Mar 19, 2018

Posted by in Varia

Valentin TALPALARU – Compresa revistelor

Ianuarie a venit cu…primăvara! În curtea muzeului în care voi deveni, probabil, exponat, am găsit și mi-am recucerit soața cu… cîțiva toporași! Pe rugul din fața clădirii s-a iscat un ciorchine de strugure din noua recoltă. Firav și smerit. Or fi, n-or fi semne, voi hotărîți. După cum veți hotărî dacă să deschideți un număr din Cronograf , revistă apărută la Cluj- Napoca și condusă de Robert Laszlo care începe cu un provocator editorial privind Conștiința identitară – un ideal (încă) fragmentat. Sigur, asocierea primitivă între numele semnatarului și fobia noastră mai veche pot deruta. Eu extrag însă, o zicere de bun simț care sună cam așa: „Toate acestea au dus la înlocuirea sintagmei „mândria de a fi român”, în cel mai fericit caz, cu cea de „indiferența de a fi român”. Al. Cistelecan girează cu autoritatea sa critică două poete: Gabriela Feceoru și Sanda Cordoș. Fie-le drumul lin și aspru în poezie! Na, că se copilărește și Olimpiu Nușfelean. Cu șarm și sinceritate în Zăpezile copilăriei. De la Cluj – Napoca la megieșii din Oradea, adică la Familia. Groasă în talie și cu un sumar tentant din care, egoiști și subiectivi, vă invităm la cîteva popasuri. De pildă cel referitor la „ruptura” lui Cioran de limba română, petrecută, după cum scrie Alexandru Seres prin 1947 la Offranville lîngă Dieppe. Dintre propunerile de lectură ale lui Mircea Pricăjan reținem Logodnica semnată de Doina Ruști, Imperiul pisicilor de Alex Tocilescu și Ultraviolență al lui Bogdan Coșa. Din generoasele pagini de poeme vă oferim un fragment din poezia Soniei Elvireanu: „Copilărie stingheră lângă o apă,/ plâns despletit de naiadă/ între flori de câmp,/ zdrențuită cărare de mure negre,/ rug sălbatic în drum,// potecă între vii pe colină,/ troiță cu icoana Mariei/ în albastru veștmânt,/ boare a boabelor sângerii/ în mustul de toamnă,” (Despletiri dinspre ieri) Excelente și traducerile lui Octavian Soviany din Paul Verlaine! Nici proza nu rămîne datoare, dovadă fragmentul de roman al lui Radu Țuculescu, Ina, mlaștina Asfodelei și inima de stejar. Rămînem în zonă cu Vatra de la Târgu Mureș. Unde suntem primiți cu mare pompă de Ion Mureșan care ne poftește într-un Poem despre sufletul meu pereche sau despre cumplitul măcel la care am fost martor în trenul personal Cluj – Napoca – Bistrița. (Dimensiunea poemului este în perfect acord cu cea a titlului – ca să șuguim puțin!) Iată o mostră pentru papilele lectoriale ale domniilor voastre: „Deci, mergeam adâncit în nămeți de gânduri spre gară/ și am auzit clar și distinct, deci evident, cum ar spune Descartes,/ tam-taram, tam-taram, tam-taram, tam-taram,/ și crezând eu că tramvaiul vine pe trotuar, am întors capul,/ și-n spatele meu venea mâncând pământul, cum ar spune poporul nostru,/ o femeie lungă, înaltă și lată,/ o femeie înaltă și roșie, cât China, cum ar spune poporul nostru,/ o femeie în rochie roșie și lungă.” Îl secondează, cu un la fel de amplu grupaj de versuri Aurel Pantea, pentru ca, după următoarea pagină să ne întîlnim cu Gheorghe Schwartz și Constantin Abăluță. O avalanșă de cronici literare care dau dovadă despre pulsul vieții literare contemporane, traduceri, eseuri completează un număr dens și variat. Croim și noi o autostradă – fie și literară de la Târgu Mureș la Iași, fără studii de ante/ post fezabilitate, pentru o întîlnire cu Scriptor. Ultimul număr din 2017 ne invită la o întîlnire cu Junimea în prag de semicentenar, asezonată cu o bogată și inedită iconografie (cum de altfel întreg corpul revistei). Ar trebui să luăm revista rubrică cu rubrică, pentru că toate au doza lor de inedit și interes dar, ținînd cont de spațiul drămuit pe care îl avem, vă poftim la dialogurile