Oct 26, 2016

Posted by in MOZAIC

Ioana COSTA – Seneca, la Editura Seneca

Emily Wilson, Seneca. Istoria unei vieţi, traducere din limba engleză de Alexandru Suter, Bucureşti: Editura Seneca, 2016.

Tînăra editură Seneca pare să răspundă unor aşteptări, poate neştiute mai înainte: altminteri nu ne putem explica vigoarea interesului pe care îl stîrneşte la un public cu vîrste ce se măsoară în puţine decenii. Menită operei filozofice a lui Seneca, după cum se defineşte explicit, editura s-a aşezat confortabil într-un compartiment, pe care ea însăşi l-a creat, al traducerilor româneşti din stoicismul antic. Lor li s-a adăugat recent un volum de familiarizare a iubitorilor acestei şcoli filozofice cu personalitatea lui Seneca.

Oricare dintre monografiile dedicate acestui fascinant (şi, nu mai puţin, controversat) personaj ar fi – şi este – binevenită. Editura a optat acum pentru un volum recent apărut (Emily Wilson, Seneca. A life, Oxford University Press, 2014; Penguin Books 2015). Motivaţia este implicită: autoarea se raportează firesc la toată literatura de specialitate, pe care o include în bibliografie. Omul şi opera reprezintă cele două dimensiuni previzibile ale acestei monografii, într-o succesiune anunţată din capitolul introductiv şi care este doar sugerată de titlurile celor patru capitole, citate alese cu spirit din scrierile filozofului şi tragediografului: Sagax parentum est cura, Nusquam est qui ubique est, Mercede te uitia sollicitant, Non est ad astra mollis e terris uia.

Biografiile anticilor sînt, pentru noi, daruri pe care ni le oferă sau ni le refuză tradiţia manuscrisă. Informaţiile au ajuns pînă în epoca Guttenberg după cum a vrut întîmplarea sau apetitul cititorilor care, într-o lungă succesiune, au cerut din cînd în cînd să li se copieze nişte texte anume. Date sau, mai adesea, anecdote legate de antici se pot găsi prin scrierile contemporanilor ori ale celor din generaţiile imediat următoare sau de mai tîrziu, într-o tot mai vădită înscriere în legendar sau doar incert. În lipsa lor, dar şi alături de ele, ne sprijinim pe operă – atîta cîtă a ajuns la noi, supusă fiind şi ea întîmplării şi modei.

Anii de început în Hispania, într-o familie cu un tată important (Seneca Retorul), o mamă cultivată şi doi fraţi care şi-au găsit un loc bine definit în istorie, apoi călătoriile şi conturarea unei cariere politice la Roma, exilul în Corsica şi revenirea la Roma odată cu moartea lui Claudius, calitatea oficială de tutore al lui Nero, influenţa politică şi o imensă avere, condamnarea la moarte prin sinucidere şi sfîrşitul marcat de ratări, dar ţintind către Socrate – ne sînt cunoscute fragmentar, aluziv, subiectiv. Aşezarea lor într-o monografie este benefică. Şi ne-ar putea stîrni pofta de a rearanja firele într-o tapiserie care să arate altfel.

 

Bucureşti, septembrie 2016

 

Ioana Costa

Revista indexata EBSCO