Apr 6, 2018

Posted by in ESEU

Ioana DIACONESCU – Un alt „dosar artă-cultură”. „Sursele existente asigură cunoașterea aspectelor din interes operativ”

 

Dacă în antecedentele „Programului de măsuri privind îmbunătăţirea muncii în problema <persoane suspecte de preocupări ostile împotriva R.S. România care îşi desfăşoară activitatea în domeniul artei şi culturii>” există şi „Programul de măsuri elaborat în februarie 1983[…]” de către Securitatea Statului (sub supravegherea atentă a şefului Securităţii Statului, Iulian Vlad), programe pe care le găsim în amplul Dosar 120 (ArtăCultură în 12 volume Arhiva CNSAS) vol. 1(ff.147 si 150), în cazul Dosarului 01607 v.1 Artă şi Cultură, volumul II – Arhiva CNSASprivind municipiul şi judeţul Iaşi, toate aspectele supravegherii informative, precum şi intervenţia organelor de poliţie secretă sub comenzile directe ale lui Nicolae Ceauşescu, sunt de o vehemenţă surprinzătoare chiar şi pentru cercetătorul avizat. De altfel, la 8 mai 1985 toate inspectoratele judeţene de Securitate din ţară primeau o radiogramă din partea şefului Direcţiei a I-a a Securităţii Statului, generalul-maior Aron Bordea (dirijat la rîndu-i de Iulian Vlad – după cum vom vedea pe parcursul documentarului), cu ordinal de a porni ofensiva „informativ-operativă” asupra cenaclurilor şi cercurilor literare din ţară.

Să ne oprim, pentru o mai bună înţelegere a odioaselor acţiuni ale statului totalitar, la „Programul de măsuri elaborate în februarie 1983 […]”, la grozăvia ce se abătea asupra tuturor compartimentelor şi instituţiilor ce aveau legătură cu domeniul culturii (o prelungire nefastă a Propunerilor de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico ideologică de educare marxist-leninistă a membrilor de Partid, a tuturor oamenilor muncii – cumplitele Teze din iulie 1971 ale lui Nicolae Ceauşescu). Va fi pusă în urmărire (şi se vor lua măsuri drastice împotriva ei) întreaga suflare culturală (incluzînd şi arta de amatori), dintr-un capăt într-altul al ţării. Iată cum arăta, la punctul 2 al „Programului de măsuri” tema „Îmbunătăţirea continuă a activităţii şi a muncii în problemă”: „Din punct de vedere organizatoric activitatea informativoperativă de Securitate se desfăşoară în cadrul Consiliului Culturii şi educaţiei Socialiste, Uniunilor şi Asociaţiilor de creaţie (membrii şi personalul muncitor), editurilor, redacţiilor, publicaţiilor literarartistice, instituţiilor de artă plastic, teatrale, muzicale, coregrafice, Circului de Stat, Asociaţiei Române de Impresariat Artistic, muzeelor, laboratoarelor zonale de restaurări, oficiilor patrimoniului cultural naţional, şantierelor de restaurare, caselor de cultură, căminelor culturale (sublinierea mea – I.D.), bibliotecilor, cenaclurilor (sublinierea meaI.D.) şi cluburilor literarartistice (sublinierea mea – I.D.), formaţiilor artistice de amatori precum şi creatorilor de artă liberprofesionişti (sublinierea mea – I.D.) şi altor persoane cu preocupări artistice. Sarcinile de Securitate în cadrul bibliotecilor, cenaclurilor (sublinierea mea – I.D.), cluburilor şi formaţiilor artistice de pe lîngă obiective economice ori instituţii asigurate contrainformativ de alte compartimente de muncă, vor fi realizate de către acestea, ofiţerii în problemă avînd, însă, cunoască permanent principalele aspecte de interes operativ ce vizează domeniul creaţiei literar artistice şi se implice în soluţionarea informaţiilor mai importante de profil.” Concluzia acestui punct 2 dinProgramul de măsuri [privind pe intelectualii ostili regimului]”va fi, fără niciun dubiu: „Asigurarea unui control eficient asupra tuturor obiectivelor, locurilor şi mediilor din problemă pentru a cunoaşte în scop preventiv orice încercare de acţiune ostilă care ar putea afecta în orice mod securitatea statului ori ar contraveni politicii partidului. (sublinierea mea – I.D.)

