Sep 21, 2016

Posted by in Varia

Valentin TALPALARU – ComPRESA revistelor

Este absolut inutil să mai brodez pe tema terifiantei canicule care îmi topeşte meticulos şi bruma de neuroni de serviciu că oricum… adică nici măcar… pricepeţi domniile voastre! Aşa că hai mai bine despre reviste să povestim, bunăoară despre Tribuna. Regal ilustrată de mîna lui Mircia Dumitrescu. Lecţia de filozofie este continuată de Mircea Arman, care ne desluşeşte despre ce şi cum devine problema cu întrebarea şi mirarea, fără de care nu se poate. După care ne sunt lămurite alte şi alte categorii, spre băgare la tărtăcuţă. Multe propuneri de lectură, de la memorialistică la poezie, de la proză la traduceri, cum este noua înfăţişare a lui Lampedusa în traducerea Gabrielei Lungu la Humanitas. Şi, pentru că tot vorbirăm noi mai adineauri despre filozofie, să deschidem uşa poeziei lui Nicolae Sârbu: „Încă nu-i stabilit cu precizie/ la ce etaj al subteranei/ s-ar găsi enigmatică/ peştera lui Platon./ Unde poeziei poţi să-i faci/ o binecuvântată incizie./ Dar cunosc în blocul meu/ un loc marcat cu-o lumânare/ pâlpâind ca în căsuţa/ cea veche din Ohaba” (Peştera de la etaj). Ne-am lămurit şi ce am pierdut că nu ne-am nimerit la Bistriţa în plin Festival de poezie şi muzică de cameră, graţie articolului semnat de Virgil Mihaiu. Adăugaţi şi două evocări care nu merită ocolite: cea lui Constantin Cubleşan despre Ioan Alexandru şi a lui Ion Igna despre N. Steinhardt via Iordan Chimet. Luceafărul de dimineaţă ne invită din start la o călătorie împreună cu Mircea Anghelescu pe urmele Lânii de aur, sub ochiul vigilent al lui Dan Cristea. O carte documentată cu asupra de măsură şi o fascinantă invitaţie la redescoperirea cărţilor exotice, pline de peripeţii şi aventuri. Alte pohtiri la lectură sunt făcute de Radu Voinescu la cartea lui Ştefan Mitroi, Bâlciul de argint, Ioan Groşan, care îl descoperă pe Dan Stanca şi proaspătul său roman Ghetsimani’51 sau Felix Nicolau care ne sfătuieşte să nu ocolim trilogia Pragul a Doinei Roman. Paginile de poezie ne pun în faţa poemelor Ioanei Ieronim şi Nicoletei Milea, din care ne grăbim să vă oferim cîte o mostră. Mai întîi Ioana Ieronim: „Aplaudaţi în sala aceasta, spune ghida/ şi noi, vizitatorii, aplaudăm./ Ciudată senzaţie, aplauze la comandă/ cum era aplaudat el// Aplaudăm aici, în palatul lui de proporţii smintite/ aplauzele sună ciudat, ca un rest de ofrandă/ pentru cel mărunt şi nebun, care se hrănea cu aplauze/ fie ele şi conservate pe o bandă, transmise în buclă” (Acustica aplauzelor). Şi Nicoleta Milea: „poeme din viaţa mea am scris albe roşii albastre/intră pe contul meu virtual şi alege/vrăjirea morţii sau zborul păsărilor/măşti nu port la fel/sunt şi nu sunt/îngerii vin se uită şi pleacă/un călugăr a intrat odată în greva foamei/de vise de gânduri de timp şi de spaţiu/din oglinzile timpului inorogul aşteaptă un enter…”(Risipiri V). Poposim şi la Familia, unde aflăm amănunte despre evenimentele şi invitaţii de la sărbătoarea revistei. Binevenit semnul sub care a avut loc aceasta: „Ofensiva debutanţilor: semn al înnoirii?” mai ales că în acest an s-a făcut o sumă rotundă de la debutul lui Mihai Eminescu. A fost aniversat şi Gheorghe Grigurcu, astfel că, putem citi o sensibilă pagină de amintiri alături de previzibilele aforisme ori citate. Despre maestru scrie, printre alţii, şi Ion Simuţ, titrînd sec şi complet articolul: Scriitorul profesionist. Poetul Ion Pop , care ne-a oferit o nouă carte de versuri, Casa scărilor, are parte de o cronică sensibilă şi riguroasă semnată de Viorel Mureşan. O amplă listă a „ ofensivei debutanţilor” este concretizată într-o micro antologie, din care vă oferim, selectiv, două fragmente din poemele semnate de Anca Dumitru: „ochi şireturi gumă pantofi prea mari/degete