Mar 22, 2018

Posted by in EDITORIAL

Titu MAIORESCU – Jurnal No 18. 1898

TITU MAIORESCU – OPERE

Ediţie critică coordonată de BOGDAN MIHAI DASCĂLU

Text stabilit, traducere, note, glosar și indici de ANA-MARIA DASCĂLU și BOGDAN MIHAI DASCĂLU

Academia Română Fundația Națională pentru Știință și Artă

București • 2018

JURNAL N° 18

1898

Ianuarie

Joi, 1 / 13 ianuarie 1898. Abbazia. Sculat la 5 ore, ceai, traducere din Treitschke, Politik, pentru „Constituționalul”. Lună splendidă, cerul cel mai senin.

Duminică 4 / 16 ianuarie 1898. Abbazia. Același timp frumos în toate zilele. Cer senin, fierbințeală de aer la soare, friguleț la umbră, frig noaptea, marea splendidă. – Sculat azi la 5, ceai, scriu la articolul asupra fragmentului de poet bănățean Vlad. Am terminat ieri cu Anicuța cetirea volumului I din Treitschke, Politik. Acum începem Michelangelo de Hermann Grimm. – Am trimis ieri „Constituționalului” traducerea introducerii lui Treitschke.

Marți 6 / 18 ianuarie 98 Abbazzia. Sculat la 5, ceai, articolul Vlad. – Tot timp frumos. Aerul rece în fond, temperatura la umbră între  +2 și +7° R. – De ieri Anicuța m-e Aurelie. Am cinat ieri veseli în salonașul nostru.

Joi 8 / 20 ianuarie, la 3¾ ore p. m. plecat din Abbazia, cu același soare încîntător. Frumos drum în trăsură pînă la Fiume, de unde în sleeping cu 4 locuri la Pesta. Cumpărai provizii de cu seară la Fiume. 

 

Vineri 9 / 21 ianuarie. La 8°40’ dimineața, în Pesta. Frig, peste noapte ferestrele încețoșate, -2° R aici peste zi, posomorît. Amplete.

Telegramă

Costake la Maiorescu

Strada Mercur

Bucarest

Sosim poimîine duminică dejun trenul Vîrciorova. Vino careta gară.

 

Sîmbătă 10 / 22 ianuarie. Pesta. Mai facem ceva cumpărături (un „attache éventail”) pentru Anicuța de la Bachruch, pentru 38 krone = 40 franci, un platou de argint 50 krone = 54 franci) și la 2½ am plecat de la Westbahn, tocmai se lăsa ceață și asupra Pestei. În sleeping și Grig. Buiucliu, care venea de la Paris în București.

 

Duminică 11 / 29 ianuarie 1898. Sosim regulamentar la 11° 40’ a. m. Pe tot drumul, lipsă totală de zăpadă. Aici ceva vînt, un moment ploaie, apoi soare. Termometru +6° R. la umbră, pe la 12 ore. Curios timp fără zăpadă.

 

Telegramă Dymsza

Ellern

Curlanda Rusia

Întorși acum. Vă așteptăm cu drag. Telegrafiați sosire.

Majoresco

 

Luni 12 / 24 ianuarie. Senin. La 8 ore dimineața, -5° R. Eu sculat la 5, revăzut articolul asupra lui Victor Vlad Delamarina. Cetit teza geografică a lui Simion Mehedinți, trimisă în manuscript de la Iași, pentru a mijloci la generalul Manu ultima subvențiune pentru doctorat.

 

Luni 19 / 31 ianuarie 1898. Cald, chiar seara la 5 ore, +9° R. Firește, zăpada pretutindeni dispărută, chiar și pe șoseaua de la Filaret, la cimitirul Belu praf de trăsuri.

