May 23, 2018

Posted by in ARTE

Ştefan OPREA – Scena marilor reprezentanţii (1916-1918)

 

În Teatrul Naţional din Iaşi a bătut inima ţării în perioada Primului Război Mondial şi a Mari Uniri din 1918. Cu gîndul nobil de a evoca excepţionalele evenimente ale acelei perioade şi pe oameni care le-au iniţiat şi înfăptuit, secretariatul literar al Teatrului a editat un impresionant album în care a adunat fotografii, documente şi texte ce vorbesc clar şi convingător despre acele evenimente, despre acei oameni şi despre istoricul ţel visat, urmărit şi, în cele din urmă, realizat: România Mare.

Cu acest album şi cu o expoziţie pe aceeaşi temă organizată în foaierul central, Teatrul Naţional se înscrie în programul de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri din 1918. Vor fi, probabil, în decursul acestei stagiuni şi în stagiunea de toamnă şi alte manifestări – spectacole, recitaluri – dedicat evenimentului.

Editat în condiţii de lux, albumul intitulat Teatrul Naţional Iaşi. Scena Marilor reprezentaţii. 1916-1918 cuprinde patru capitole în care e împărţită problematica istorică, socio-politică şi teatrală, fiecare capitol fiind constituit din texte esenţiale, documente oficiale, reproduceri din presa vremii, fotografii, afişe, etc. Simpla citare a titlurilor de capitole ne oferă o imagine integrală a conţinutului acestei inspirate lucrări. Iată: Teatrul Naţional din Iaşi în vîltoarea marelui război (1916-1918); Teatrul în vreme de război; Parlamentul României la Teatrul Naţional Iaşi; George Enescu în refugiu la Iaşi.

Faptele istorice ale respectivei perioade sînt cunoscute. Mersul defavorabil al primei părţi a războiului a determinat marele refugiu spre Iaşi al Parlamentului, Guvernului, Familiei Regale, teatrelor, misiunilor diplomatice, militare, medicale, precum şi al unei părţi a populaţiei din Bucureşti, astfel că Iaşul a devenit „Capitala Rezistenţei Româneşti”. Citim în primele pagini ale albumului: „Rezistenţa de la Iaşi este un episod eroic datorat nu doar ieşenilor sau moldovenilor. Aceasta a fost opera istorică a românilor de pretutindeni. În acei ani de cumpănă, oraşul Iaşi a fost scena unor episoade istorice majore pentru care poate fi denumit pe bună dreptate Capitala Rezistenţei Româneşti”. Tot aici au venit delegaţiile Basarabiei şi Bucovinei spre a discuta chestiunea Unirii acestor provincii cu trupul ţării. „Se poate spune că la Iaşi România a reînviat şi noul proiect naţional a început de aici. Oraşul, care părea că îşi încetase demult rolul său istoric, a devenit centrul vital al naţiunii, îndeplinindu-şi încă o dată misiunea sa în slujba neamului românesc”.

De mare interes în acest album este capitolul al doilea – Parlamentul României la Teatrul Naţional Iaşi, cu subcapitolele: Regele, Parlamentul şi Guvernul în refugiu la Iaşi; Discursul Regelui Ferdinand I; O şedinţă istorică la Cameră; Discursurile zilei de 14 decembrie 1916; Lucrările Camerei Deputaţilor; Mesaje ale ţărilor aliate; Primirea Misiunii Americane în sala teatrului Naţional; Berthelot proclamat „cetăţean de onoare” în sala Teatrului Naţional; Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918). Din discursul regelui, rostit la 9 decembrie 1916, în deschiderea lucrărilor Camerei – discurs reprodus integral în album – reţinem finalul: „Să spunem ţăranului că luptînd pentru unitatea naţională, el luptă tot deodată pentru dezrobirea lui politică şi economică. Vitejia lui îi dă drepturi şi mai mari asupra pămîntului pe care îl apără şi ne impune mai mult decît oricînd datoria ca, la sfîrşitul războiului să înfăptuim reformele agrare şi electorale pe temeiul cărora această Adunare Constituantă a fost aleasă.

Să rugăm pe cel Atotputernic să ocrotească România, să ducă la biruinţă oştile ei încercate de soartă şi, plini de încredere în puterile ţărei şi în viitorul neamului, să strigăm într-un singur glas: Trăiască viteaza noastră armată! Trăiască România!”

