Jun 19, 2017

Posted by in Varia

Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași

EVENIMENTELE LUNII APRILIE

Societatea pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina – Filiala Iaşi în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iaşi a organizat o AMIAZĂ CULTURALĂ BUCOVINEANĂ (ediţia a LXXI-a), sîmbătă, 1 aprilie 2017, la B.C.U. „M. Eminescu”, Sala „B.P. Hasdeu”. Cassian Maria Spiridon, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi, a susţinut alocuţiunea „Convorbiri literare” la 150 de ani, iar prof. dr. Marian OLARU: Institutul „Bucovina” al Academiei Române, de la Rădăuţi – 25 de ani de la înfiinţare. În cadrul manifestării au fost lansate volumele: „Convorbiri literare”. Corpus de texte ilustrative, vol. I, Partea a III-a, Editura „Convorbiri literare”, Iaşi, 2017; Bucovineni în Parlamentul României întregite, Ediţie îngrijită de Marian OLARU şi Rodica IAŢENCU, vol. I-II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016 şi 2017.

 

În perioada 22-25 aprilie 2017, la Iaşi s-au desfăşurat Zilele Revistei „Convorbiri literare”, ediţia a XXI-a. Deschiderea oficială a avut loc sîmbătă după amiază, în Sala „Vasile Pogor” a Primăriei Municipiului Iaşi, cu prezentarea unui film cu istoria celor 150 de ani de Convorbiri Literare. În cadrul simpozionului 150 de ani de Convorbiri literare. participanţii la manifestare au adresat Seara de sîmbătă s-a încheiat cu spectacolul: Suflet românesc, Dan Puric. Duminică, 23 aprilie 2017, la sediul USR Filiala Iaşi a avut loc lansarea CORPUSULUI DE TEXTE ILUSTRATIVE, eveniment urmat de colocviul Convorbiri literare – perioada clasică – Iacob Negruzzi şi simpozionul Titu Maiorescu – 100. După amiază, manifestarea a continuat cu colocviul Convorbiri literare – istoria veche şi istoria recentă. Luni, 24 aprilie 2017, de la ora 10.00, a avut loc o întîlnire cu cititorii „Convorbirilor literare”, în Aula „Mihai Eminescu” a UAIC. A urmat vizita la Crama Cotnari şi lansarea volumului de versuri dedicat Cotnariului – La Porţile Cotnariului – (9). În Sala „Vasile Pogor” a Primăriei Municipiului Iaşi, luni seara, în prezenţa IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a desfăşurat festivitatea de acordare a Premiilor anuale ale Revistei „Convorbiri literare”, şi ediţia I a Premiului „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literar-culturală şi a Premiului Naţional „Titu Maiorescu” pentru critică. Nu au lipsit lecturile şi momentele muzicale (Trupa Trei parale).Totodată, a avut loc prezentarea Editurii Cartea Românească/ Paralela 45: cărţi şi autori.

Reprezentanţa Galaţi –Tecuci a Filialei Iaşi a USR a organizat în zilele de 2 şi 3 aprilie 2017 Ziua Internaţională a Cărţilor Pentru Copii, la Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi. Pe 4 aprilie 2017, a avut loc o nouă ediţie a Atelierului de scriere creativ-terapeutică, “Un poem la cafea”. Trainer: Angela Baciu.

 

Miercuri 25 aprilie 2017, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, în colaborare cu Reprezentanţa Neamţ a Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, au organizat, la Muzeul memorial „C. Hogaş” din Piatra Neamţ, simpozionul aniversar cu genericul „Calistrat Hogaş, un mare clasic al literaturii de călătorie”, unde au fost invitaţi prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (autorul unei monografii substanţiale dedicate celebrului pelerin), care a susţinut conferinţa de deschidere, urmat de comunicările scriitorilor Cassian Maria Spiridon şi Marius Chelaru, din redacţia revistei „Convorbiri literare”. Cristian Livescu a prezentat ediţia Pe drumuri de munte, dedicată integralei prozei hogaşiene, apărută recent la Editura Crigarux, precum şi reeditarea volumului Tataia de Sidonia Hogaş, lucrare memorialistică de mare importanţă pentru orice biograf al autorului nemţean. De asemenea, prof. Constantin Tomşa şi poetul David Alexandru, muzeograful aşezămîntului memorial, au adus în atenţie episoade mai puţin cunoscute din biografia scriitorului omagiat.