 

Capii Securităţii, Iulian Vlad şi subordonatul său Aron Bordea, şeful Direcţiei I, sunt anxioşi, Ceauşescu îi cere lui Vlad „să strîngă şurubul” în toate instituţiile de cultură. În anii ‘80 măsurile constrîngătoare pentru toate categoriile de intelectuali sporesc odată cu teama faţă de aceştia. Mai degrabă, atît şefii securităţii cît şi dictatorul, se protejează astfel prin măsuri complicate, complexe şi inumane ce devin dezastruoase pentru întreaga suflare culturală din România. Într-un raport din 13 mai 1985 din volumul 2 al Dosarului 120 ArtăCultură se poate citi: „Un număr sporit de scriitori afirmă deschis atitudini negative la adresa politicii partidului şi statului nostru, iniţiază acţiuni protestatare sau de stimulare a unor stări tensionate folosind diverse forme de manifestare”. […]. f. 219). În acelaşi Dosar 120ArtăCultură se observă permanenta nemulţumire a şefului Securităţii Statului faţă de subalternul său, şeful Direcţiei a I-a, generalul-maior Aron Bordea care, din punctul său de vedere nu lua suficiente măsuri represive faţă de scriitori şi oameni de cultură. Iată un ordin al lui Iulian Vlad către Aron Bordea la 7 august 1985: „Tovarăşe general Bordea, nu este de înţeles de ce nu se execută responsabil ceea ce este stabilit prin Programul de măsuri Artă-Cultură, fiind mereu necesare reveniri şi atenţionări. În fond Propunerile de măsuri nu indică altceva decît faptul că nu s-au aplicat corespunzător orientări largi, clar şi ferm stabilite de mai multă vreme.[…]. În ce priveşte munca în problemă, supusă analizei, organizaţi mai temeinic controlul executării sarcinilor. Instauraţi ordinea şi exigenţa în întreaga activitate. Asiguraţi competenţă şi profesionalitate în munca fiecărui lucrător în problemă. Preocupaţi-vă stăruitor de finalitatea cazurilor şi acţiunile lucrate de direcţie sau luate în control. Lămuriţi în profunzime şi deplin cazurile mari şi importante şi aveţi în atenţie cum se derulează măsurile de control şi prevenire pentru ca acestea să nu devină probleme. Desigur analiza şi documentarul pun în evidenţă şi o serie de lucruri pozitive, dar nu este suficient pentru ce trebuie.

27 august 1985.

Măsuri în consecinţă.

General colonel, Iulian Vlad”.

 

Iaşul mai cu seamă întîrzie sau destabilizează acţiunile activului Securităţii Statului. Oraş cu tradiţie culturală şi religioasă neîntreruptă, cu o educaţie pe măsură din generaţie în generaţie, Iaşul cultural nu se predă. Neliniştea autorităţilor Inspectoratului Judeţean Iaşi – Securitate – se transmite ca o boală molipsitoare Direcţiei Securităţii Statului – Direcţia I, Serviciul 5. Măsurile luate în instituţiile de cultură de orice fel şi mai ales cele împotriva formaţiunilor scriitoriceşti şi a scriitorilor de toate categoriile sunt, aici, cu mult mai severe decît în alte zone ale ţării. Există un dosar Artă-Cultură privitor la judeţul şi municipiul Iaşi, după cum există dosare cu aceeaşi tematică şi pentru alte judeţe şi municipii din ţară. Securitatea lucra în amănunt… Doar că urmărirea informativ-operativă în cazul Iaşului cultural este cu mult mai dură şi mai amplă.

