Mar 19, 2018

Posted by in Ex libris

Gellu DORIAN – O retrospectivă a debuturilor din perioada 2008-2017

 

Încep acest an cu o mică retrospectivă a rubricii Debuturi, tocmai pentru a marca o încheierea celei de a doua etape a lecgturilor mele din apariţiile editoriale ale debutanţilor ultimilor două decenii. O primă etapă a încheiat-o în 2008, spre finalul anului, cînd am publicat un prim volum intitulat Cititorul de poezie, şi în care am adunat, într-o primă parte, un excurs memorialistic despre cărţile mele citite în primii ani de descoperire a poeziei, din anii copilăriei, pînă cînd, iată, am încercat, prin generozitatea revistei „Convorbiri literare”, să-mi exprim opiniile în note de lectură despre cărţile de poezie şi cu preponderenţă despre cele ale debutanţilor, şi datorită faptului că timp de mai bine de trei decenii am căutat şi promovat tinerele talente prin Concursul Naţional de Poezie „Porni Luceafărul…”, organizat, în colaborare cu edituri şi reviste literare din ţară, de instituţia la care lucrez de douăzeci şi opt de ani. Voi explica detaliat mai la vale ce a cuprins acea primă retrospectivă a rubricii mele. A doua etapă include notele de lectură pe o perioadă de zece ani şi lasă loc, din cîte sunt îndemnat de conducerea revistei, deschiderii unei noi etape de lecturi, fapt ce-mi oferă o imagine de istorie recentă a poeziei debutanţilor.

Din ianuarie 1996 revista „Convorbiri literare”, cu o nouă echipă coordonată de Cassian Maria Spiridon, mi-a oferit o rubrică pe care am botezat-o Pe acelaşi raft şi pe care, la rîndul ei, am împărţit-o în două, cu două semne distincte, Plus şi Minus. Se înţelege că scriam la Plus despre cărţile de poezie pe care le consideram bune şi la Minus despre cele proaste. Am ţinut rubrica pînă în decembrie 2001. Am scris astfel în acest interval despre 68 de cărţi bune şi despre 68 de cărţi proaste. Din ianuarie 2002, am re-denumit rubrica Debuturi, scriind astfel doar despre cărţile de debut, adunîndu-se pînă în noiembrie 2008 încă 80 de articole. Pe toate le-am însumat într-un prim volum intitulat Cititorul de poezie, publicat la finele anului 2008 la Editura revistei „Convorbiri literare” din Iaşi.

Cum din 1996 pînă în 2001 am scris nu numai despre debutanţi, ci şi despre cărţile unor poeţi consacraţi, trebuie să fac aici o enumerare doar a debutanţilor despre care am scris şi pe care i-am inclus în cartea amintită, în aşa fel ca harta apariţiei acestora în peisajul poeziei româneşti de azi să fie, pe această perioadă de peste douăzeci de ani, cînd au continuat să apară ultimii nouăzecişti, apoi doumiiştii şi primii postdouămiişti, oarecum completă, avînd în vedere că mi-a fost imposibil să-i includ pe toţi, fie din motive de spaţiu (revista în care publicam avînd o apariţie mensuală), fie din motive obiective cum ar fi neintrarea în posesia mea a unor cărţi ale unor debutanţi, unii dintre ei remarcabili şi care au continuat să scrie şi să publice. Selecţia, chiar şi aşa, s-a impus, fiind, fără îndoială, una subiectivă. Astfel debutanţii pe care i-am inclus în primul volum al cărţii Cititorul de poezie sunt: Horaţiu Ioan Laşcu, Nicolae Coande, Vasile Baghiu, Mihai Ignat, Ştefan Baştovoi, Nicolae Corlat, Adriana Barna, Florica Dura, Francisc Doda, George Arun, Irina Andone, Andrei Negru, George Geacăr, Florin Dumitrescu, Gabriel Daliş, Florina Zaharia, Fevronia Novac, Aura Christi, Indira Spătaru, Dan Movileanu, Ecaterina Negară, Liviu Georgescu, Camelia Răileanu, Manuela Horopciuc, Stelorian Moroşanu, Liviu Apetroaie, Cristian Pohrib, Xenia Karo, Valentin Radu, Adrian Urmanov, Ştefania Hănescu-Ţugui, Dan Sociu, Răzvan Ţupa, Elena Vlădăreanu, Dumitru Palade, Ilie Vodăianu, Bogdan Valentin Lepădatu, Vlad Scutelnicu, Alex Amalia Călin, Teodor Dună, Gabriela Tudoran, Tudor Creţu, Gabriel Hasmaţuchi, Mircea Coloşenco, Cosmin Perţa, Dan Coman, Claudiu Komartin, Liviu Ofileanu, Emil Cătălin Neghină, Florentina Toniţa, Cristina Prisăcariu-Şoptelea, Ştefan Manasia, Domnica Drumea, Anton Jurebie, Sanda Panait, Ana Dragu, Bogdan Perdivară, Roxana Tumurug, Ştefan Agache, Mihaela Herghelegiu, Mihaela Artimon, Alexandru Ovidiu-Vintilă, Eugenia Ţarălungă, Suzana Filip, Miruna Vlada, Marin Malaicu-Hondrari, Roxana Eichel, Coniţa Lena, Oana Cătălina Ninu, Dumitru Bădiţa, Augustin Cupşa, Iulia Balcanaş, Domnitza-Carmen Belecciu, Liviu Nedef, Andra Rotaru, Diana Geacăr, T.S. Khasis, Silvia Caloianu, Radu Verman, Viorel Grigoriu, Mihai Curtean, Marius Irimia, Rita Chirian, Livia Roşca, Violeta Ion, Roxana Sicoe-Tirea, Andreea Cristina Novac, Eugen Suman, Cosmin Moroşan, Olga Ştefan, Gabi Eftimie, Robert Mîndroiu, Ionuţ Radu, Florin Partene, Andrei Doboş, Dumitru Necşanu, Ofelia Prodan, Dan Cârlea, Hose Pablo, Cristina Ispas, Diana Mănăilă, Andrei Ruse, Daniela Popa, Alex Nichifor, Aida Hancer, Florin Caragiu, Svetlana Cârstea, la care se mai adaugă o serie de nume de autori care au debutat editorial în poezie despre care am scris, cum am spus, la rubrica Minus şi care nu au convins, cum ar fi: Dumitru Petraş, Marius Rădulescu, Petru Tărăboanţă, Laura Isabela Aivănesei, Vasile Latiş, Violeta Babiuc, Valentin Tihon, Mircea Vac, Gheroghe Gherasim, Cristian Matieşanu, Liliana Paisă Spoială, Ioan Florian, Paul Ţâbuleac, Cristina Şerbu,  Paul Kidron, Daniela Brâncuş, Ion Plăeşanu, Anton Achişei, Elena Daniela Zgonea, Constantin Duşcă, Dumitru Buda, Vasile Gherasim, Dania Pârvu Dorin, Alexandru Cazacu, Adina Ungur, Marius Daniel, Andreea Ceplinschi, Bogdan I. Pascu, Aurel Scarlat şi Ioana-Dana Nicolae, pseudonimul unei poete (dintr-o familie de poeţi buni), care a confirmat cu cărţile ulterioare, semnate Ioana Geacăr.