Reprezentanţa Neamţ a Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Consiliul Judeţean Neamţ şi Consiliului local Tîrgu Neamţ au organizat în zilele de 30 aprilie – 1 mai 2017 o serie de manifestări prilejuite de ediţia I a Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă” Opera omnia.

Reprezentanţa Botoşani a Filialei Iaşi a USR a organizat şi în luna aprilie Întîlnirile de joi, cu lecturi ale scriitorilor: Ovidiu Petcu, Mircea Oprea, Gabriel Alexe, George Lucă.

Ana Parteni

 

 

CALENDAR IUNIE

  1. Bordeianu Cătălin – 01.06.1954
  2. Filip Adrian – 02.06.1967
  3. Pracsiu Teodor – 02.06.1946
  4. Spînu Petruţa -03.06.1943
  5. Andriescu Radu – 09.06.1962
  6. Mihaela Albu – 10.06.1947
  7. Florescu Radu – 14.06 1961
  8. Mîchnea Ion Vetrişanu- 16.06.1935
  9. Marian Costandache – 16.06.1954
  10. Mihuleac Cătălin – 17.06.1960
  11. Madeleine Davidson – 18.06.1944
  12. Doboş Vasilian – 19.06.1953
  13. Furtună Angela – 19.06.1957
  14. Teodosiu Lucian – 21.06.1942
  15. Marcovici Bianca -22.06.1952
  16. Platon Mircea – 23.06.1974
  17. Ivanov Leonte -24.06.1961
  18. Iacob Livia -26.06.1977
  19. Homiceanu Popa Vasile – 26.06.1951

 

  1. R. Popescu, laureatul ediţiei I a

Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, Opera omnia

 

În organizarea Reprezentanţei Neamţ, din Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, a Consiliului Judeţean Neamţ şi Consiliului local Tîrgu Neamţ, în zilele de 30 aprilie – 1 mai a. c. au avut loc manifestările prilejuite de ediţia I a Premiului Naţional pentru Proză de ficţiune „Ion Creangă” Opera omnia, conferit la împlinirea a 180 de ani de la naşterea marelui clasic, originar din ţinutul Neamţ. Laureatul ediţiei inaugurale este scriitorul Dumitru Radu Popescu, nume de referinţă pentru literatura română contemporană, autor a numeroase cărţi apreciate de critica literară şi de marele public, unele făcînd epocă, între care volumele de nuvele: Fuga – 1958, Prea mic pentru un război aşa de mare – 1969, Duios Anastasia trecea – 1967, Ploaia albă – 1971, Leul albastru – 1981, Galaxia Grama – 1984, romanele: Vara oltenilor – 1964, F – 1969, Vînătoarea regală – 1973, Cei doi din dreptul Țebei – 1973, O bere pentru calul meu – 1974, Ploile de dincolo de vreme – 1976, Împăratul norilor – 1976, Viaţa şi opera lui Tiron B. I. Iepurele şchiop – 1980, Viaţa şi opera lui Tiron B. II. Podul de gheaţă – 1982, Oraşul îngerilor – 1985, Dumnezeu în bucătărie – 1994, Paolo şi Francesca şi al treisprezecelea apostol – 1998, Săptămîna de miere – 1999, Falca lui Cain – 2001, Nopţile săptămînii – 2005, Întoarcerea tatălui risipitor – 2008, Pastorul saşilor – 2010 etc., la care se adaugă numeroase eseuri, piese de teatru, scenarii de film. Cîteva din piesele sale au fost montate la Teatrul Tineretului (Muntele, Aceşti îngeri trişti, Piticul din grădina de vară). Mai nou, şi-a dedicat energia creatoare comentării poveştilor lui Creangă, realizînd o serie de eseuri de mare rafinament. „Sînt onorat şi vă mulţumesc – a spus la festivitate D. R. Popescu. Eu cred că toţi nominalizaţii meritau acest premiu. Toţi sînt prozatori importanţi ai literaturii române şi oricare dintre ei putea să-l ia. Cred că George Bălăiţă ar fi trebuit să ia primul acest premiu. Creangă este un geniu pe care românii îl consideră de mîna a doua. Se înşeală. Geniile nu pot fi decît genii. El este la nivelul marilor noştri creatori şi marilor scriitori ai Europei. Acest premiu este un succes pentru literatura română, un succes al Uniunii Scriitorilor şi al judeţului Neamţ.”

