Apr 18, 2017

Posted by in EDITORIAL

Ionuţ VULPESCU – 150 de ani de dialog, 150 de ani de spirit critic

Extrem de puține instituții înființate în urmă cu 150 de ani mai funcționează astăzi în România.

Între ele, revista ieşeană Convorbiri literare. Purtătoare a unei tradiții ilustre şi a unei misiuni extrem de dificile — de a fi la înălțimea publicației în care scriau Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Iacob Negruzzi ş.a. —, publicația ieşeană aniversează 150 de ani de la întemeiere într-o ținută de gală şi într-unul dintre cele mai faste momente ale ei.

Am spus şi-am scris de mai multe ori, în ultimii ani, că revistele literare sunt instituții fundamentale ale culturii române. Ele au contribuit decisiv la crearea României moderne, a spiritului public şi a ideilor celor mai înaintate în societatea românească, iar rolul lor istoric este departe de a se fi încheiat. În condițile prăbuşirii presei, ale tabloidizării generale, publicațiile literare sunt ultimele bastioane ale dezbaterii de idei, ale spiritului european şi ale performanței intelectuale în spațiul public românesc.

Între ele, Convorbiri literare a fost cea dintâi şi, până la apariția Contemporanului (1881), singura revistă de cultură din — pe atunci — tânăra Românie. Meritele ei esențiale sunt introducerea dialogului şi, mai ales, a spiritului critic în cultura română, transformând-o dintr-o cultură a amatorismului (şi) bunelor intenții într-una a performanței şi conştiinței de sine. Valori pe care trecerea timpului nu le-a devalorizat, dimpotrivă: la acest “deget de luminä” al spiritului critic, cum spunea E. Lovinescu, s-a făcut apel ori de câte ori literatura s-a aflat în pericol, fie că a fost vorba de perioada dictaturii antonesciene sau de cea a ultimului deceniu ceauşist. Sau, de ce nu?, de perioada actuală, când riscăm să ne confruntăm cu efectele enorme, greu de evaluat, ale deculturalizării generale.

Întâmplarea face ca anul aniversării a 150 de ani de la înființarea Convorbirilor literare să fie şi anul în care comemorăm 100 de ani de la moartea întemeietorului lor, Titu Maiorescu. O coincidență care dă şi mai multă consistență ideii de întoarcere la spiritul critic  în cultura şi în societatea românească, fără de care tare mă tem că nu vom putea articula nici o atât de necesară Strategie Culturală Națională, nici un la fel de necesar Proiect de Țară, în această Europă care se pregăteşte de schimbări majore…

Aniversarea de 150 de ani găseşte, spuneam, revista Convorbiri literare într-unul din cele mai bune momente ale istoriei ei. Sub conducerea poetului şi eseistului Cassian Maria Spiridon şi cu purtarea de grijă a colectivului redacțional, revista reprezintă strălucit spiritul culturii române, aşa cum se vede el din vechea Capitală a Moldovei. Una dintre cele mai importante publicații ale Uniunii Scriitorilor din România, bătrâna revistă se înfățişează proaspătă, în haine moderne, cu un vizibil (şi autentic moldav) echilibru între european şi românesc, regional şi național, tineri şi vârstnici. Nici nevoia de a promova valorile literare de dincolo de Prut nu lipseşte, din formula unei reviste care continuă să susțină în spațiul public românesc valorile dialogului şi spiritului critic.

La aniversară, urez Convorbirilor literare să persiste. Încă nu poate fi concepută literatura română fără spiritul ieşean, pe care revista îl reprezintă strălucit.

 

Ionuț Vulpescu

Ministrul Culturii şi Identității Naționale

Revista indexata EBSCO