Am ales, pentru documentarul a cărei primă parte o dau astăzi spre publicare, segmentul „cenacluri şi cercuri literare” din Dosarul 01607 v.1Artă şi Cultură vol. IIArhiva CNSAS, instrumentat de Inspectoratul Judeţean Iaşi – Securitate. Fără recuperarea trecutului nu putem avea un viitor, aşa cum recuperarea demnităţii este obligatorie staturii morale a oricărui scriitor.

Ioana Diaconescu

 

 

* * *

„I[nspectoratul ]J[udeţean] Iaşi – Serviciul I – [Securitate]

ARTĂ ŞI CULTURĂ vol II (D 016 079 vol 1)

(ff.181 – 182, apoi 176 –178)

R A D I O G R A M Ă

 

Ministerul de Interne Strict Sec ret

Departamentul Securităţii Statului – urgent –

– Direcţia I-a –

8 mai 1985 Către,

toate inspectoratele judeţene ale M[inisterului de]I[nterne]

– S e c u r i t a t e –

În conformitate cu programul de măsuri al Direcţiei a I-a, în luna iulie 1985 se va analiza situaţia informativ-operativă din cadrul cenaclurilor şi cercurilor literare ale căror concluzii vor fi prezentate conducerii Departamentului Securităţii Statului. În acest scop vă rugăm să ne comunicaţi pînă la 15 iunie a.c. următoarele date:

– numărul cenaclurilor existente, localităţile în care funcţionează şi pe lîngă ce instituţii

– persoanele din conducerea cenaclurilor care au antecedente politice sau penale ori ridică alte probleme. Concret, numele şi prenumele lor, locul de muncă şi funcţia actuală, în ce formă de lucru sunt urmăriţi, esenţa informaţiilor obţinute.

– numărul membrilor cenaclurilor, categoria socială din care fac parte şi modul cum sunt cunoscuţi în evidenţele de securitate/ membri ai fostei organizaţii legionare sau ai altor organizaţii cu caracter fascist, foştii condamnaţi pentru infracţiuni contra Securităţii Statului etc.

– numărul surselor fiecărui cenaclu în parte, respectiv cîte în rîndul conducătorilor acestora şi cîte dintre membrii lor. Modul în care reuşesc cunoaşterea aspectelor de interes operativ din cenacluri.

– probleme de competenţa organelor de Securitate stabilite: cazuri de persoane care au citit în cenacluri lucrări cu conţinut politic necorespunzător sau au intenţionat să realizeze acest lucru precum şi eventualele comentarii ostile ce s-au făcut cu prilejul desbaterilor/ se va face o scurtă sinteză a fiecărui aspect de acest gen consumat în intervalul 1983 – 1985, încercările unor elemente cunoscute cu activitate politică în trecut sau care au suferit condamnări penale, de a propaga în rîndul celorlalţi cenaclişti idei duşmănoase cu prilejul intervenţiilor la dezbateri, alte aspecte de interes operativ.

– numărul membrilor cenaclurilor cu sau fără antecedente politice sau penale care sunt cuprinşi în baza de lucru a organelor de securitate, în ce formă şi motivul. Nominal persoanele care fac obiectul urmăririi informativ-operative speciale, esenţa informaţiilor obţinute.

– o sinteză a datelor obţinute în cadrul supravegherii informative a altor persoane cu preocupări literare, care nu sunt membre ale Uniunii Scriitorilor şi nu frecventează cenaclurile literare.

– eventuale intenţii ale unor elemente cu preocupări literare de a dezbate creaţiile lor în cenacluri neautorizate.

– măsurile preventive întreprinse asupra unor cenaclişti de la 1 ianuarie 1984 şi pînă în prezent/ destrămări de anturaje, dezbateri publice, avertizări – nominal, atenţionări, influenţări pozitive etc., numeric.

– data şi nivelul ultimei analize a muncii de securitate în cenaclurile literare, concluziile desprinse şi măsurile adoptate.