Trebuie spus că numele laureatului nu a fost cunoscut decît în timpul festivităţii desfăşurate la Muzeul memorial „Ion Creangă”, de la Humuleşti, Tîrgu Neamţ, odată cu desigilarea plicului cu voturile juriului, de către acad. Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (ceilalţi membri ai juriului: Eugen Negrici, Ioan Holban, Daniel Cristea Enache, Vasile Spiridon, Marius Miheţ, Cristian Livescu). Cu excepţia prozatorului Augustin Buzura, care nu a putut face deplasarea din motive medicale, ceilalţi nominalizaţi din selecţia finală – Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gabriela Adameşteanu, Petru Cimpoeşu, Varujan Vosganian – au urmărit cu emoţie momentul anunţului oficial, împreună cu numeroşii spectatori care au ţinut să fie prezenţi la acest eveniment, pe legendara prispă a Casei „Amintirilor”. S-a păstrat un moment de reculegere pentru al şaptelea nominalizat, regretatul George Bălăiţă.

„Ne-am convins că iniţiativa noastră era aşteptată, atît la Piatra Neamţ, cît şi la Humuleşti, Tîrgu Neamţ – e de părere criticul literar Cristian Livescu, iniţiatorul proiectului. Ea aduce în actualitate un Creangă deschizător de drumuri în literatura noastră, după cum atrage atenţia asupra scriitorilor actuali care s-au consacrat artei narative. Premiul vrea să spună totodată că românul s-a născut poet, dar are în firea lui o dimensiune la fel de proteică, de activă, ca povestitor, cu înclinaţie spre istorisire, spre relatare, spre provocarea epică a memoriei. Asta pentru a realiza o relaţie necesară cu Premiul pentru Poezie „Mihai Eminescu” de la Botoşani. Timp de cîteva zile am reuşit să aducem acasă, la nemuritorul Creangă, pe cei mai importanţi prozatori ai momentului, le-am propus să vorbească despre el, laolaltă cu cîţiva istorici literari de prestigiu.”

Un loc distinct l-a prilejuit simpozionul „Ion Creangă, un homerid în povestea fără de sfîrşit a lumii”. Şi-au adus contribuţia: acad. Nicolae Manolescu, care atrăgea atenţia că autorul „canonic” al Amintirilor din copilărie nu poate lipsi din manualele de literatură, totul fiind în seama măiestriei profesorilor de a-l aduce la sufletul elevilor, Eugen Negrici (întrebarea sa cum este citit astăzi Creangă?, a animat discuţiile), Ioan Holban, Daniel Cristea Enache, Vasile Spiridon, D.R. Popescu (un eseu despre Ivan Turbincă), Nicolae Scurtu, Mircea Coloşenco, Nicolae Breban (o pledoarie pentru cultivarea valorilor literare româneşti), Constantin Parascan, Constantin Bostan. S-a vorbit despre ediţiile Ion Creangă de pe piaţă, cu omisiuni şi pasaje eronate, care nu respectă, ci aproximează textul îndelung restaurat de G. T. Kirileanu, cărturarul nemţean. Marius Chelaru a prezentat traducerea recentă, semnată de Güner Akmolla, a basmului Harap Alb în limba tătară, îmbogăţind raftul de transpuneri din opera humuleşteanului în diverse limbi ale lumii.

Organizatorii au acordat medalii jubiliare din partea CJ Neamţ, cu efigia lui Ion Creangă, şi Diplome de excelenţă tuturor nominalizaţilor, semn de preţuire şi recunoştinţă pentru participarea lor la acest episod. În geografia literară a ţării, succesul premiului subliniază faptul că „homeridul Creangă” (cum l-a numit Ibrăileanu) rămîne un pol de mare interes pentru mersul literaturii române, pentru publicul larg. (R. L.)

Revista indexata EBSCO