumentul[24] Guttenberg, la Rheinanlagen și Kaiserstrasse, la 2° 56’ plecat, dar am fost la 3½ în Bingen, Hotel Victoria, îndată lângă gară jos, odaia no 16, în etajul I, cu 2 balconașe, plăcută, bună mâncare, dar veșnica larmă de vagoane, fluierături de mașini, vapoare etc., și noaptea! Între 5 și 7 minute, cu trăsura cu doi cai (7 minute + 1), la Scharlachberg Kopf și la St. Rochuskirche. Răcoare, plăcut.

 

Joi, 25 iunie / 7 iulie. Cu trenul de la 10° dimineaţa, din Bingerbrück la Kreuznach-Stadt în 18’, cu trasura la Bad. Foarte veseli și încântaţi de Kreuznach. Cel mai elegant[25] hotel aici pare a fi „Oranienhof” cu parcul său și băile sale, apoi Hotel Royal și d’Angleterre, Hotel du Nord. Kurhaus nu are multe odăi plăcute, dar frumoasa terasă, unde am prânzit și noi.

De aici, cu o trăsură, la Gara Stadt și, la 3° 13’, cu calea ferată la Coblenz, Rheinbahn, de aici la gara[26] Moselweiß, de aici la Ems, unde am sosit la 6° 8’ pe ploaie. În „4 Thürme“ găsit tot pe domnișoara[27] E. Becker, picioarele cam umflate, încolo aceeași ca acum 7 ani, și o fată a ei (alte 2 sunt măritate).

Noi odaia 12, cu balcon în etajul I, ca salon, și alături no. 11, idem cu balcon, ca iatac. Destul de bine.

 

Vineri 26 iun[ie] / 8 iulie 1898. Ems. Dormit bine, de la 10¼ până la 6¾. Sculat, beut acasă ½ pahar de aici Kissingen Racoczy, care face cât un pahar de la Kissingen. Mers cu Anicuţa la Krähnchenquelle, unde beut și ea un pahar. Minunat coș cu flori, vro 50 de trandafiri și flori ca ochiul boului lila-albăstrui, numai cu 2½ mărci. De necrezut de ieftin.

Răcoare dimineaţa, pe la 10 soare. La 11, Anicuţa prima baie, aici în Vier-Thürme-Badhaus, baie de porcellan, foarte bine. Și eu una de curăţenie.

Cum uită omul unele lucruri! Nu sunt decât 7 ani de când am fost 3 săptămâni întregi la Ems. Uitasem multe amănunte din „4 Thürme“, d. e., cele 2 mari balcoane spre Kurgarten în fier negru, micul châlet unde se mănâncă pe vreme de ploaie, rașca etc. Apoi mai ales frumosul aspect a celor 3 înalte dealuri care mărginesc Emsul ca într-o căldare lunguiaţă, toate acoperite de păduri. Curioasă uitucărie în materie de peisaj. (Se vede că sunt mai mult reflexiv decât senzual).

_____

 

Apoi, cu funiculara, în 6’ sus pe Malberg (abonament la funiculara 5 mărci de persoană pentru toate trenurile, timp de o lună) și pe jos în o oră. Café la Kurhaus cu muzică.

 

Sâmbătă, 27 iunie / 9 iulie. Ems. Nori, frig. Azi prima inhalare cu aparatul Schitzler, rece[28]10’. Și Anicuţa (12 inhalări a 4 minute, 80 pfenigi). După inhalare, ½ oră tăcere. Prânz 1-2. Îndată după, iar cu funiculara la Malberg și, pe jos, încet până la Schweizerhaus și Villa de Beriot, unde bună cafea. Apoi cetit gazete în Casino. Cină la 7½ (un fel de carne[29] cu legume și compot). Sara ceva cetire Labiche și pichet. La 10 culcare.

 

Duminică, 28 iunie / 10 iulie. Ems. Nori, frig. Abonament la biblioteca de împrumut[30] (1½ mărci[31] / 2 săptămâni). Luat Spielhagen Mesmerismus und Alles fließt, 2 nuvele nouă.

Scrisoare de la Duiliu Zamfirescu din Roma, cu adresa înapoiată lui Sturdza ca ministru de Externe pentru a o face „mai modest” și „cuviincios”.

Vis că a murit Pompiliu Eliad, venea tatăl său să mi-o spuie; apoi, că au intrat colonelul Roznovano și Germani în ministerul liberal. (fără însemnătate)

Primblare la Malberg, cetire acolo, cafea la Schweizerhaus.

 

Luni, 29 iunie / 20 iulie. Ems. Plouă, a plouat toată noaptea. Noi veseli și fericiţi.

Pe la 3½,  cu trăsura cu 1 cal la Bad Nassau (vro 8 km), pe dinaintea măricelului Kurhaus cu grădină, grădina castelului Stein (astăzi a nepoatei contesa Kielmannsegge), apoi peste podul de pe Lahn, la hotel Bellevue, unde cafea mediocră pe terasă. Stase ploaia, era destul de cald și plimbarea cu trăsura foarte frumoasă.

