Jul 17, 2017

Posted by in Varia

Valentin TALPALARU – Compresa revistelor

ComPresa Revistelor-iunie 2017

Un început de vară amestecat, cu bucuria cerceilor roşii din cireşul pe care, cîndva, l-am pus în curtea muzeului şi pe de altă parte, tristeţea despărţirii de doi scriitori pe care i-am cunoscut şi preţuit, Dumitru Vacariu şi Val Gheorghiu. Să aibă drum lin peste Styx, iar noi ne reculegem şi ne întoarcem la presa noastră literară. Mai întîi, un popas la Craiova, de unde ne vine Mozaicul, care ne propune un dosar despre instanţele memoriei.

Reviste româneşti din afara graniţelor

Un dosar realizat de Mihaela Albu în centrul căruia stă o revistă românească din Germania, Apoziţia. Mai exact, este vorba de o serie nouă a revistei, pentru că actul ei de naştere este mai vechi. I se alătură cu generoase comentarii despre revistă Ion Dumitru. Nu lipsesc numeroase propuneri de lectură, sub semnătura lui Silviu Gongonea, Eleanor Mircea sau Maria Dinu. Nu ocoliţi nici dialogul dintre Ileana Vulpescu şi Ion Jianu, un acid comentariu privind lumea scriitoricească de azi. Ne întoarcem la Bacău, ispitiţi de proaspătul număr al revistei Ateneu, o revistă densă, cu un sumar bogat, cu cîteva articole cu greutate. Eugen Uricaru face o reverenţă memoriei celui care a fost George Bălăiţă, plecat şi el către veşnicie. Despre cunoscutul prozator băcăuan stabilit la Bucureşti scriu şi Marius Manta, Rodica Lăzărescu, Elena Pîrlog. Ne aruncăm o privire şi pe pagina de poezie şi decupăm pentru domniile voastre un fragment din poezia lui Mihai Soare: „Cînd se certa cu tata/ Mama se plîngea totdeauna că m-a născut/ Fără moaşă/ Iar asta pentru că el nu s-ar fi ostenit să găsească/ pe nimeni în stare s-o ajute/ Mi-a adus o cohortă-mi povestea” (Poem despre insula mamei). Mi-au atras atenţia două articole profesioniste despre Bacău Fest şi Ludibrium, un cocktail exploziv de imaginaţie, ambele semnate de Carmen Mihalache. Din raţiuni care ţin de activitatea mea de muzeograf nu pot trece peste studiul Mariei Grigoriu Franceza şi franţuzismele lui Vasile Alecsandri în corespondenţa cu Ion Ghica.  Rămînem tot la Bacău pentru a face dreptate şi revistei Vitraliu. Revista se deschide cu o traducere importantă, realizată de scriitorul şi latinistul Traian Diaconescu, din Publius Ovidius Naso: Lupul. Iată un fragment din versiunea unuia dintre ultimii traducători din limba latină, pe care l-am menţionat:

„1. Nuc crescut lîngă drum, cu toate că nu am păcate,/ Sunt cu pietre bătut de călătorul grăbit./ Asta osîndă doboară pe cei care sunt ăn prihană,/ 5. Nu am păcate, doar dacă păcat se numeşte/ Roada din fiece an pentru al meu grădinar./ Odinioară în cîmp, pe vremuri mai fericite/ Pomii toţi se-ntreceau rapeni să fie pe rod./ Obişnuiau stăpînii, cînd pîrgul ieşea la lumină.”

Rămînem tot în spaţiul literaturii latine împreună cu Ioan Aurel Pop şi studiul său despre Ovidiu şi Barbarii din Pont. O bogată iconografie reface atmosfera Simpozionului Naţional de Estetică, care a avut loc în anul trecut. Participant la simpozion, istoricul Cătălin Turliuc ne invită să medităm la conflict identitar şi statalitate în spaţiul românesc din perioada modernă. I se alătură criticul Ioan Holban, care ne împrospătează memoria cu oamenii care au făurit România modernă, oprindu-se la C. A. Rosetti. Vorbind de începuturile literaturii române moderne, nu puteau lipsi comentarii despre triada Maiorescu-Junimea-Eminescu semnate de Ştefan Munteanu. Sigur că, în cazul unui spaţiu mai generos am fi făcut şi alte popasuri, la poezia lui Andrei Zanca, a Violetei Preda, Leo Butnaru, Daniel Sascău ori Daniel Corbu sau la imaginile salonului de artă naivă, la articolele de critică plastică, cu alte cuvinte o invitaţie la lectura ad integrum al numărului.

