Sep 5, 2017

Posted by in Varia

Valentin TALPALARU – Compresa revistelor

Facem noi ce facem și lipsim la marile sindrofii de unde adie arome neliniștite și vătămătoare de simțuri, așa cum, bunăoară se va întîmpla la Galați (unde nu știu dacă va ploua cu cîrnați), dar unde se vor sărbători cele o sută de numere pe muchie, bifate de revista Boema. Vivat, crescat, floreat!   Dar hai mai bine să deschidem revista pentru o lectură a unui doct și amplu articol al lui Cristian Biru despre un Curs minor de metaforă ajuns la al șaselea episod. Evident că „impricinata” este metafora în varianta teoriei capodoperei, cu plecare de la Maiorescu și continuarea la Mihail Dragomirescu, George Călinescu, Adrian Marino ori Eugen Lovinescu. Cogitațiile lui Petre Rău despre aventura sa cu internetul le puteți citi și în cheie ludică și în una mai gravă. Vorba poetului Adi Cusin: „Depinde cum cade lumina!” „Nu mai știu de când n-am mai băut,/Vinul în butoi se oțetește,/Dar de la chiolhanuri din trecut/Câte-un damf mă mai ademenește.” Așa sună începutul de confesiune nostalgică al lui Petruș Andrei din poemul Despărțirea de boemă. Foarte prezentă, cu vreo trei materiale, este Lidia Grosu. Multe nume noi, mai mult sau mai puțin cunoscute, de la Marin Moscu la Jenică Chiriac, Viorel Darie ori Dorian Marcoci, corespondențe din Israel, dar mai ales mesajele de felicitare, compun un număr reușit pe care vi-l recomandăm. O surpriză este și noul număr din Kitej Grad, revistă păstorită odinioară de Nichita Danilov, ulterior de Leonte Ivanov și ajunsă la un nou colectiv de redacție compus din Palaghia Radion, Feodor Chirilă, Marina Vraciu și Pavel Tudose. Evident este vorba despre o revistă bilingvă coordonată de Centrul de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România. Mai îngustă în talie, dar cu aceiași colaboratori inspirați, publicația ne duce pe un traseu de lectură care începe cu evocarea distinsului universitar și aplicat critic și istoric literar, Ivan Evseev, pînă la documente referitoare la mănăstirea din Manolea cercetate și adnotate de Leonte Ivanov sau notele de lectură ale lui Leonard Lunguleac despre Isaac Asimov. Adăugați și o bogată iconografie a evenimentelor culturale la care au participat personalități ale comunității și noi trecem la altă revistă, Cronica veche.  Un număr proaspăt care îi adună în pagini pe Mircea Radu Iacoban, Aurel Brumă, Dionisie Vitcu, Ioan Țicalo, Florin Faifer, Nicolae Turtureanu, Ioan Milică, Lina Codreanu et alii. Un număr plin cu de toate, de la cronicile literare semnate de Mihaela Grădinaru, Nicolae Crețu, Ioan Necula, la evocarea lui Nicolae Busuioc, ori proza Angelei Traian sau interviul inedit cu Eugeniu Coșeriu, preluat și tradus de Andreea – Giorgiana Marcu din care vă oferim o mostră: „Ați rămas la renumita universitate din Tübingen” este provocarea intervievantului. „Am ajuns aici în Germania pentru a avea mai multe posibilități, mai multe posibilități de cercetare și mai multe posibilități de a forma cercetători. În realitate, tot ceea ce putusem realiza la Montevideo, atât cât mi-au permis posibilitățile, realizasem deja. Existau acum cercetători, exista o bibliotecă, aveau reviste.” Același aplicat și pătimaș critic și istoric de teatru și film, scriitorul Ștefan Oprea, ne invită să facem o vizită de suflet familiei Nottara. Și un gând frumos pentru unul dintre frumoșii boemi ai Iașului, Val Gheorghiu, în evocarea lui Florin Faifer. Sunt doar cîteva din reperele de lectură pe care vă invităm să le luați în con siderație. Timp în care noi batem la alte porți. Să spunem la cele ale  Luceafărului de dimineață. Varujan Vosganian se bucură de atenția lui Dan Cristea, într-o generoasă și pertinentă cronică iar Gabriela Negrean de memoria reactivată a lui Alex Ștefănescu. De la Paris, Florentin Palaghia ne descrie aventurile sale prin spațiul intim: „Trecând prin sudul apartamentului/am descoperit biblioteca de semne,/Ghidul practic al masajului,/Poezii necenzurate,/Convorbirile literare, Sintagmele/mele.