nasture glugă pantaloni largi/copilul/aduce flori albe verzi în gară la şapte/frunze cu ţepi trei cu doi lei/fructe mici în pumnii albaştri/ cartofi ardei lume piersici mere/ vorbe struguri monede plase/copilul” (Ar mai fi vrut) şi din cele semnate de Elena – Gabriela Feceoru: „litere pestriţe/capsate’n piele umană/ritmul acesta ţine până la răsărit/cad unii peste alţii/anemicii/Elevit/înghiţim cu încredere/şi visăm la ziua/în care ne vom trezi/plini de energie” (Câteva distanţe). Noul număr din Scriptor ne propune un sumar bogat tematic cu semnături prestigioase, de la Ştefan Afloroaei la Traian Diaconescu, de la Ovidiu Genaru la Elvira Sorohan sau Eugen Uricaru, ca să ne oprim, absolut subiectiv, la cîteva nume. Cum spaţiul nu este cel mai bun aliat al nostru, vă sugerăm să nu rataţi rubrica de interviuri şi dialogul Tatianei Braicov cu Leo Butnaru, sau pe cel al lui Eugen Munteanu cu academicianul Viorel Barbu ori răspunsurile părintelui şi poetului Theodor Damian la chestionarul lui Lucian Vasiliu. Revista face şi o generoasă listă de invitaţii la lectură girate de Ioan Holban, Elvira Sorohan, Livia Cotorcea, Vasile Iancu, Constantin Cubleşan. La care adăugăm contribuţiile de cercetători şi iscoditori în istoria literaturii noastre ale lui Mircea Coloşenco, Ion Păun Otiman sau ineditele lui Nicolae Mareş. De fapt, revista merită citată ad integrum, aşa că vom mai adăuga un îndemn la o privire asupra inspiratelor ilustraţii datorate lui Mihai Taraşi şi Ion Truică după care batem la uşa Cafenelei literare a lui Virgil Diaconu pentru a ne lămuri ce va să zică un „Caragiale între contraste” asupra căruia insistă Gheorghe Grigurcu după lectura cărţii lui Vasile Gogea, Mofteme. Alex Ştefănescu citeşte cu întîrziere un volum al lui Virgil Diaconu (dar citeşte, şuguim noi), volumul Secol, care „cuprinde multă dinamită lirică”. În acelaşi ton este şi prezentarea lui Alexandru Moraru de către Adrian Dinu Rachieru, care îl consideră un prozator vînos. Exceptînd-o pe poeta Livia Roşca, pagina de poezie este una a celebrărilor aniversare (George Vulturescu – borna 65, Valentin Predescu – 70). Drept pentru care ne grăbim să contribuim şi noi omagial, cumva: „ Dă-o dracului de stradă,/asta nu duce nicăieri, le zic/ celor care vin după mine cu tălpi de viezure,/ cu labe de urs, cu bocanci/ pe care zăngăne plachiuri metalice.” (Dumnezeu vine pe piatra din aer aruncată într-un felinar) – George Vulturescu şi: „Să-mpingi pămîntul peste tine/ trecând o Dunăre în Styx s-ajungi-/ aurifer de pulberi fine/ minciuna vieţii s-o divulgi”(Buldozerul de iarbă (aurifer). Îl salutăm şi noi în goana pixelilor pe Nicolae Silade, îndemnîndu-vă la lectura grupajului de versuri care ne anunţă a doua venire şi deschidem Discobolul (tot suntem în plină olimpiadă!). Ion Pop recomandă o proaspătă carte semnată de profesorul Ovidiu Morar şi apărută la Editura Universităţii „Al.I .Cuza” din Iaşi: Literatura în slujba revoluţiei. Importanţa cărţii este, după opinia recenzentului, că acest op „reprezintă un demers important de recuperare critică a unei tematici abordate prea adesea simplist în anii din urmă, invitând la o lectură cât mai puţin tulburată de patimile partizane ale momentului.” Revista continuă publicarea unor luări de cuvînt & poziţie ale participanţilor din primăvara acestui an la Colocviile Romanului Românesc Contemporan de la Alba Iulia. Este rîndul lui Petru Cimpoeşu, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Groşan, Dan Stanca să abordeze tema din varii perspective. Care, desigur, merită lecturate şi discutate pe larg. Pagini de poezie şi proză de calitate semnează Dumitru Velea, Eugeniu Nistor, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Ovidiu Genaru, Dumitru Augustin Doman, Mioara Pop.

Revista indexata EBSCO