Să ne oprim un moment şi la Memoria – revista gîndirii arestate, o revistă care face un traseu moral al unei ţări cu escale în etapele sale, începînd cu Premisele Marii Uniri (privite dinspre românii de la răsărit de Carpaţi, semnată de Ioan Aurel Pop, continuînd cu un grupaj dedicat lui Corneliu Coposu, un simbol care se pare că este recuperat de tînăra generaţie, dar şi cu documente de mare importanţă, aşa cum este scrisoarea reginei Maria către fiul său Carol al II-a, redactată la 25 dec. 1925 la Sinaia. Şi pentru că aici se amestecă sentimentele materne cu cele ale reginei unui neam, cităm: „Ce aş putea să-ţi spun, Carol, fiul meu ? Ce poate să-i spună o mamă fiului său atunci cînd îi străpunge inima pentru a doua oara? Aveai totul, o ţară care avea nevoie de tine, o muncă măreaţă înaintea ta, un viitor mare, un cămin fermecător, o soţie bună şi frumoasă, un copil de adorat, părinţi care te iubeau şi cărora ai fi putut să le fii mîna dreaptă. Părinţi care merg spre bătrîneţe, care şi-au dat viaţa pentru o misiune pe care tu trebuia să o completezi”.

De la acest mesaj, care nu are nevoie de comentarii, vă invităm la lectura unui articol al Vioricăi Olaru-Cemîrtan, care radiografiază jurnalul de călătorie al Revistei de memorie în Siberia. Despre întîmplările şi emoţiile întîlnite vă invităm să vă convingeţi singuri, citind articolul . Revista este un panoptic de personalităţi care au trecut prin încercările istoriei în ţară sau în Basarabia. Aşa cum este portretul făcut de acad. Al. Zub profesorului Georg Scherg. Plecăm şi noi fruntea în faţa memoriei lor şi deschidem o altă revistă, Discobolul, unde ne întîmpină Ioan Molodovan: „Planurile celor tineri – din care eşti exclus. În schimb, e/ aceeaşi duminică, transcrii aceleaşi plîngeri/ şi sumeţiri.// În urechi-clipocitul aceloraşi soluţii otrăvitoare. În schimb, timpul, din orice loc-accesibil.” (Nu vorbim niciodată necunoscutul). Trecem cu privirea la următorul articol Istorie şi ficţiune, semnat de Nicolae Oprea. Un articol care se referă la „trădarea” poeţilor care s-au orientat către proză: Mircea Cărtărescu, Gabriel Chifu, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian et alţii. Poezie şi proză de calitate, dar şi o provocare dramatică semnată de Gheorghe Truţă, o piesă cu un titlu la care vă veţi folosi imaginaţia. MIHAI VITEAZUL sau AI NOŞTRI sau TABLOU CU VODĂ, VALONI ŞI IAPĂ – piesă în două acte. Revista Mişcarea literară de la Bistriţa este dedicată datelor care au marcat istoria literară, începînd cu comemorarea lui Titu Maiorescu, căruia îi sunt dedicate o sumă de articole importante semnate de Olimpiu Nuşfelean, Const. Cubleşan, Andrei Moldovan, Grigore Traian Pop, Gheorghe Glodeanu, ca să enumerăm doar cîţiva dintre criticii care se opresc la acest subiect. Pentru cei care nu mai recuperează din memorie o iconografie a familiei şi locurilor în care a trecut Titu Maiorescu, revista le pune la dispoziţie un foto-album. Tematica revistei este variată, astfel încît trecem prin propunerea Antoanetei Turda să reflectăm la simbolismul românesc între tradiţie, bizarerie şi inovaţie ori să mergem împreună cu Olimpiu Nuşfelean în istoria bisericii ortodoxe bistriţene. Ne oprim la ultimul popas al lecturii noastre de astăzi, Revista româno-americană editată de Asociaţia Amicii Statelor Unite sub conducerea unui comitet de redacţie. Vă oferim doar cîteva provocări din sumarul revistei, în speranţa că veţi ajunge la acest număr: Victoria lui Donald Trump. Eşecul corectitudinii politice, articol semnat de Dan Emanoil Dobreanu sau Reflecţii ocazionale despre Lumea Nouă, în cheie istorică, studiu semnat de academicianul Al. Zub. De altfel, în paginile revistei semnează acad. Răzvan Theodorescu, Ion Agrigoroaiei, Dumitru Vitcu, Ioan Scurtu, studii şi semnături care apropie America de noi mai convingător decît eforturile diplomatice.

Revista indexata EBSCO