Jan 16, 2017

Posted by in MOZAIC

Ioana COSTA – Dialogul umanioarelor

Toma din Aquino, Summa theologica. Volumul III, ediţie îngrijită şi traducere coordonată de Alexander Baumgarten, Polirom, 2016.

La Gaudeamus 2016 a fost lansat impresionantul volum al treilea din seria Summa theologica. Cartea, corespunzînd celei de-a doua părţi a segmentului Eticii (Secunda secundae),  dedicat virtuţilor filologice şi celor cardinale, ilustrează deopotrivă virtutea filologică de căpetenie: răbdarea. Apărută la o distanţă de şapte ani de primul volum (2009) şi înaintea celui de-al doilea şi a celui final, al patrulea, însumează jumătatea acestei prime traduceri integrale în limba română. Greutatea proiectului este palpabilă, concretizat fiind în volume la care unitatea de măsură este mia de pagini. Dar greutatea nu se reduce la evaluarea cantitativă, pentru că o lucrare de tipul acesta înseamnă asumarea explicită a unor principii traductologice. Grupul de specialişti coordonat de Alexander Baumgarten a optat pentru un „limbaj simplu, clar, uzual, uşor de înţeles”. Dincolo de cadrul general al alegerii, în cazul de faţă este vorba şi despre o desăvîrşită armonizare cu intenţiile autorului, care discută concis în Prolog despre adaptarea la capacitatea ascultătorilor/cititorilor, despre efectele dăunătoare ale unei desfăşurări prolixe şi ale ordonării formale, căreia îi opune constant ordonarea logică. Experienţa didactică a lui Toma din Aquino în studia (instituţiile universitare ale vremii sale) îi aduce în prim-plan pe incipientes, cei care sînt la începutul formării lor.

În capitolul de „Lămuriri preliminare” care deschidea primul volum al traducerii, Alexander Baumgarten enumera cu precizie principiile asumate: continuitate (prin integrarea în vocabularul filozofic existent, alimentat dinamic de traducerile care apar cu regularitate, inclusiv în colecţia Biblioteca medievală a Editurii Polirom), imparţialitate (preponderent teologică), majoritate (prin deschiderea către un public cu aşteptări diferite, exponente ale unor domenii diferite de interes) şi, nu în ultimul rînd, reflexivitate – favorizarea constantă a termenilor incitanţi, împrospătarea vocabularului prin revalorizarea etimologică. Volumul apărut perseverează în această direcţie, avînd de înfruntat însă şi dificultăţi noi, odată cu abundenţa de termeni greceşti care vin dinspre Etica Nicomahică şi, nu mai puţin, de termeni creaţi de Toma, cărora traducătorii le oferă echivalări la fel de proaspete.

Numărul mare al specialiştilor (filozofi, teologi, filologi) care lucrează la acest proiect sugerează amploarea efortului de uniformizare. Dialogul lor consistent este însă doar un început, pentru că glisează firesc înspre cititori. Este, aşadar, un dialog elegant al umanioarelor. De care este mare nevoie. Şi de umanioare, şi de dialog, şi de eleganţă.

 

Bucureşti, decembrie 2016

Revista indexata EBSCO