Apr 18, 2017

Posted by in EDITORIAL

Monica Pillat – Pledoaria Convorbirilor literare

            La împlinirea a 150 de ani de existenţă a Convorbirilor literare, simt imboldul de a evidenţia îndelungata luptă a acestei celebre reviste ieşene pentru crearea unui spaţiu umanist al dialogului în domeniile istoriei, politicii, culturii şi eticii în plan naţional şi european. Aşa cum de curînd arăta Cassian Spiridon, încă de la înfiinţarea sa, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, revista s-a constituit atît ca protest împotriva lipsei de respect a contemporanilor faţă de tradiţie şi trecut, cît şi împotriva modului discreţionar al guvernării de atunci. Elitele intelectualilor din acea vreme, printre care Kogălniceanu, Ion Ghica, V. Haneş, Xenopol, Eminescu, Maiorescu, N. Gane, etc. au căutat să instituie prin scrierile lor un statut al comunicării democratice care să schimbe mentalitatea de tip exclusivist, propunînd libertatea de exprimare, toleranţa punctelor de vedere adverse şi găsirea unei complementarităţi prietenoase a ideilor în dezbatere. Acelaşi critic constata cu strîngere de inimă aproape aceleaşi grave carenţe în societatea noastră de azi. Nu pot să nu observ, împreună cu dînsul, actualitatea stringentă a Convorbirilor literare care continuă cu acelaşi zel să ofere modele de o generoasă eleganţă timpurilor tulburi de acum.

Înainte de a intra în fondul problemei, doresc să menţionez numele celor care alcătuiesc în prezent strălucita echipă a revistei: Cassian Maria Spiridon, Mircea Platon, Dan Mănucă, Marin Chelaru, Liviu Papuc, Antonio Patraş, alături de distinşii membri ai colegiului: Maria Carpov, Gellu Dorian, Gheorghe I. Florescu, Gheorghe Grigurcu, Ioan Holban, Miron Kiropol, Cristian Livescu, Virgil Nemoianu, Basarab Nicolescu, Ion Papuc, A. D. Rachieru, Elvira Sorohan, V. Spiridon, Al. Zub. Pe lîngă participarea constantă şi substanţială a celor amintiţi, la prestigiul Convorbirilor literare contribuie şi o serie de invitaţi, intelectuali de marcă precum Ana Blandiana, Ioana Diaconescu, Caius Traian Dragomir, Emanuela Ilie, Şerban Axinte, Adrian C. Romila, Aura Christi, Theodor Codreanu, Ştefania Mincu, I. Lascu, Dana Schipor, Livia Iacob şi mulţi alţii, care împreună reuşesc să ofere climatul propice dezbaterilor cordiale, de înaltă ţinută.

Analizînd acum spectrul dialogului cultural promovat de revistă, în numărul din ianuarie al acestui an, de pildă, observ predilecţia Convorbirilor pentru evocarea unor personalităţi culturale propuse ca modele noilor generaţii, precum Vasile Andru, Romulus Rusan, Constantin Noica, Mircea Eliade, etc. În acelaşi registru s-ar înscrie şi rubrica “texte de ieri pentru azi”, unde mostrele selectate dovedesc cît de esenţial pentru actualitate poate fi recursul la trecut; mă impresionează apoi amploarea confruntărilor criticilor de azi cu opere literare consacrate dar şi recente, confruntări menite să pună în armonie vocile tradiţiei cu cele ale prezentului inovator, într-o revigorare reciprocă. Remarc totodată preocuparea firească a revistei pentru definirea universului cultural ieşean în context naţional şi european în scrieri semnate de C. Creţu, C. Parascan, Bogdan M. Mandache. Îmi reţin atenţia temele de interes universal uman, abordate din perspectiva eticii şi din cea a istoriei literare în textele propuse de Ion Papuc, C. Coroiu, Caius Traian Dragomir, Elena Vulcănescu, etc., la care se adaugă meditaţiile lui M. Chelaru, ale Mihaelei Grădinaru, Simonei Modreanu şi Ioanei Costa, prilejuite de lecturile unor cărţi străine. Spectrul receptării se extinde de la literatură la spectacole de teatru, balet, concerte şi film, oferind semnificaţia de ansamblu a mozaicului de preocupări culturale ale Convorbirilor.

Nu în ultimul rînd aş vrea să felicit revista pentru generosul spaţiu acordat scrierilor literare originale: poezie, proză, pagini de jurnal, eseu, înlesnind cititorilor contactul cu imediatul creaţiei la cald. Am constatat în acest sens cu mare bucurie o fericită co-prezenţă a superbelor poeme ale Aurei Christi, găzduite în ultimul număr, şi inspirata recenzie a lui Mircea Braga asupra liricii autoarei. Este poate cea mai elocventă mostră a modului în care Convorbirile literare fac din dialog un tărîm al rezonanţelor.

Revista indexata EBSCO