revistei, la versurile care ilustrează viitoarele cărți în curs de apariție și, ca să nu vorbim în van, ne oprim la o mostră din viitoarea carte a lui Horia Zilieru, Exodul cuielor însângerate: „subtilul foc pahwar în cer ne ține/ suflet și trup potrivnic încleștate/ yukan taru în jug de lemn din toate/ pedepsele cea mai de jos rușine// să nu invenți pe scenele uitate/ inițieri sakwni eleusine/ în rit saklais frescele sixtine/ danțînd de gât kuthar îndoliate” (Scriptor). Ștefan Mitroi ne „amenință” cu un nou roman: Atunci când era mereu duminică, și el în curs de apariție la Editura Junimea. Să nu ocolim nici regalul cromatic al Celei Neamțu țesut cu fir măiastru. Vă lăsăm plăcerea de a descoperi și celelalte invitații la lectură ale revistei iar noi ne întoarcem la Cluj – Napoca pentru revista Neuma. O revistă născută din ambiția celor de la Editura Neuma, așa cum aflăm din declarația inițială a Andreei H. Hedeș: „Vine o vreme când riscul de a rămâne boboc este mai dureros decât acela de a înflori”…e gândul cu care am lansat în 2014 Editura Neuma și cu care am anunțat, la 3 noiembrie 2017, nașterea revistei Neuma.” Drum bun și colaboratori geniali, sponsori pe măsură! Multă iconografie și imagine, ceea ce nu-i rău, bine tehnoredactată, revista promite. Sumar divers, de la evenimentul de la Iași cu Gala Scriitorii anului la invitați gen Matei Vișniec ori Horia Gârbea (care monopolizează o bună parte din spațiu). Surpriza mea se numește în acest număr Metin Cengiz, unul dintre cei mai importanți poeți ai Turciei, cu care am avut bucuria să fiu invitat la cîteva festivaluri, ba și să scriu cîte ceva despre poezia sa. Poezie din care vă ofer un fragment în traducerea Niculinei Oprea: „O noapte la Kars,/ un trandafir așezat/ pe prima scrisoare îngălbenită/ este durerea pentru muzică iar timpul/ este un miraj în deșert-/ între malurile sale freamătă râurile fără somn/ până în clipa în care/ bisturiul existenței mele se înfige în rană/ dragostea rămâne/ un cer sângerând și inaccesibil” (Preludiu pentru o noapte la Kars) Facem un popas și la Contemporanul pentru o întîlnire cu versurile lui Mircea Ivănescu în varianta critică a lui Iulian Boldea. E necesar să ne întoarcem la universul liric, inconfundabil, al poeților noștri autentici. Pentru că în rest…Mopete să ne ajute! Vă invităm să faceți și un popas în istoria Academiei române cu ghidajul lui Dan Berindei. Am primit, odată cu revista și cîteva dintre cărțile importante pe care Editura Ideea Europeană le-a oferit în ultima vreme. Reverență pentru prietenii care au găsit leacul tinereții la Conte și au construit una dintre cele mai serioase edituri prin propriul lor efort. Nu ratați numărul, chiar dacă zgîrcenia comentariului nu a adus mai multe repere. Dar revista este un reper ad integrum! În fine, un ultim popas de ianuar la Tomisul Cultural, mare și fălos, cu o ireproșabilă tehnoredactare, plin de noutăți, care „îți ia fața” cu calitatea imaginilor și curcubeul de culori. De vină sunt Ani Merlă și Doina Păuleanu. Dar hai să deschidem revista pentru a intra în Pagina Academiei, unde vom afla programul instituției cu prilejul Centenarului Unirii după care ne întîlnim cu Ileana Mălăncioiu și darul ei liric: „Am văzut rochia ta roz pe o fată tînără/ pe care venea foarte bine/ și-am văzut-o pe mama o clipă/ uitîndu-se la ea ca la tine.// Trebuie să-i mai dau ceva, mi-a spus,/ azi – noapte am visat că-i era frig/ și-am vrut s-o strig să ia ceva pe ea/ și n-am putut s-o strig.” (Rochia ta roz) Vă interesează relația dintre Caragiale și emanciparea femeii? Nimic mai simplu: cetiți articolul cu același titlu al lui Gelu Negrea! Și gata pentru începutul de an. Aștept în continuare să dau samă za năvala revistelor în 2018!

Revista indexata EBSCO