Şeful Direcţiei a I-a,

G-ral maior,

Bordea Aron”

 

* * *

 

„Ministerul de Interne Strict Secret

Inspectoratul Judeţean Iaşi Ex. nr 2

– S E C U R I T A T E –

12 06. 1985

 

 

Către,

Ministerul de Interne

Departamentul Securităţii Statului

– Direcţia I – Serviciul 5 –

 

La ordinul dvs. […] din data de 08. 05. 1985 cu privire la analiza situaţiei informativ-operative din cadrul Cenaclurilor şi Cercurilor literare raportăm următoarele:

În activitatea informativ-operativă desfăşurată în rîndul acestor categorii de persoane am acordat o atenţie sporită studierii fenomenelor ce se produc, a mutaţiilor ce au avut loc şi adaptarea la condiţiile nou apărute, în scopul cunoaşterii şi stăpînirii situaţiei operative şi în final la prevenirea unor fapte şi fenomene negative cu implicaţii asupra securităţii statului. De asemenea am acordat o atenţie sporită asupra persoanelor participante în scopul identificării şi luării în lucru a elementelor cunoscute în evidenţele noastre, a descendenţilor acestora, precum şi a ideilor, concepţiilor şi a conţinutului creaţiilor lor literare.

În municipiul şi judeţul Iaşi există un număr de 28 de cenacluri şi cercuri literar-artistice şi de interpretare. Din acest număr, doar 14 îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Iaşi. Referitor la afilierea pe lîngă instituţii şi întreprinderi, situaţia se prezintă astfel:

– 4 sunt afiliate la instituţiile de artă-cultură şi ziarul „Flacăra Iaşului”;

– 6 funcţionează pe lîngă instituţiile de învăţămînt superior şi Casa de Cultură a Tineretului şi Studenţilor;

– 3 funcţionează pe lîngă întreprinderile industriale;

– 1 aparţine de Casa Armatei;

– 14 funcţionează pe lîngă căminele culturale din mediul sătesc.

Din verificările întreprinse pînă în prezent nu au fost identificate persoane din conducerea cenaclurilor cunoscute cu antecedente politice ori penale sau semnalate cu probleme pe linia organelor noastre. În general pe linia cenaclurilor literare este asigurată de scriitori, redactorilor ai revistelor literare, cadre didactice etc., toţi membri de partid. De asemenea putem arăta că aceştia conduc cu competenţă aceste cenacluri, toate creaţiile literare care urmează a fi prezentate sunt lecturate în prealabil şi apoi primesc girul de a fi citite.

Numărul membrilor care frecventează cenaclurile literare, după cum rezultă din evidenţele centrului de îndrumare, se ridică la cifra de afaceri de 400 – 450. Raportăm că acest număr nu poate fi real avînd în vedere faptul că în ceea ce priveşte participarea la şedinţele cenaclurilor există fluctuaţie în sensul că mulţi cenaclişti participă la 2-3 cenacluri fiind luaţi în evidenţa acestora. Puţini sunt cei constanţi şi acest lucru se petrece îndeosebi în mediul rural, cu toate că şi de aici sunt mulţi care vin la şedinţele cenaclurilor ieşene. Fluctuaţia cea mai mare se petrece în rîndul studenţilor şi elevilor, care deşi participă la şedinţele cenaclurilor din licee sau institutele de învăţămînt superior, merg şi la şedinţele cenaclurilor Casei de Cultură a Tineretului ori al Cenaclului „Junimea”de pe lîngă Muzeul de Literatură al Moldovei. La o verificare s-a constatat că mai mulţi membri ai unui cenaclu erau înscrişi şi la alte cenacluri literare.

Din punct de vedere al categoriilor sociale din care fac parte raportăm că marea majoritate a membrilor cenaclurilor literare sunt studenţi, elevi, muncitori, funcţionari şi cadre didactice, iar într-un număr destul de mic pensionar, îndeosebi la Cenaclul „Ion Creangă”.