//S-a produs un cutremur,/s-au răsturnat ideile unele peste/altele:/colțul cu apă sfințită, Padre/Pio,/sticla încrustată de la Muntele Athos,/o icoană de lemn și una de piatră,/gândurile mele.” (Periplu prin apartament). Nu ocoliți proza lui Bogdan Hrib, Blind date și să o primim cu colegialitate pe Ana Cauci: „un pachet de șervețele gol/o cană cu/zahăr topit pe fund/o eu cu nasul roșu și/cu ochii rătăciți pe pereți/tresar dispar reapar/mă tot bâzâie/amintirile cu tine despre tine/erau intrigile/ai o hartă către/tot ceea ce sunt eu/fosta ta.” (Medicament) În fine, veți afla din dialogul provocat de Lucia Negoiță, de ce i-ar fi plăcut lui Ovidiu Genaru să se fi născut la Florența, pe vremea lui Lorenzo Magnificul. Primim de la Siliștea – Brăila o revistă manifest, Litera 13. O revistă care ne provoacă din start prin editorialul lui Mihai Vintilă, Între postmodernism și prost – modernism vituperează: „Suntem asaltați de la o vreme de poezia proastă. E ca mizeria care nu poate fi curățată de pe parbriz decât dacă folosești chimicale puternice.” Aceleiași teme îi este asociată o poezie pe prima pagină: „Mi-am ascuțit toate creioanele/Să trag cuvintele în țeapă? Să omor ce-i de prisos/Din populația miilor de poezii proaste.” Se pregătește cum vedeți, un pogrom liric! Glumim, evident și, în același ton al promovării poeziei de calitate, îmi îngădui un apel la memorie, cam pe aceeași temă, la un catren din poezia lui Adi Cusin De la capăt: „Să ai curajul să te-ntorci acasă,/Curajul să alegi orez,/Să strîngi alături pe un colț al mesei/Cuvintele în care nu mai crezi.” În fine, declarații belicoase de tipul Pentru adevăr, le devin dușman până și extratereștrilor. Ori sapiențiala afirmație: De ce moare poezia de azi semnată de Virgil Andronescu. Simplu și la obiect: este multă maculatură în lirica contemporană (cacofonie premeditată) dar poezia nu moare și nici nu are cum să moară! În rest, o revistă interesantă la care intuim eforturile de tipărire, drept pentru care facem o simbolică reverență. Poposim și la Hyperion, o revistă densă echilibrată, cu un sumar generos. Aflăm de aici cum că, la cea de a doua ediție a desemnării titlului de scriitorul lunii pentru ianuarie laurii i-au revenit lui Gellu Dorian iar pentru februarie Mihaelei Miroiu.  Un interesant dialog  despre poeți și lectură, la care se adaugă date recente despre universul intim al Gretei Tartler este provocat de același Gellu Dorian. Se pare că interviurile sunt din ce în ce mai prezente în presa noastră literară, așa că menționăm și conversația Hristinei Doroftei cu Al. Cistelecan ca și…alt dialog al lui Gellu Dorian cu Nichita Danilov. Ieșim de sub tirania interviurilor pentru a plonja în paginile de poezie  unde ne întîmpină Liviu Pendefunda, Lucian Vasiliu, Ioana Diaconescu, Ioan Radu Văcărescu, Sterian Vicol, Mircea Lutic, Nicolae Spătaru, Andrei Țurcanu ca să cităm subiectiv și selectiv din ampla galerie lirică a numărului. La fel de generos este și segmentul dedicat prozei. Cu aceeași nostalgică emoție, recitesc un nou serial din jurnalul regretatului poet și grafician Constantin Dracsin, din care citez un fragment: „Am scos mîna din buzunar ca să dau binețe unei păsări care și-a pierdut copiii – din motive sufletești fac asta. Nu mi-a răspuns,- doar că a trecut o rază de lumină…Sînt înverșunat pe mine, mă apropii unde-i jale, la începutul zilei, în mijlocul zilei, în toiul nopții; singurătatea te face să cauți singurătăți.” În fine, un ultim popas de lectură, revista Jurnalul literar, revistă fondată de G. Călinescu, diriguită pînă mai deunăzi de regretatul Nicolae Florescu, acum aflată sub coordonarea lui Ciprian Dad, Ileana-Corbea Florescu, Daniela Dad și Titu Popescu. Este prezentată o carte care trebuie să fie în atenția domniilor voastre, volumul de interviuri al Ilenei Mălăncioiu, Am reușit să rămîn eu însămi. Cronica literară a lui Titu Popescu are în vedere cîteva titluri: România încotro de Zeno Milea, O viață ratată semnată de Ion Baurceanu dar și cronica la cartea Lilianei Corobca: Caiet de cenzor. Nu în ultimul rînd, o bogată iconografie, cu imagini inedite care îi au în centru pe Regele Mihai,  Theodor Cazaban ori Pavel Chihaia și alte personaje cu greutate, incluse într-un dialog interesant. De fapt întregul numărul este o invitație la un regal al lecturii.

Revista indexata EBSCO