Apr 27, 2018

Posted by in Consemnari

Dina CUVATA

 

În atenţia domnului deputat Constantin Codreanu

Palatul Parlamentului, str. Izvor nr.2-4, sect.5, Bucureşti

Bucureşti – România

 

Stimate domnule Constantin Codreanu,

Prin unul din grupurile aromâne de pe Google, am găsit de întâlnirea Dumneavoastră cu o asociaţie a aromânilor din Bucureşti. Am citit cele transmise din partea domnului Ion Caramitru. Dar nu sunt mulţumit cu cererile lui.

Mi se pare că pentru aromânii din Balcani, cel mai mare ajutor, şi ajutor efectiv şi consecvent, ar fi recunoaşterea aromânilor ca minoritate, adică ca popor fără drepturi istorice. Totuşi la aşa de şchioape cereri, eu aşi adauge:

  1. Guvernul României să iniţieze ca Parlamentul României să anulează Deciziei Marelui Sfat Popular României (sau cum i se spunea) din anul 1948 (mi se pare), prin care pentru o biserică greacă din Constanăa şi nu ştiu care încă una clădire, le-a dat Greciei toate bisericile şi clădirile şcolilor în localităţile cu aromâni.
  2. Parlamentul României să ia măsuri să anuleze Contractul cu Grecia, din cunoscutul „Caz Grilakys”, prin care aromânii fără de milă au fost vinduţi numai pentru câteva sute de mii (sic) de dolari pentru campania electorala lui Ion Iliescu. Cum adică, România care aşa de mult îi iubeşte aromânii, îi vinde la nimic?!
  3. Patriarhia Română să înfiinţeze mult doritul şi visatul Episcopat al Aromânilor din Pind (care a şi funcţionat mi se pare 6 luni în anul 1896, dacă nu greşesc) la Istanbul, cu Episcop Antim. Episcopatul acesta să fie în cadrele Patriarhiei Române, dar să fie cu sediu Larisa sau Veria sau Tricala. Episcopul să fie aromân şi să slujească din cărţi în limba aromână, ca aromânii din Grecia şi grecii şi organele greceşti să fie convinşi că nu e vorba de propaganda română.
  4. Guvernul României să adopte o decizie şi s-o trimită Guvernului de la Tirana, că Albania nu va fi membră la Uniunea Europeană până nu le dă un statut aromânilor aşa cum are minoritatea albaneză din Republica Macedonia – Universitate în aromână pe banii Guvernului albanez, un canal în aromână la TV, post naţional din Tirana, un canal în aromână la Radio, post naţional din Tirana, Casă de cultură aromână la Tirana, Fieri, Corcea etc. unde sunt mari concentrări de aromâni – şi asta o ştiu cel mai bine aromânii din Albania, Teatru Aromân la Tirana, Fieri, Corcea etc., limba aromână să fie recunoscută ca limbă administrativă peste tot unde aromânii vor crede ca este nevoie, să le fie finanţate manifestaţii culturale, publicaţii, cărţi în limba aromână, străzi şi instituţii din oraşele cu un număr însemnat de aromâni să fie cu nume de persoane din trecutul aromânilor, toată toponimia şi străzile să fie şi-n aromână, etc. Nu ar fi rău să spună Guvernului Albaniei că numai aşa Albania va rămâne întreagă, dacă nu odată şi odată cu propaganda Greciei Albania de sud va deveni parte integrantă Greciei;
  5. Guvernul României să caută Guvernul Greciei să cunoască minoritate aromână (cu definiţia „parte din poporul aromân, cum suntem recunoscuţi noi aromânii din Republica Macedonia) cu toate drepturile care provin de la declaraţiile şi legile ONU şi Uniunea Europeană şi cu beneficii aşa cum am spus la Albania (mai sus); în contrar va vota contra ajutorul care trebuie să fie dat Greciei, în criza financiară în care se găseşte Grecia azi;

Poate nu e rău ca Guvernul României de Guvernul Greciei şi organele şi instituţiile europene să caută şi înfiinţarea Autonomiei Aromânilor în Tesalia şi Epirul cu o mica parte din Macedonia occidentală.

  1. Guvernul României să găsească o modalitate să-i caută pe Megleniţii islamizaţi din Nânta care au fost izgonit din Grecia prin anul 1922 (?) şi să caută de Guvernul Turciei protecţie limbii şi culturii lor;
  2. Guvernul României să caută ca Republica Croaţia să înfiinţeze un fel de Autonomie Istriană din cele câteva sate cu Istrieni (Vlahii din Istria), ca să poată ei să se organizeze şi administreze ca să scapă de pieire.

Stimate domnule Constantin Codreanu, pe mine mă va costa prea mult venitul şi sejurul la Bucureşti, dar Dumneavoastră puteţi să veniţi şi pe cheltuiala Parlamentului. Eu sunt la Scopje, Republica Macedonia şi vom sta de vorbă şi pentru altele care sunt de făcut, şi sunt multe.

Asociaţia care o prezint este fondată din aprilie 1997, dar eu sunt activ în domeniul renaşterii naţionale al aromânilor din martie 1974, când pentru prima data am văzut o carte în limba aromână şi era cartea „Cântiţe juneşti” de Nicolae Velo (Cola Velo, cum îi spunem noi), din anul 1905. Am înfiinţat colecţia Biblioteca Naţionalã Armãneascã „Constantin Belemace” şi până acum am publicat peste 140 de cărţi în limba aromână, în macedoneană, franceză, albaneză. Am publicat 61 de numere de revista „Grailu Armãnescu”, numai în aromână.

Eu personal limba română am învăţat-o în anii 1976-1978, la „Lectoratul de limbă română” din Scopje. Până acum am tradus şi sunt publicate 30 de cărţi din literatura română, în limba macedoneană, multe cărţi din literatura universală prin traduceri în româna le-am tradus şi publicat în limba aromână. Am tradus şi sunt publicate 7 cărţi din literatura macedoneană în limba română.

Dacă credeţi că va fi de folos, poftiţi. Dacă nu, să fim sănătoşi şi să ne vedem de treabă, dar cu rugămintea să-i lăsaţi în pace aromânii din Balcani. Eu sunt un adept înfocat al mişcării naţionale aromâne, dar pentru nişte lucruri sfinte pentru poporul aromân, s-ar putea să ne înţelegem. Şi numele Dina vine de la Constantin, deci avem acelaşi nume personal. Celelalte cu Dimo Dimcev, sunt lucruri administrative cum e peste tot cu aromânii.

Cu stimă,

Preşedinte

Dimo N. Dimcev (Dina Cuvata)

 

Cartea easti pitricutã prit e-mail la: Prezidentul a Romãniiljei, la Parlamentul, la Ministerlu ti lucãrli externi, la C. Codreanu shi la gazeta Ziua de Constantsa.

 

 

 

Revista indexata EBSCO