În ceea ce priveşte cenaclurile literare din mediul rural, acestea sunt frecventate în marea lor majoritate de cadrele didactice din comune în care funcţionează, iar în oraşele Paşcani, Hîrlău şi Tg. Frumos, pe lîngă cadrele didactice mai participă şi elevi, funcţionari, cadre sanitare.

Din verificările efectuate, pînă în prezent nu au fost identificaţi membri ai cenaclurilor literare care să fie cunoscuţi în evidenţele noastre cu antecedentele politice ori penale.

Acoperirea informativă a cenaclurilor literare din competenţa ofiţerului din problemă se realizează cu un potenţial informativ format din 6 surse (3 informatori şi 3 surse P.C.R.), astfel:

– Cenaclul „Ion Creangă” de pe lîngă Centrul de îndrumare a Creaţiei populare şi al mişcării artistice de masă cu un număr de 15 membri, este acoperit informativ de 2 surse (o sursă cu aprobarea organelor de partid care face parte din conducerea cenaclului şi 1 informator). La acest cenaclu mai participă un informator din legătura compartimentului „Tineret – învăţămînt”.

– Cenaclul „Junimea” de pe lîngă Muzeul Literaturii al Moldovei şi al revistei „Convorbiri literare”, cu un număr de 19 membri, este acoperit informativ cu un număr de 2 informatori. Acest cenaclu mai este încadrat informativ cu un număr de 3 informatori ai compartimentului „Tineret învăţămînt”. Conducătorul acestui cenaclu este în atenţia Compartimentului 0544 Iaşi.

– Cenaclul de satiră şi umor al ziarului „Flacăra Iaşului” este înregistrat cu un număr de 25 de membri de diferite vîrste şi categorii sociale. Este încadrat informativ cu 2 surse cu aprobarea organelor de partid, ambele făcînd parte din conducerea acestuia, din care 1 din legătura Serviciului II. La acest cenaclu mai participă şi 2 surse ale compartimentului „Tineret – învăţămînt”.

Raportăm că sursele existente asigură cunoaşterea aspectelor de interes operativ, îndeosebi cu ocazia şedinţelor de cenacluri ori în rîndul colegilor sau a cunoştinţelor apropiate. Există încă neajunsuri în ceea ce priveşte stăpînirea situaţiei operative, ţinînd cont de faptul că aceştia sunt o masă eterogenă, întîlnirile dintre ei petrecîndu-se la cenacluri ori întîmplător. Acest lucru face să nu cunoaştem în totalitate activitatea desfăşurată în afara cenaclurilor literare, concepţiile, ideile, influenţele negative, anturajul lor, eventualele scrieri de sertar, etc. Din acest motiv ne-am propus recrutarea a încă 2 surse de informare din rîndul celor care se mişcă într-un cerc larg de tineri creatori şi cu putere de influenţă în rîndul acestora.

În acest sens raportăm că avem un număr de trei surse de informare cu putere de influenţare în rîndul tinerilor creatori, care se bucură de încredere.

În legătură cu cenaclurile literare din competenţa Compartimentului „Tineret învăţămînt”, acestea sunt acoperite informativ cu un număr de 9 surse de informare (5 informatori şi 4 colaboratori) de la care primim informaţii de interes operativ. Conducătorul cenaclului „M. Eminescu” de la Casa de Cultură a Tineretului şi Studenţilor este informator şi se află în legătura ofiţerului din problema „Artă-Cultură”.

Acesta se bucură de multă putere de influenţă în rîndul tinerilor creatori, iar prin intermediul acestuia cunoaştem aspecte de interes operativ şi stăpînim situaţia operativă din acest cenaclu literar. La cele 6 cenacluri participă aproximativ un număr de aproximativ 100 – 120 de persoane.

Cele trei cenacluri literare din cadrul întreprinderilor economice sunt acoperite informativ cu două persoane din reţeaua proprie. Menţionăm că la cenaclul „Lupta cu inerţia” de pe lîngă Combinatul de Utilaj Greu [CUG], pe lîngă cele două surse ale Serviciului II, ofiţerul din problemă cunoaşte aspectele ce se petrec în acest cenaclu şi cu ajutorul a două surse din legătura proprie care participă la şedinţe şi întreţin legături apropiate cu mai multe persoane.

