Jul 18, 2016

Posted by in Poezii

SHU DANDAN

Shu Dandan, contemporary Chinese poet and translator, born in Changde, Hunan province in1972, now lives in Guangzhou. Her poems are published in various poetry journals and poetry anthologies. Her poetry collections include “A Dragonfly Visiting”, “Oranges In Late Autumn”. She is also the translator of several English poetry collections, including the colleted poems of Philip Larkin and Raymond Carver, etc. She is the winner of several poetry awards and translation awards.

 

Ace de pin

În vis, îmi făceam obişnuita plimbare pe cărarea de munte

?i plîngeam în hohote sub un pin

Ca şi cum plînsul ar fi deschis îndesatele conuri de pin

Eram atît de pierdută în durerea mea

Încît am uitat că e doar un vis

Că nu eram conştientă că pinul de lîngă mine

Mă ascultase în tăcere tot timpul

Scuturîndu-şi acele fine de jur împrejurul meu

Cînd m-am trezit, nu puteam să-mi amintesc cum arăta pinul

Dar vina, la fel de ascuţită ca acele pinului

 

Căprioara

Vîntul suflînd peste penele păsărilor, ceaţa ridicîndu-se din codrii de pin

Degetele aurii ale soarelui asfinţind trec peste crestele munţilor

 

Un frasin povîrneşte piscul

Peste două căprioare tihnite la picioarele stîncii

 

Am oprit maşina pentru un popas, respirînd şi ascultînd în umbra acelor de pin

Delectîndu-ne de întunericul care se adună pe nesimţite în jur

 

Lacul se unduieşte uşor, cu un aer inocent

Seninătate fără sfîrşit, aproape de sinele cel mai adînc

 

În sălbăticie, toate făpturile îşi primesc binecuvîntarea, pure şi libere

Ca inima în plinăînflorire sau căprioara închizînd pleoapele

 

Cîntec de pahar

Se spune că băutul e cea mai intruzivă experienţă.

Nu contează dacă bei singur sau cu prietenii, după trei pahare

Apa din ochi şi din trup va fi identică vinului.

 

În timpul beţiei, vederea poate trece dincolo de nimic,

Sufletul va pluti fără casă,

În vreme ce aroma şi amărala vinului se vor sedimenta,

Se va dovedi că sunt frisonul din sînge,

lumina de lună şi grijile însoţind băutul se vor ţine de tine de-a lungul întregului drum, împiedicat.

 

În oraşul Maotai, fiecare moleculă de apă din aer e fermentată,

În vreme ce omul plin de mîhnire, chiar dacă dă peste cel mai bun vin,

Soarbe doar o dată, neîndrăznind să se înţepenească.

 

Prizonierul tusei

Pere fierte. Portocale sărate. Supă de ierburi medicinale.

Dulce. Amar. Sărat ca lacrimile.

Nimic nu poate veni de hac încăpăţînatei boleşniţe.

 

Te va chinui zile întregi

şi îţi va mînca destule nopţi,

ca o pedeapsă, tenace şi gravă, spînzurată deasupra adîncimilor pleurei,

făcînd rana să se dezvindece

şi gîndurile cele mai adînci să rămînă nerostite.

 

”Fii propriul tău palat

Sau lumea îţi va fi închisoare”.

Trebuie să te scuturi de stăruitoarea tortură la sfîrşitul anului vechi,

Trebuie să pui capăt nefericirii înainte de răsăritul soarelui.

 

Cînd noua lumină a soarelui bate în talgerul ceţii reci, trebuie

Să încui prizonierul în tusea de noaptea trecută.

 

Translated in Romanian by Mircea PLATON

Revista indexata EBSCO