Azi la 2 ore, a început înmormîntarea lui Zizin Cantacuzin de la Bisericuța Visarion, vis-a-vis de locuința lui din strada Cometei. Erau de față în biserică: nevastă-mea, d-na Pulcherie Rosetii, d-na Pherekyde, născută Marghiloman și fiică-sa, dna Butculescu și Sofia, femeia din casă a lui Zizin. Din bărbați: inginerul de la portul Constanța, B. Cantacuzin (sora lui Zizin fusese nevasta unchiului acestui inginer, Iancușor Canta), ministrul prezident Dimitrie Sturdza și șerbul L. Catargi, ministrul de interne M. Pherekyde , frate-său, maiorul-inginer Teodor Rosetti, frații Grigore și Artaxarxes Buiucliu, Alex Marghiloman, Menelas Ghermani, Vermont (de la Societatea de construcții, cu care vorbea Zizin de ale astronomiei și fizicei, făcea experiențe cu razele Röntgen etc., tînărul dr. în filozofie Țigara, dr. Turbure, cumnatul meu Mitică Rosetti și eu. Pe lîngă o hidoasă mare coroană de flori artificiale (lila și alb), pusă pe coșciug de antrepriza pompelor funebre, erau 3 frumoase buchete mănunchi de flori naturale probabil de la d-nele Elisa Marghiloman, Pherekyde și Butculescu. O companie de soldați și banda militară l-au însoțit de la biserică pînă la cimitirul Belu. La așezarea coșciugului în dric, dinaintea bisericei și la scoaterea lui din dric la intrarea cimitirului, muzica a intonat imnul național. (Fiindcă Zizin fusese locotenent domnesc în Moldova din decembrie 1858 pînă la 4 ianuarie 1859?). – Pe jos, am urmat cortegiul de la biserică pînă pe la bulevard toți bărbații arătați mai sus (afară de Germani); de la bulevard, s-au retras Sturdza, Lascăr Catargi și Pherekyde, mai pe urmă și Mitică.

La așternerea în cimitir (de abia la 4¾ ore) erau de față numai ceilalți 8 și nevastă-mea (care urmase în caretă pînă acolo); era și Sofia.

Visătoarea intrare în cimitir, orizontul nesfîrșit deasupra Bucureștilor, imnul național însoțit de clopotul din turla cimitirului, apoi liniște, din cînd în cînd mormăiturele rugăciunilor, aer cald.

În momentul de a se așeza cosciugul în groapă, i s-a ridicat capacul, fruntea, ochii închiși, nasul, obrajii ca totdeauna, chiar păreau animați ca de viață; dar buzele și bărbia cam umflate; roșu-negru-violacee de descompunerea începută deja ( la toți[1] cei morți de boli de inimă); mînele zbîrcite ca de unchiaș.

Anicuța liniștită, că l-a mai văzut așa și nu era grozava teamă de sincopă.

 

_____

 

Marți 20 ianuarie / 1 februarie. La 6 ore dimineața, +4° R.

La  7 ore dimineața, încă noapte afară. Scriu la lampă.

 

Vineri 23 ianuarie / 4 februarie. Dimineața la 6½ ore, +2° R. Plouă – dar peste zi iar soare.

 

Luni 26 ianuarie / 7 februarie. Tot cald. Dimineața, +2 și +3° R. Peste zi, pînă la +10° R în umbră.

 

Vineri 30 ianuarie / 11 februarie. De alaltăieri, miercuri, cînd mergeam la cursul meu la universitate, ploua cu ceva zăpadă, ieri, joi, asemenea, dar termometrul în aceste zile între +2 și +4, azi ninge cu fulgi mari, totul e acoperit cu zăpadă, termometrul la 9 ore dimineața -1° R.

Ieri, cu Anicuța la 9¾ seara la balul de la Curte, la 10¾ plecînd înapoi. Ministrul francez Arsène Henry cu nevasta (fost prefect la Nisa), trimisul german, contele Bray (ca un mare birtaș vienez, comod-ciudat) cu nevastă-sa înțepenită.

Livia a sosit la Iași de luni, dar o mai reține Emilia (și rochiile?).

 

Sîmbătă 31 ianuarie / 12 februarie 1898. Sculat la 6, ceai, scris 4 scrisori de afaceri (Sturza, Lemontheux, Zappas). Zăpadă multă pretutindeni. Termometrul, – 5° R. Toiul iernei deodată.