Din cenaclurile literare din cele trei oraşe ale judeţului nostru, doar cenaclul „M. Sadoveanu” de pe lîngă Casa de Cultură a oraşului Paşcani este încadrat informativ corespunzător cu 2 surse. Celelalte cenacluri din oraşele Hîrlău şi Tg. Frumos nu sunt acoperite informativ. Raportăm că în termini de 2 luni vor fi luate măsuri de acoperirea informativă în mod corespunzător a acestor cenacluri.

Cu toate că la şedinţele cenaclurilor existente în mediul rural participă şi reţeaua din legătura ofiţerilor ori cea aflată în legătura şefilor de posturi, practic aceste cenacluri sunt acoperite informativ, dar informaţiile primite de la această reţea sunt de mica importanţă. În acest sens se face vinovat şi ofiţerul din problemă care nu a cerut ofiţerilor să instruiască reţeaua cu problemele de interes operativ pe care urmau să le stabilească din aceste cenacluri literare. Într-un termen foarte scurt se va întocmi o notă cu problemele ce interesează organele de Securitate din cenaclurile literare care va fi difuzată ofiţerilor.

Raportăm că în conformitate cu Programul de măsuri din problemaArtăCultură”, a Planului de căutare a informaţiilor s-au stabilit sarcini mai concrete pentru reţeaua din legătura proprie şi a fost lărgită sfera de culegere de informaţii a acesteia. Întîlnirile cu reţeaua au fost mai eficiente în anul 1984/1985, s-a îmbunătăţit munca cu aceasta, obţinîndu-se rezultate mai concrete, ceea ce a făcut să cunoaştem şi să stăpînim în condiţiuni mai bune situaţia operativă.

În paralel cu reţeaua in formativă au fost cultivate şi lărgite relaţiile oficiale care au contribuit cu informaţii la stăpînirea situaţiei operative din problemă. Există o conlucrare principială şi eficientă cu conducerea Centrului de îndrumare care coordonează activitatea acestor cenacluri, cu conducerea cenaclurilor, prin intermediul cărora s-au rezolvat unele probleme de muncă.”

 

* * *

DICTIONAR (din Index de termeni şi abrevieri cu utilizare frecventă în documentele Securităţiiwww.cnsas.ro/documente/arhiva/Dicţionar%20 termeni.pdf)

– C o l a b o r a t o r: Persoană recrutată de Securitate cu respectarea aceloraşi proceduri ca în cazul altor categorii de surse, avînd, însă, posibilităţi limitate sau ocazionale de a furniza informaţii de interes operativ.

– I n f o r m a t o r: Persoană cu aptitudini şi disponibilităţi pentru culegerea de informaţii şi care, în mod organizat, conspirat şi secret, culegea date de interes pentru Securitate, transmiţîndu-le ofiţerului sau rezidentului şi acţionînd sub îndrumarea directă a acestuia. Informatorii erau introduşi în reţea după un studiu prealabil şi erau abandonaţi în situaţiile în care se deconspirau (voit sau accidental), nu mai aveau acces la date cu valoare operativă („nu mai aveau posibilităţi”), se eschivau sau refuzau să transmită informaţii.

– S u r s ă: Termen generic care desemna o persoană inclusă în reţeaua informative sau care furniza informaţii Securităţii.

– R e ţ e a I n f o r m a t I v ă:Totalitatea surselor aflate în legătura unui ofiţer sau a unei unităţi a Securităţii la un moment dat. Definiţiile diverselor categorii de persoane care au alcătuit această structură considerate a fi principalul instrument de lucru în munca operative, au variat în timp păstrîndu-se ca noţiuni de bază cele de colaborator, informator, rezident, persoană de sprijin şi gazdă casă de întîlniri.

 

(V A U R M A)

 

Revista indexata EBSCO