Jun 17, 2016

Posted by in ARTE

Ștefan OPREA – Festival de monodramã la Bacãu

Consecvent în acţiunile sale care înscriu şi menţin municipiul Bacău printre centrele teatrale dinamice, Teatrul „Bacovia” a organizat şi în acest an (8-14 aprilie) tradiţionala gală a recitalurilor dramatice destinată actorului, individualităţilor artistice dispuse să-şi afirme talentul şi capacitatea de a susţine recitaluri competitive, de a se confrunta cu un public deschis spre noutate, gata să primească şi să aprecieze propuneri originale, atît ca dramaturgie, cît şi ca artă interpretativă.

Am constatat la această ediţie noutăţi faţă de ceea ce fusese anterior această manifestare. E vorba, în primul rînd, de numerotarea ediţiilor şi de schimbarea denumirii manifestării. Şi, pentru că majoritatea copleşitoare a spectatorilor care o frecventează ediţie de ediţie sînt tineri, amintim pe scurt – în special pentru aceştia – trecutul ei: a fost iniţiată în 1972 de către Teatrul „Bacovia”, Filiala Bacău a ATM şi revista „Ateneu”, cu denumirea de Gala recitalurilor dramatice (oferim în paranteză cîteva nume de participanţi la prima ediţie: Irina Răchiţeanu-Şirianu, Dan Nasta, Olga Tudorache, Tudor Gheorghe, Dim. Furdui, iar dintre actorii băcăuani: Cătălina Murgea, Sorin Postelnicu, Stelian Preda). Desfăşurată în cuplu cu Reuniunea naţională a criticilor de teatru, gala a avut doar opt ediţii pînă în 1989, fiind mereu întreruptă de rigorile restrictive ale festivalului „Cîntarea României”. A fost reluată în 1991, din 1994 numindu-se Festivalul performanţei actoriceşti. Cîteva ediţii au fost foarte permisive; nu se făcea o preselecţie, ceea ce a dus la o diminuare valorică venind în contradicţie cu denumirea. O înnoire substanţială s-a produs în 2006-2007, odată cu schimbările mai generale de viziune şi management artistic datorate tinerilor directori Adrian Găzdaru şi Gabriel Duţu. Gala Star era noua denumire a manifestării, care a devenit internaţională şi a renunţat la vechea numerotare a ediţiilor (ceea ce a produs unele supărări printre băcăuani). S-a renunţat, de asemenea, la limitarea vîrstei concurenţilor şi a început să crească exigenţa asupra ţinutei artistice, în concurs fiind primite recitaluri realizate sub baghete regizorale (în 2007, de pildă, semnau regizorii: Theo Herghelegiu, Petru Vutcărău, Cristian Juncu, Judith Burnett, Petar Todorov, ş.a., iar printre concurenţii străini s-au aflat actriţa japoneză Yumiko Tsuji (care a şi obţinut Marele Premiu şi Trofeul Galei), actriţa bulgară Desislava Mincheva (cel mai bun one woman show) şi alţi concurenţi valoroşi din Franţa şi Marea Britanie.

Revenind la recent încheiata ediţie şi la noutăţile ei, reţinem faptul că, spre deosebire de Gala Star, organizatorii de acum au avut în vedere începuturile din 1972, încît am participat cu toţii – concurenţi şi spectatori – la ediţia a XXII-a, care s-a numit Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice „Valentin Silvestru”.