 

Telegramă

Colonel Iarca

Giurgiu.

Vă mulțumesc pentru binevoitoarea telegramă.

Maiorescu

 

Telegramă

Director Barcian

Giurgiu.

Rog primiți și transmiteți celorlalți semnatari mulțumirile mele.

Maiorescu.

 

Luni 2 / 14 februarie 1898. Sculat la 5½, ceai, termometrul -4° R, zăpadă adîncă. Ieri a mai nins. Ieri la masă la noi maman, Juca Bengescu și fiică-sa mai mare Ella (de vro 18-19 ani). Această din urmă (frumoasă, cuminte, prosticică, gentilă) are talent de clavir. M-a acompaniat la flaut pînă pe la 10¼.

Azi dimineața la 8 ore, au sosit de la Iași Livia cu  foarte gentila Ianina (3 ani și 3 luni, blondă, ochi cenușii spre albastru, palidă, gracilă, vorbește nemțește și polonește) și cu o femeie de chambre, Berta, germană din Curlanda.

 

Miercuri 4 / 16 februarie. Dimineața la 7½ ore, -6° R. Zăpadă pretutindeni. Sara, după ce se culcă Ianina (Livia o numește acum Mușecica) am început să citim Denkwürdigkeiten des Freiherrn von Stockmar.

 

Vineri 6 / 18 februarie. A plouat. Azi dimineață, +1°, peste zi, +4° R. Livia azi de la 5 – 7¾ și ieri în același timp, la muzică la regina.

 

Sîmbătă 7 / 19 februarie 1898. Dimineața la 7½ ore, -2° R, dar senin, apoi soare. –

Azi noi invitați la 4½ ore la muzica reginei. Și seara, la ultimul bal al Curții. [2]

[…] copilul devine mai plăcut, mai onest, mai mărinimos în spirit. Firește, greșita educație a mamei. Zgîrcenia tatălui? Emilia o susține, eu nu o cred. Livia e zgîrcită.

 

15 / 27 februarie 1898. Dimineața, ±0. Ieri, -2° R, vînt rece, uscat. Zăpada dispărută iar după ploi, iar cer întunecat, frig, neplăcut, deși nu ger.

Azi ziua mea de naștere, 58 ani. Sînt sănătos și fericit. Anicuța mi-a dat 3 nasturi de cămașă, din perlele ei de la o broșă. Ianina a venit cu un coș de flori. E veselă, inteligentă, hazlie, bucuria tutulor.

Livia în toate zilele, între 5 și 7¾ la regina, la muzică. Aici totdeauna inteligentă, asemenea la un discurs bun, la o bună lectură. Foarte sus partea ei inteligentă.

 

Telegramă

Dymsza

Batum.

Mișcat de frumoasa amintire. Ianina și Livia le-au adus cu bine. Vă îmbrățișăm cu toții.

Majoresco

 

Joi 19 februarie / 3 martie. La 8 ore dimineața, +3° R, senin, soare, de abia de ieri. Pînă atunci, tot posomorît și ploios. Livia regulat la regina (muzică) între 5 și 8. Numai miercurea și joia nu se duce, ci asistă la cursurile mele de la universitate.

Aseară, după curs și prînz, eram așezați în jurul mesei mele din salonaș, cînd – pe la 9½ – a venit Nicu Filipescu și a stat în biblioteca mea numai cu mine de vorbă pînă la 11. Venea să-mi mulțumească oarecum pentru modul cum m-am interesat de el în urma situației lui grele după duelul, în care a ucis pe Georges Emanuel Lahovari „Indépendance”. – Procesul lui N. Filipescu la tribunal sect. 3-a (prezident Florian, judecători Alexandrescu și Skina, fiul primului-prezident de la casație, prim-procuror – nou adus – Caracaș) se continuă și azi și probabil se termină. N. Filipescu mi-a spus că el nu face apel, la oricît timp de sentință l-ar condamna. Se va constitui peste 10 zile prizonier și poate – zicea el – după vro 2 – 3 luni îl va grația regele. De aia și ținea să vie la mine înainte de temniță. În temniță vrea să scrie o carte asupra dezvoltării noastre politice, publicînd și toate programele partidelor de la 1837 încoace. El zice că va fi la contrapartie a publicației mele din Discursuri parlamentare după el, domnia lui Carol de 32 de ani e una din cele mai slabe domnii ale țării. Cum ne-a maltratat tratatul de la Berlin! Pe cînd grecii – cu toate prostiile lor – au cîștigat, bulgarii au cîștigat, noi cu tripla-alianță am ajuns să decorăm pe Jezzewski. –