Ceea ce urmează acum, în acest al doilea volum, reprezintă cronicile de întîmpinare publicate din decembrie 2008 şi pînă în decembrie 2017 în revista „Convorbiri literare” la rubrica Debuturi. Evident că nu am putut cuprinde toate cărţile debutanţilor editorial în poezie din această perioadă, aşa cum mi-aş fi dorit, mulţi dintre ei, despre care nu am scris, fiind la fel de buni şi promiţători ca toţi cei citiţi de mine de-a lungul anilor, ca un cititor de poezie, interesat de ceea ce poate oferi viitorul poeziei româneşti, în contextul unei deschideri totale spre apariţia pe piaţa de poezie de la noi. Producţia este generoasă şi foarte diversă, avînd în vedere căile alese de a ieşi în lume, de la debuturi editoriale tradiţionale, fie prin concursuri naţionale organizate de diverse instituţii specializate sau reviste literare, fie de edituri, care au riscat pe nume noi, aşa cum a făcut în ultima vreme Editura Paralela 45, prin colecţia qPoem, iniţiată de Călin Vlasie, sau pe diverse site-uri, online, generoase şi fără discernămînt de cele mai multe ori. Era şi firesc să nu pot cuprinde întreaga producţie, ştiind că nu toate cărţile circulă firesc în reţelele de difuzare şi cu atît mai mult cărţile debutanţilor în poezie. Un rol important în intrarea în contact cu astfel de cărţi a fost şi organizarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”- Opus Primum, care anul acesta a ajuns la ediţia a XXI-a. Au fost ani cînd au sosit la juriu peste treizeci de autori, mulţi dintre ei demni de luat în seamă. Subiectivitatea selecţiei făcute a fost impusă şi de aceste modoalităţi de a ajunge la carte. Oricum proporţia prezenţei debutanţilor editorial în poezie în rubrica mea este de aproximativ 80% din producţia generală, ceea ce înseamnă o bună cuprinde a fenomenului. Aş menţiona aici şi editurile care au deschis calea poeţilor tineri din această perioadă: Paralela 45, Cartea Românească, Vinea, Timpul, Junimea, casa de pariuri literare, Max Blecher, Princeps Multimedia, Charmides, Axa şi altele cu sporadice apariţii de acest fel.

Recent revista „Euphorion” din Sibiu a publicat o anechetă despre ultimul val de tineri poeţi, pe care l-a încadrat în sintagma „postdouămiişti”. Intervenţia mea constituie posfaţa acestei cărţi. Parte dintre aceştia sunt prezenţi în acest al doilea volum şi ilustrează, aşa cum spun acolo, nu conturarea unei noi paradigme poetice, ci mai curînd cadrul unui „nou loc comun”. Dar s-ar putea să ne înşelăm, pentru că orientarea, cel puţin la nivelul limbajului poetic, unul ce ţine de noua formă de socializare, induce gîndul şi spre aşa ceva, spre altă cale de abordare poetică faţă chiar de ultimele curente în care s-au circumscris ultimele promoţii, cel puţin ce ţin de avan-milenarism şi milenarism. Selecţia, evident, o va face timpul. Şi experienţa ne asigură că numele care vor rezista timpului, nu cel imediat,  ci cel care decide peste ani, vor fi mult mai puţine, iar valorile adevărate se vor înscrie în şirul deja bine conturat al istoriei poeziei româneşti de la Dosoftei pînă la Sînziana Şipoş, ultima inclusă în sumarul acestei cărţi.

Sper că aceast nou volum publicat de Editura Junimea să ofere o imagine, fie ea şi de sinteză, selectivă mai curînd, situaţiei în care se află tînăra poezie de la noi, în unele cazuri pe căi bune şi sigure, alteori pe tot felul de căi de socializare, care usucă discursul, în uniformizează şi las loc puţin pentru speranţa invirii unui pot care să schimbe direcţia spre bine, acolo unde, de fapt, se află adevărata poezie de la noi.

Revista indexata EBSCO