Dec 13, 2016

Posted by in EDITORIAL

Basarab NICOLESCU – Reîntregirea culturii române

Cărţile au fot întotdeauna, pentru mine, fiinţe vii. Am învăţat să citesc la vîrsta de 4 ani. Mistuitoarea pasiune pentru cărţi s-a declanşat în mine graţie străbunicului meu Andrei Nicolescu-Păcureţi (1866-1925), modelul vieţii mele, care a fost învăţător la Păcureţi, sat din judeţul Prahova unde se spune că s-a descoperit pentru prima dată petrolul. Era un învăţat, primar al satului, membru al primului Senat al României întregite şi a fost prieten cu Constantin I. Istrati, preşedinte al Academiei Române. În 1906 a primit un premiu al Academiei Române pentru monografia satului Păcureţi. Bunicii au moştenit de la el o fermă, cu multe clădiri, grajduri, livadă, un loc minunat. Aveam şase ani şi îmi petreceam vacanţa în această fermă. Era o singură încăpere, într-una dintre clădiri, la primul etaj, în care bunica mea îmi spunea că e interzis să merg. Mirosea foarte frumos în acel loc, acolo era o crescătorie de viermi de mătase. Cum de mic nu mi-au plăcut lucrurile interzise, am intrat bineînţeles în acea cameră: spre surpriza mea am găsit una dintre cele mai extraordinare biblioteci pe care le-am văzut in viaţa mea. Erau acolo cărţi, manuscrise, letopiseţe din evul mediu românesc, monezi de aur. A fost şocul care mi-a determinat pasiunea mea infinită pentru cărţi.

Datorită prietenului Raoul Şerban, istoric de artă, am avut şansa, student fiind, să obţin o legitimaţie de intrare la un anticariat din Bucureşti unde se găseau, la un preţ derizoriu, cărţi de mare valoare în limba română şi în alte limbi: prime ediţii, ediţii bibliofile şi numerotate, cărţi interzise. Mi-am constituit astfel o excelentă bibliotecă. Plecînd în exil, nu am putut recupera decît o parte a bibliotecii. Unele cărţi rămîn pierdute, pentru totdeauna.

Din primul an al sosirii la Paris, în 1968, printr-un ciudat instinct al memoriei, am început să colecţionez tot ceea ce găseam în legătură cu exilul românesc şi păstram urme ale evenimentelor la care participam eu însumi. Am continuat timp de peste 45 de ani sa constitui colecţia mea.

Căutam de mulţi ani un loc satisfăcător pentru a dona colecţia mea privind exilul românesc din Paris. Ocazia ideală s-a prezentat în mod neaşteptat la sfîrşitul anului trecut, cu ocazia colocviului centenarului naşterii lui Vintilă Horia, care a avut loc la Biblioteca Aman. I-am spus cîteva cuvinte Domnului Lucian Dindirică despre preocuparea mea şi am văzut imediat că ochii i s-au aprins. A doua zi, mi-a spus că nu a dormit noaptea gîndindu-se la ce i-am spus. Printr-o sincronicitate interesantă, i-am mărturisit că nici eu nu dormisem. După o vizită a spaţiilor bibliotecii şi o discuţie aprofundată, hotărîrea mea definitivă era luată. Apoi lucrurile au mers foarte rapid. Am fost impresionat de profesionalismul Domnului Director Lucian Dindirică şi al colegilor lui. Acest fapt îmi dă mari speranţe.

Ceea ce se întîmplă astăzi are o dublă semnificaţie: pe de o parte, dreptate este făcută exilaţilor a căror operă se întoarce acasă, dar, pe de altă parte, dreptate este făcută înseşi culturii române, deoarece o parte a sa s-a desfăşurat în exil.

Donaţia mea ar putea constitui nucleul unui viitor Muzeu al Exilului Românesc, extrem de necesar culturii române. Un muzeu viu, în care se va simţi pulsaţia României eterne şi a creatorilor de ştiinţă şi cultură. Craiova reuneşte toate condiţiile pentru realizarea unui astfel de muzeu. Adevărul este că sînt îndrăgostit de Craiova, un oraş de mari potenţialităţi culturale şi spirituale.

Mulţumesc tuturor celor care au făcut ca acest eveniment să fie posibil şi, în primul rînd, Dlui Lucian Dindirică şi colegilor săi de la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”. Mulţumesc Consiliului Judeţean Dolj pentru sprijinul acordat. Mulţumesc celor care au făcut ca Sfîntul Duh să fie, astăzi, prezent între noi. Şi vă mulţumesc Dv. celor care participaţi la această sărbătoare a reîntregirii culturii române.

* Cuvînt de inaugurare  – „Biblioteca exilului romänesc din Paris «Basarab Nicolescu»”, Biblioteca judeţeană Alexandru şi Aristia Aman, Craiova, 18 octombrie 2016.

Revista indexata EBSCO