 

Sîmbătă 21 februarie / 5 martie. La 6¾ dimineața, +4° R. La această oră scriu fără lampă. Aseară cu Livia la Fedra lui Sardou, dată italienește de Tina di Lorenzo, cu o trupă bunicică a ei. Ea tînără, frumoasă, grațioasă, dar prosticică și o mediocritate. – După teatru, am supat la noi. Livia povestindu-ne Hannele a lui Gerhart Hauptmann. În asemenea momente, inteligența artistică a Liviei o transfigurează și o face interesantă, o apropie și fizicește de frumos, cel puțin la față.

 

Marți, 24 februarie / 8 martie. Dimineață la 6 ore, încă noapte. Aprind lampa. Dar sînt și nori groși, vînt, timp ploios, dacă nu tocmai ploaie în acest moment. A început de ieri pe la 2 ore. Termometrul azi, -½° R. Ieri dimineață, încă +4° R. –

Ieri 5 – 7¾, la regina muzică cu Anicutza, Livia. Acolo și Flaischlen, C. Esarco (slăbit de diabet, probabil în vro 2 luni pierdut), tînărul dr Costinescu (vioaie figură, cam brutală), pictorul (!) junele Obedeanu, quartetul reginei (fără Flesch; doi frați Dinicu, Löbl și Dall’Orso), pe la 6 ore, genialul Enescu (16½ ani) cu tatăl său din Botoșani. Admirabil violonist, bun pianist, ne-a executat quartetul 8 de Beethoven, o compoziție a lui pe clavir de cînd avea 13½ ani (foarte interesantă, părți de canon à la Bach) și o compoziție simfonică, terminată în imnul nostru regal, cu melodii române, aceste cam neprelucrate, dar minunată întinderea Doinei – speranță de muzică adevărată pentru viitor. Regina l-a acompaniat apoi la cîteva bucăți din Bach, f. bine executate. – A mai declamat regina vro 5 poezii de ale ei, a acompaniat d-ra Caselli, pe o harpă rea. Disparat.

Mai erau și d-na și d-ra Angel Demetrescu, Carlotta Leria-Zosima (se desparte acum de bărbatu-său, d-na și d-ra Caterine Esarcu, d-na Mancza cu d-ra Zamfirescu, Tonzi (Romalo) Cantacuzene, Olga Miclescu (blondă cam urîtă), d-na Spiru Haret (de abia reconvalescentă) cu grozava mahalagioaică de soru-sa, o d-nă Carp, firește d-na Mavrogeni și Juca Bengescu cu Ella, d-na Baicoianu cu Marioara și d-na Văleanu, dr. Young cu fiul său, André Lecomte cu Nouy, au venit și general Vlădescu și colonelul Georgescu (adjutanți ai regelui) să asculte și Wachmann.

În definitiv foarte interesant și frumos din partea reginei cum ține să facă pe toți să se bucure de orice noutate de artiști și artiste ce-i sînt la îndemînă.

 

Miercuri 25 februarie / 9 martie 1898. Dimineața la 7 ore, -7½° R. Ferestrele cu flori de gheață. Cer senin. Soarele răsare. Ocupat cu mișelia ce o face primul-prezident al Curții de Casație, C. Skina (însuși încurcat în datorii veroase și pălmuit de un Dendrino, care l-a surprins la nevastă-sa, cu care se compromisese vara trecută și în Constanța), dînd în judecată disciplinară a Curții pe Buiucliu care a însemnat opinia sa deosebită pe o încheiere a Curții relativă la numirea unui copist, pe cînd Skina crede că și asemenea încheieri sînt „hotărîri” urgente de jurisprudență, unde la Curtea de Casație minoritatea trebuie să se supună majorității.

