Jul 18, 2016

Posted by in Actualitatea literara

Adrian G. ROMILA – Ar fi putut fi

Volumul de debut al Ioanei Creţoiu produce o experienţă contrariantă. Porneşte foarte promiţător, cu şase scurte povestiri de foarte bună calitate, apoi decade, treptat, în celelalte cincisprezece, pînă la limita banalităţii. Astfel, Alegeri dificile (Polirom, 2016) îşi acoperă perfect titlul, din nefericire. E greu să te hotărăşti ce impresie să păstrezi, la finalul lecturii. Ai vrea ca toate textele să fie la fel ca primele, să-şi păstreze ritmul narativ şi ofertele imaginare, căci începutul unei cărţi de proză e întotdeauna important. Dar constaţi, dezamăgit, pe măsură ce citeşti, că restul povestirilor contrazic flagrant pornirea. Rămîi, aşadar, cu un gust amar, cu aşteptările înşelate şi cu senzaţia unor posibilităţi ratate.

Textele sînt grupate în trei secţiuni, pe criterii tematice. Prima, Frunze spulberate, e cea mai reuşită, am spus-o deja. E vorba de un univers puţin abordat în proza scurtă, de la noi, atîta cîtă e: lumea anilor de comunism, privită printr-un vitraliu nostalgic şi fragmentat în sectoare. Cîteva familii convieţuiesc greu, îngrămădite într-o aceeaşi casă, unde aromele de la bucătărie, tabieturile personale şi mai vechile speranţe spulberate concură în viziunea unei naratoare grijulii cu hrana fetelor proprii. Aventura drumului la mare, în anii 1950, dezvăluie aspecte ale vieţii de familie, în primii ani ai socialismului autohton, cînd şantierele şi mobilizările erau omniprezente. Cîţiva copii găsesc o distracţie în a urmări pe o gaură făcută special în perete gesturile intime din baia unui cuplu, pentru ca apoi, după plecarea protagoniştilor, să verifice la faţa locului, după tot felul de urme senzoriale, cît de adevărate le-au fost observaţiile trunchiate. O casă din copilărie e evocată din unghiul a trei simţuri, văzul, auzul şi mirosul. „Tovarăşa învăţătoare” e foarte dezamăgită de prezenţa unei cărţi, printre cadourile cu ocazia „Zilei Internaţionale a Femeii”, deoarece primise, în rest, spre încîntarea ei, parfumuri, şampoane şi săpunuri. Un nou şi original coleg însufleţeşte, un timp, atmosfera feminină dintr-un friguros birou de proiectări, gătind o memorabilă salată orientală. Detaliile, culorile, portretele, psihologiile, evenimentele sînt bine prinse în pasta unui epic alert, în fraze scurte, plasate strategic în poziţii foarte favorabile cititorului cu ceva experienţă prozastică.

Dau cîteva exemple de asemenea frazare concentrată, marcă a unei proze bine conduse, din start. Iată cum încep unele: „În ziua plecării, copiii erau treziţi foarte devreme, cînd afară era încă întuneric” (Batistele tatălui); „În fiecare joi, după-amiaza, la ora şase fix, familia Floricel suna la soneria de la intrare” (În fiecare joi); „Era ora şapte şi cinci minute dimineaţa cînd Marian Tomescu şi-a scos canadiana şi a atîrnat-o în cuier, mîrîind un fel de «bună dimineaţa» în timp ce se îndrepta spre biroul din colţul atelierului” (Salată orientală). „Frunzele spulberate” ale memoriei risipesc, pornind de la asemenea incipit-uri, cîteva reuşite piese despre o lume apusă, dar fermecătoare, în aspectele ei intime. Ca declanşatoare, propoziţiile iniţiale funcţionează din plin.

Celelalte secţiuni ale cărţii schimbă registrul, mutînd decorul majoritar în modernitatea imediată. Insectar se concentrează, încă rezonabil, pe crochiurile a trei „pişcotari”, indivizi care supravieţuiesc din prezenţele la evenimente mondene şi culturale la care se serveşte mîncare şi băutură. La ciuperci şi Timpuri noi, însă, decad lamentabil într-o proză stîngace, cu secvenţe naive şi replici false, seci, lipite, parcă, de personaje care nimeresc aiurea (inclusiv aiurea estetic) în avatarurile imprevizibile ale lumii prezente. Avem cîteva excursii montane (trei) la şi printre ciuperci (fără nici o miză narativă) şi alte cîteva incursiuni într-un evenimenţial care e tratat previzibil, cabotin, fără substanţa generoasă a textelor din prima parte. Cîteva dintre subiectele ultimei părţi: un cătun al izolat al văduvelor bătrîne şi singure e animat de un tînăr investitor, adoptat, neoficial, de femeile lipsite de familie; un şofer de taxi se dovedeşte un puşcăriaş care se grăbeşte în trafic nu ca să le ducă pe mamă, bunică şi nepoată la destinaţie, ci numai ca să nu întîrzie la apelul de la penitenciar (surpriza e că singura care ghiceşte, luîndu-se după argoul folosit de bărbat, e fetiţa); un specialist entomolog găseşte întîmplător o specie rară de fluturi migratori şi se căsătoreşte cu cea împreună cu care-i găsise; un sculptor îşi transportă lucrările grele dintr-un loc în altul şi-i plăteşte pe transportatori cu statuia fostului dictator Ceauşescu. Unele dintre subiecte sînt foarte ofertante, de altfel. De pildă, în Tufa de liliac, naratorul retrăieşte subit un trecut familiar, într-o casă vintage, dar, în final, ne dezvăluie, lipsit de tact, că a fost vorba de un vis stîrnit de demolarea unei case şi de mirosul liliacului crescut în fosta ei curte. În Acasă, revenirea în România a unei femei (amuzantă metoda personajului de-a aduce haine pentru cadourile celor dragi: îmbrăcîndu-le una peste alta, ca să rămînă spaţiu pentru medicamente în valize) îi produce o dezamăgire stîrnită, cum altfel?, de invazia cerşetorilor obraznici. Şi finalul, fără nici un clenci: „Marina a înţeles şi se îndepărtează. Nu vrea să audă mai mult. Totodată, nu poate să nu se întrebe în gînd ce-ar fi făcut ea. I-ar fi dat bani acelui necunoscut? Dar dacă acestea chiar avea nevoie de ajutor? Brusc, se simte obosită şi vrea să se întoarcă cît mai repede la ea acasă, în noua ei ţară”.

Revenind la ruptura valorică dintre începutul şi restul volumului, aş fi tentat să cred că, poate, autoarei îi sînt incomode subiectele contemporane, unde, e-adevărat, realitatea e mai subtilă, mai complexă şi mai pretenţioasă. Poate că i-ar fi ieşit ceva unitar, dacă ar fi păstrat aura melancolică retro, bine susţinută-n cuvinte, din primele povestiri. Nu ştiu sigur dacă-i aşa. Ce mi se pare evident e că această carte ar fi putut fi una bună. Doar circumstanţele atenuante ale unui debut o mai salvează.

Revista indexata EBSCO