Cetire W. Raabe, Unseres Herrgotts Canzlei.

 

Marţi, 30 iunie / 12 iulie. Ems. Nu plouă, dar tot nori și frig. Noi facem regulat fiecare cura sa și ne aflăm bine. Dar Anicuţa tot mai tușește ½ convulsiv, o dată sau chiar de 2 ori pe zi.

La 2° 15’, cu calea ferată la Neuwied, unde sosit la 3° 27’. Soare cald! În sfârșit. De la gară, prin urâtul, rău pavatul, cam necuratul oraș, departe până la castel[32], unde expoziţia păpușilor reginei, numită „Expoziţie de costume și de porturi populare”[33], a ½ mărci de persoană.

Marea majoritate de păpuși urâte, câteva hidoase, de necrezut, de exemplu prinţesa Maria, în 2 păpuși cu 2 costume de la încoronarea împăratului Nicolae II (păpuși comandate de regina noastră din Viena, dar ca niște bucătărese grozave); tot așa grozave 2 păpuși: regina Elisabeta de 14 și de 50 de ani, de la prinţesa de Wied. Ridicole și urâte: Charlotte Corday, după un tablou, sfânta Elisabeth, baronesă de Turingia; costum franţuzesc de curte[34] etc. În Aus Carmen Sylva’s Königreich, interesant și exact și elegant făcută (de André Lecomte de Nouy): o casă veche de boieri[35]. Carul cu boi de la M-e Mandy nu prea venea la valoare; delicioasele păpușele de flori ale câtorva dame din București se cam pierdeau în lunca din Mircești. Urâte și nepotrivite 2 păpuși de ţigani cu urs. Bun scrânciobul și o stână de oi. – Trăsura de încoronare a reginei, cu 8 cai de d-na Poenaru așa și-așa[36]. În adevăr, elegantă grupa de păpușele foarte frumoase „Cendrillon”, cu deliciosul papuc mic și strălucitor. (d-ra Costacopolu?). Cel mai interesant și preţios dar de la regina Holandei: păpuși măricele, olandeze, costum vechi, lăzi și mese cu vechile picturi de flori roșii, frunze verde închis. Cumpărate de regina noastră.

Preţioase asemenea și bine caracterizate în feţe păpușești din Ulm, o grupă de vro 20 în vitrină. Încolo stupidităţi, sub pretext de costume din Rügen, Baden, Austria[37] etc. etc.

Ieșea și baronul Roggenbach tocmai de acolo, dar nu m-am întâlnit cu el.

Ne-a acostat acolo o domnișoară[38] von Kotzhausen, încântată de d-na Mavrogeni și de d-na Falcoyanu, tăcând despre celelalte. Indignată și ea de păpușile cu regina și prinţesa Maria, dar găsind admirabilă grupa Cendrillon. –

Ea ne-a îndemnat să ne înscriem la prinţul de Wied; m-am înscris numai eu, nu era registru pentru prinţesa mamă.

Ne întârziasem pentru tren; și așa am luat vaporul până la Oberlahnstein, de unde, după ¾ oră cu trenul, la Ems. Sosiţi după 8 ore, cinat la Kurkasino. Încântaţi de vremea frumoasă.

[1] Ultimele șaisprezece cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[2] Maiorescu pune semnul întrebării fiindcă nu își mai amintește numele acestuia.

[3] Ultimele trei cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba româncă.

[4] Ultimele două propoziții în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[5] Ultimele opt cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continua în limba română.

[6] Ultimele două cuvinte adăugate ulterior.

[7] Inițial: ministrul.

[8] Cuvânt adăugat ulterior.

[9] Ultimele cinci cuvinte în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[10] Telegramă în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[11] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[12] Ambele telegrame în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[13] Ultimele două cuvinte în limba română. Telegramele continua în limba germane în manuscris.

[14] Aici se încheie Caietul 18, intitulat Jurnal 18.

[15] Jurnalul continuă cu caietul intitulat Jurnal No. 19.

[16] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[17] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[18] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[19] În manuscris urmează un desen al mesei, schițat de T. Maiorescu în partea de jos a filei.

[20] Urmează un desen în mijlocul filei.

[21] T. Maiorescu face în continuare un desen al acestei lămpi.

[22] În manuscris urmează un desen al unei lectici, schițate de T. Maiorescu în partea de sus a filei.

[23] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[24] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[25] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[26] Cuvânt în limba germane în manuscris. Textul continua în limba română.

[27] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[28] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[29] Ultimele patru cuvinte în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[30] Ultimele trei cuvinte în limba germane în manuscris. Textul continua în limba română.

[31] Cuvânt în limba germane în manuscris. Textul continua în limba română.

[32] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[33] Ultimele șapte cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[34] Ultimele nouă cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[35] Ultimele cinci cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[36] Ultimele trei cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[37] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[38] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

Revista indexata EBSCO