Mîine, joi, e judeacată în secții unite. Buiucliu s-a adresat la Teodor Rosetti și la mine ca să-l apărăm. – Am vorbit ieri la senat cu ministrul-prezident D. Sturdza și i-am atras atenția asupra scandalului ce se va face cu primul-prezident, analog cu acel al mitropolitului din anul 1896.

 

Vineri 27 februarie / 11 martie. De ieri ninge, ninge și azi, totul acoperit de zăpadă, termometrul -2½° R.

Ieri de la 2½–5° 10’, la Curtea de Casație cu Teodor Rosetti în apărarea lui Gr. M. Buiucliu dinaintea Secțiilor-Unite, constituite în Înalt Tribunal disciplinar. Acuzarea susținută (în scris) de primul-prezident C. Skinna. Alături de el și procurorul general Filitti, care însă nu a mai luat concluzii după plecarea mea. A început T. Rosetti (după cetirea actului de acuzare) prin a cere suspendarea acțiunii pînă se va decide în Secții-Unite ordinare, dacă și încheierile curții asupra numirii de copiști  trebuie să fie unanim iscălite. După ½ oră deliberare, Tribunalul disciplinar a respins suspendarea. Apoi, de la 4 – 5° 10’, am pledat eu, curtea s-a retras pentru deliberare, Rosetti plecase mai nainte, am plecat și eu cu Gr. Buiucliu, eu fuga la universitate, unde de la 5° 20’ pînă la 6½, mi-am ținut cursul de logică (figurile silogistice). Apoi de acasă la Negruzzeștii la masă, cu Livia (mai erau acolo Șuțu cu nevasta, născută Giurgea, o d-nă și un ofițer copii ai lui G. Lahovari de la conturi, dr Costinescu etc.). Am aflat bunul rezultat de la casație: Înaltul Tribunal decide că nu este loc la aplicarea vreunei măsuri disciplinare contra lui Buiucliu. (Au fost 10 pentru această achitare, și numai 3: adecă Ciru Economu (firește), Degre (!) și Giani pentru condamnare. Inteligent mai ales Miru Poenaru-Bordea pentru achitare, firește și Mandrea, Duca, Hintescu, dar și Cuculi, Petrescu, Liciu, Opran, Predescu și prezidentul Lahovari.

Mare succes pentru mine. Probabil fiindcă vorbisem cu 2 zile înainte cu Sturdza la senat și-l prevenisem de scandal, dacă nu se termină incidentul cu bine.

Sîmbătă 28 februarie / 12 martie. Senin, dar zăpadă înghețată în grădină și pe acoperișe. La 7 ore dimineața, -5° R. –

Ieri oboseală, dureri de cap după prea marea dubla încordare de joi.

Azi în senat începe discutarea legii învățămîntului secundar și universitar în comitetul celor 5 delegați, la care sînt invitat ca ales al Universității București. E invitat și Poni, ca ales al Universității Iași. Eu am cerut această invitare ca fiind indicată de spiritul Constituției. Delegații aleșilor[3] senatului sînt fostul prof. secundar Beloescu, prof. secundar din Botoșani Leonescu, apoi V. A. Ureche, decanul Facultății de Litere, dr Manolescu oculistul, prof. la facultate, advocatul, care e ales raportor (deși în senat vro 28 profesori astăzi).

[2] Urmează anulat: Livia cumplit de mincinoasă. Neprietenoasă, grasă, impertinentă, [urmează un cuvînt anulat indescifrabil], certăreață și  [urmează un cuvînt anulat indescifrabil] cu servitorii ei. Copilul e într-un oarecare fel atrăgător. Moștenirea genetică a mamei. Să sperăm că în cazul micuței Janina moștenirea genetică dinspre tată a distrus vraja mosntroasei încărcături feminine și  [propoziția continuă cursiv mai departe în textul neanulat].

Revista indexata EBSCO