Nov 17, 2016

Posted by in Poezii

Sorin COTLARCIUC

TIMPURI NOI

Ciudate şi neprevăzute vremuri

Abrutizate sînt, eminamente,

De legi ce par a nu fi coerente

Şi care chiar şi-n somn te fac să tremuri.

 

E greu să faci de-o vreme complimente,

Observi sofisticatele baremuri

Reglări de conturi, furturi, te cutremuri

De mii de sinucideri, falimente.

 

Mă-mpac cu gîndul că-s destui glumeţi,

Sfidînd mereu aceste timpuri rele

Ce-ar arde focul unei alte vieţi.

 

Nostalgici, însă, fără lacrimi grele

Cu scînteieri ieşite din săgeţi

Gîndesc la soarta tainică din stele.

 

CLEPTOMANIA

Cleptomania-i moştenire veche,

Ţinută la o mare preţuire

De generaţii prin înlănţuire

La un popor ce-i fără de pereche.

 

Un mit creat de cruda prăduire

În ţara ce-i lovită ca de streche,

Căci dup-a noastră datină străveche

Se-nfruptă cei aleşi la cîrmuire.

 

Poporul poartă-al sărăciei strai,

Sînt triste zilele recesiunii,

La apogeu e polul tensiunii

 

Şi-i la pămînt cumplitul nostru trai.

Se-mbracă hainele diversiunii

De-a se fura enorm, pe-al vieţii plai.

 

MASA TĂCERII

În piatra rece a găsit tăcere

Brâncuşi prin opera far de egal,

Trecută-n patrimoniul mondial

Ca o inestimabilă avere.

 

Gălăgioşi, cu tonul trivial,

S-agită-ntruna cei de la putere

În ţara surdă, mută de durere,

Falimentată-n modul bestial.

 

Acei nostalgici, trişti, din joasa clasă

Mai sînt cuprinşi de crunta nepăsare

Şi-atunci cînd frigul le pătrunde-n casă

 

Dublează hainele, spre o visare

De mulţumire şi belşug pe masă

C-aşa-i la noi săracul, din născare.

 

SONETUL UNEI PROTEZE

Un pacient c-o gură ca-n pîrlog

Marcat des de reflexe inabile

În sunetele moi şi versatile,

Schimbat e-n bine la stomatolog.

 

Mulajul formei goalelor maxile

E inspectat de doctor în prolog

Şi-i lasă în laborator zălog

Cu drag. protezele mobile.

 

Apoi el muşcă prăzile bucale,

Putînd fi invitat pe la festine

Cu ghilotinele intrabucale,

 

Ce-anticipează fastele destine

Din tubul digestiv, şi pe vecie

Probîndu-şi, actele de bărbăţie!

 

POEZIE INVERS ALB

PARADISUL

La hotarul dintre timp şi spaţiu

Amintiri răsfirate adună greşeli asumate

Spre un liman necuprins.

Fiorul reîncarnării trece prin mine

Şi prin acele ceasornicului,

Desenînd invizibile infinituri

De linişte şi seninătate,

Minuni apoteotice şi libaţiuni de zîmbet

Din spelbul chip cu viscerale asperităţi

Ale necunoscutului.

Prin agora umbrită, nestingherit mă plimb,

Iedera sălbatic ţîşneşte din grădini suspendate,

Neşifonat blazon de nobil cavaler în mine port

Şi în toate istoriile lumii, taina contopirii,

Parte divină din parte divină,

Suflet şi univers,

Rămîne în înţelegerea celor iniţiaţi.

Raiul glorificat de Dante în cea de-a treia Cantică

Renaşte solemn în sunete de orgă,

Concert simfonic de Bach.

 

03 decembrie 2014

Revista indexata EBSCO