Mar 20, 2017

Posted by in Varia

Ioana COSTA – Vlăstar de carte

 

Roger D. Woodart (ed.), The Ancient Languages of Europe, Cambridge: Cambridge University Press, 2008.

 

Cărţile ne plac nu doar pentru ce ne spun şi ce ne învaţă: unele îşi dezvăluie explicit povestea naşterii. Orice privire pe care ne-o îngăduie dincolo de ţinuta cu care a ieşit în lume ne fascinează, mai ales dacă e vorba de segmentul academic al lecturilor noastre. The Cambridge Encyclopedia of the World’s Ancient Languages apărea într-o primă ediţie în 2004, cu o prefaţă semnată: „Roger D. Woodart, Ajunul Crăciunului 2002”. Datarea avea aromă de bucurie la încheierea unei munci care merita tihna cîtorva zile de sărbătoare, aducea cumva a însemnare de copist medieval, Laus et gloria Christo. Enciclopedia s-a desfăcut apoi în cinci volume paperback: The Ancient Languages of Asia Minor, The Ancient Languages of Asia and the Americas, The Ancient Languages of Mesopotamia, Egypt and Aksum, The Ancient Languages of Syria-Palestine and Arabia, The Ancient Languages of Europe. Prefaţa ultimului dintre ele (care pare să le fie comună) este datată „Echinocţiul de primăvară 2007” – este ceva mai mult decît un simplu indiciu temporal, pentru că aşază într-o ordine a lumii strădaniile de a cerceta limbile lumii. Desfacerea în volume este un gest de generozitate adresat celor interesaţi de un domeniu anume, dar aduce şi tentaţia privirii de ansamblu, a întoarcerii la enciclopedia întreagă.

Zece sînt capitolele acestui volum (corespunzînd capitolelor 17, 24, 25, 32-37 şi 39 din enciclopedia apărută în 2004): o introducere, greaca atică, dialectele greceşti, latina, limbile sabelice, veneta, etrusca, celtica continentală, gotica şi vechea nordică. Cu excepţia limbii etrusce, toate sînt parte a familiei indo-europene. Adoptarea explicită a secolului al V-lea d.H. ca terminus ante quem justifică absenţa unor limbi cu atestare ulterioară.

Seria este ademenitoare în sine, nemaiavînd nevoie de elogii. Tot aşa cum numele editorului este o garanţie. Aş adăuga doar o menţiune aparte pentru secţiunea care precedă constant fonologia fiecăreia dintre limbile prezentate: sistemul de scriere. Şi aş aminti alte două cărţi ale aceluiaşi Roger D. Woodart: Greek Writing from Knossos to Homer: a Linguistic Interpretation of the Origin of the Greek alphabet (1997) şi The Textualization of the Greek Alphabet (2014).

 

Bucureşti, februarie 2017

Revista indexata EBSCO