Jun 19, 2017

Posted by in Varia

George MOTROC – File de istorie literară. Aniversarea „Convorbiri literare” – 150 de ani

 

Miercuri, 15 martie 2017, în sala de festivităţi a Bibliotecii Naţionale din Bucureşti, în prezenţa unui numeros, dar şi ales public a avut loc aniversarea, în ediţie bucureşteană, după cea de la începutul lunii de la Iaşi, a 150 de ani de existenţă a revistei Convorbiri literare.

Seria discursurilor a fost deschisă de către Nicolae Manolescu, preşedintele USRL, cel care a subliniat importanţa esenţială a revistei Convorbiri literare – ,,cea mai importantă publicaţie literară din toate timpurile” –  în devenirea culturală românească în general şi a marelui poet naţional Mihai Eminescu în special, fără de care acesta ar fi rămas ,,un tânăr altfel decât îl gândim noi astăzi”. Criticul şi istoricul literar Nicolae Manolescu a adus în discuţie spiritul critic maiorescian, elementul care a constituit o constantă axiologică de-a lungul timpului, pentru a face apoi o trecere peste timp şi a trage un semnal de alarmă în legătură cu ,,nevoia acută de spirit critic care e pe cale de dispariţie” în contextul dezvoltării explozive a internetului care transformă arta şi literatura în divertisment. Finalul a fost o provocare.. critică  adresată tuturor celor prezenţi, dar şi un apel în spirit maiorescian,  la un autentic spirit critic în ceea ce priveşte literatura zilelor noastre: ,,Haideţi să facem din anul 2017, anul criticii literare!”

Ceilalţi ,,convorbirişti”, colaboratori sau prieteni ai revistei,  au realizat per ansamblu, prin discursurile lor, pentru cei prezenţi în sală, un adevărat ,,portret” al revistei Convorbiri literare, cu pagini de istorie literară, contexte şi evenimente, multe puţin sau chiar deloc cunoscute. Din lista lungă, iată extrase doar câteva frânturi, câteva idei, de fapt nişte invitaţii la reflecţie adresate publicului din sală, dar viabile şi pentru cei care citesc aceste rânduri: Cassian Maria Spiridon s-a întors în timp şi a amintit contextul apariţiei revistei, de la alegerea numelui până la acea a directorului- Iacob Negruzzi fiind ,,cea mai fericită alegere”, dar şi rolul constituirii unei echipe ,,care a reuşit să impună spiritul critic în literatura română”, urmată apoi de o trecere în revistă a celor care i-au fost colaboratori de seamă, redactori sau directori şi i-au marcat destinul ei, dar şi al literaturii române; doamna poeziei româneşti contemporane, Ana Blandiana,  a vorbit despre patriotismul de ieri şi de astăzi din lumea literară, considerând istoria revistei Convorbiri literare drept ,,cel mai strălucitor şi tipic exemplu că Binele învinge”; Mircea Platon a elucidat ,,misterul longevităţii” revistei care a reuşit ,,să cristalizeze idee unei culturi naţionale”, devenit astfel ,,un pat germinativ, nu un laborator de produs genii”;  Liviu Papuc a adus în faţa publicului momente mai puţin cunoscute din activitatea parlamentară a junimiştilor; Marius Chelaru a subliniat actualitatea surprinzătoare a articolelor politice ale lui Mihai Eminescu şi care ,,pot fi publicate şi astăzi în orice ziar”; criticul şi istoricul literar bănăţean Cornel Ungureanu a pledat pentru ,,continuitatea culturii” prin intermediul revistelor literare, evocând rolul jucat de o publicaţie de prestigiul Convorbirilor literare  în promovarea unor oameni de litere, indiferent de regiune sau curent literar; Ioan Pop a reiterat apelul maiorescian privind calitatea estetică a operei literare – ,, o datorie pe care o avem toţi faţă de cultura română”,  dar şi despre un concept tot mai neglijat astăzi- ,,disciplina muncii în domeniul istoriei şi cronicii literare actuale”; hispanistul Andrei Ionescu a amintit de acel ,,prim impuls major” dat culturii noastre de către Titu Maiorescu prin intermediul revistei Convorbiri literare; Gelu Dorian a reamintit şi câteva momente dureroase, sincopele şi momentele dificile din istoria revistei, atât din perioada regimului comunist, cât şi de după 1990, când aceasta a fost în pericol să dispară sau să devină o foaie de simpliste comentarii politice, până la salvarea ei de câtre Laurenţiu Ulici, cel care a desemnat o nouă echipă; Vasile Spiridon a introdus publicul în ceea ce înseamnă viaţa de revistă şi rolul jucat de activitatea redacţională pentru formarea sa spirituală – ,,m-a disciplinat în munca mea”; profesorul Nicolae Scurtu a anunţat şi prezentat publicului ceea ce va deveni, cu siguranţă,  unul dintre evenimentele literare ale anului 2017 pentru istoria literară românească: restituirea memoriei culturale a conţinutului primelor numere ale revistei, interzise şi rămase doar ca manuscrise, de la începutul regimului comunist!

Finalul a aparţinut gazdelor, de la Biblioteca Naţională şi doamnei Teodora Stanciu,  o erudită şi încântătoare prezenţă, amfitrioana acestei adevărate pagini de istorie literară şi care a încheiat adresând revistei, ,,convorbiriştilor” şi publicului prezent o urare pe cât de simplă în aparenţă, pe atât de plină de tâlc: ,,Vă dorim viaţă lungă şi ferice…!”

Revista indexata EBSCO