Peste doar cinci zile, are loc, tot în sala Teatrului Naţional, o şedinţă istorică a Camerei, în care au fost rostite trei discursuri de către celebri bărbaţi: Ion I.C. Brătianu, Nicolae Iorga şi Tache Ionescu. „Noi nu puteam să facem altă politică decît aceea pe care am făcut-o: să arătăm clar, în noua situaţiune a Europei, cari sînt revendicările cari ni se cuvin nouă. Şi dacă n-o făceam, atunci, în adevăr, românii ar fi fost trădători: trădători ai neamului, trădători ai intereselor pe care Europa le are, ca în această regiune să fie un popor cu o viaţă puternică şi sănătoasă pentru civilizaţia ei, pentru asigurarea unei păci serioase în dezvoltarea de mîine a Europei”, rostea cu fermitate Ion I.C. Brătianu – lăsînd moştenire un model de conştiinţă naţională şi de atitudine demnă, model pe care cei de astăzi nu se învrednicesc să-l urmeze. Şi continua marele bărbat de stat: „Au fost în instinctul naţional secular al poporului nostru drepturile unităţii sale; de azi înainte, ele au fost proclamate şi recunoscute în Europa prin acte internaţionale care constituie fapte istorice […] Va fi o minune care nu s-a întîmplat încă cu nici unul din popoarele cari au luptat pentru unitatea lor naţională, care s-o fi dobîndit dintr-o singură sforţare. Acestea sînt adevărurile cari trebuie să stea în conştiinţa tuturor”.

Sînt reţinute, apoi, în paginile albumului mesajele ţărilor aliate aduse în Parlamentul României de către Albert Thomas (ministrul francez al Armamentului), Emile Vandervelde (ministrul belgian de Război), şi generalul american Hugh L. Scott (reprezentantul Statului Major al armatei americane).

Dar cel mai emoţionant moment menţionat în album îl constituie vizita delegaţiei basarabene (Ştefan Ciobanu, I. Pelivan, Pan Halippa şi Al. Ciugureanu), care a adus la Iaşi actul Unirii Basarabiei cu trupul Ţării-Mamă, act care însemna decizia Sfatului Ţării din 27 martie 1918. În ziua de 30 aprilie, au avut loc la Mitropolia din Iaşi festivităţi dedicate acestui eveniment istoric.

Alte două capitole ale albumului ilustrează stările de lucruri din acei eroici ani 1916-1918, în domeniul teatrului românesc şi al muzicii (în special activitatea lui George Enescu). Teatrul în vreme de război, primul dintre aceste capitole, readuce în atenţia noastră şi a iubitorilor de teatru în general activitatea excepţională desfăşurată la Iaşi de cele trei Teatre Naţionale (Iaşi, Bucureşti şi Craiova) şi de alte trupe teatrale refugiate în capitala Moldovei.

În istoria teatrului românesc sînt menţionate realizările actorilor celor trei Teatre Naţionale sub denumirea de trupele reunite. Au jucat împreună, în spectacole memorabile, societarii Teatrului Naţional din Iaşi (Aglae Pruteanu, State Dragomir, Vlad şi Verona Cuzinschi, Vasile Boldescu, Const. Momuleanu,, Mircea Pella, Iancu Profir, Const. Vernescu-Vîlcea, Ştefan Braborescu, I.C. Damira, Mihail Popovici ş.a.) şi cei ai Teatrului Naţional din Bucureşti (C.I. Nottara, Tony şi Lucia Sturdza Bulandra, Maria Ventura, Ion Manu, Maria Filotti, Elvira Popescu, Zaharia şi Olimpia Bîrsan, Aurfel Atanasescu, Tina Barbu, Ion Iancovescu, Ana Luca, Tanţi Cutava, Ecaterina Zimniceanu ş.a.). Acestora li se alăturau craiovenii Marga Boteanu, Dan Demetrescu, Al. Critico, Mişu şi Aura Fotino, I. Stănescu-Papa, Mia Teodorescu şi alţii. Unora dintre aceşti mari actori li se rezervă, în album, scurte profiluri şi fotografii, după care primim informaţii despre repertoriul susţinut de ei pe scena ieşeană.

Faţă de toţi cei implicaţi în aceste evenimente ce au dus la marele act al Unirii din 19128, albumul la care ne-am referit aici este un omagiu, un semn de respect, de preţuire şi de recunoştinţă.

 

16 martie 2018

Revista indexata EBSCO