Au fost multe discuţii în legătură cu atribuirea numelui cunoscutului critic unei manifestări rezervate actorilor, căreia, deci, i s-ar fi potrivit mai curînd numele unui actor – idee la care subscriem, cu toată stima ce i-o păstrăm regretatului nostru confrate mai mare. Sînt, desigur, de neuitat contribuţiile lui Valentin Silvestru la iniţierea, organizarea şi desfăşurarea multor festivaluri teatrale, încît nu ar fi de mirare ca şi altele să pretindă a-şi asuma denumirea…

Actuala ediţie a fost una bună. Argumente: un număr record de participanţi, majoritatea buni, destui foarte buni, puţini modeşti, slabi de tot – niciunul, ceea ce înseamnă că selecţia (Doru Mareş) s-a făcut cu seriozitate, cu exigenţă mult mai evidentă decît în unele ediţii anterioare. Nu au fost texte-bagatelă, au lipsit vulgarităţile care deveniseră regulă; majoritatea recitalurilor au fost realizate sub supraveghere regizorală şi scenografică, ceea ce a conferit competiţiei rang artistic accentuat. S-a impus, mai mult decît în alte ediţii, idea de monodramă – care a devenit unul dintre scopurile manifestării băcăuane, afirmarea genului fiind stimulată şi de concursul de creaţie dramaturgică desfăşurat în paralel şi susţinut prin spectacolele lectură avînd la bază cele trei piese selectate din numeroasele texte primite. Le menţionăm doar, o analiză a valorii lor dramaturgice nefiind posibilă în acest spaţiu: Povestea păsării fără cuib de Ada Lupu (Premiul I), E-urile din iubire de Victor Nicolae Ciobanu (premiul II) şi Clara şi Robert. Hîrtie cu portative de Violeta Savu. Sub supravegherea regizorală a Cristei Bilciu şi prin interpretarea actorilor Eliza Noemi Judeu, Bogdan Matei şi Ada Lupu textele au fost prezentate spectatorilor ca promisiuni pentru virtuale recitaluri în ediţiile viitoare.

Zilele de concurs au fost foarte aglomerate, cei douăzeci şi patru de participanţi fiind programaţi în şase după-amiezi, cîte patru, deci, pe zi, plus „extraordinarele” de noapte (Harsányi Attila, Horaţiu Mălăele, Răzvan Vasilescu, Puşa Darie).

Nu numaidecît pentru că aşa a hotărît juriul, preferinţele noastre s-au îndreptat spre women-show-uri. Actriţele s-au dovedit mai inspirate, mai talentate, mai „în formă” decît bărbaţii. Dintre cele două – Ofelia Popii şi Ilona Brezoianu – care şi-au împărţit Marele premiu, surpriza a fost, pentru noi, cea de a doua, Ilona Brezoianu adică, despre Ofelia Popii (Teatrul „Radu Stanca” Sibiu) ştiind deja ce minunată actriţă este şi ce recital de excepţie susţine: „Felii” (Premiul UNITER 2011). Un singur lucru trebuie spus despre ea faţă de tot ce s-a spus deja: că şi la gala băcăuană a păstrat tensiunea dramatică, diversitatea personajelor interpretate, feliile de viaţă, de iubire, de criză existenţială, de tristeţe, de umor avînd, ca şi în reprezentaţiile anterioare, densitatea ideatică şi emoţia subtil cenzurată. La Ilona Brezoianu (Godot Café-Teatru) ne-a reţinut şi ne-a încîntat ineditul prezenţei ei scenice, originalitatea şi polivalenţa mijloacelor de expresie impecabile (vorbire, cînt, mişcare – dans, gest, etc.), cu un firesc remarcabil în trecerile de la gravitate la glumă şi de la veselie la tristeţe, personajul întruchipat – complex, cu un fond dramatic substanţial în diversitatea lui surprinzătoare – cucerind publicul şi oferindu-i emoţii autentice. Nota cineva cu mare dreptate despre personajul propus de Ilona Brezoianu (şi, evident, de autoarea şi regizoarea Lia Bugnar): „Vulgaritatea şi sfinţenia se contopesc într-un caracter atipic, în ale cărui abisuri revezi derizoriul şi tragismul acestei lumi”.

E momentul aici să spunem că marea învingătoare la această ediţie a fost Lia Bugnar, ambele actriţe care au împărţit Marele premiu jucînd texte ale sale (Felii în primul caz, Fata din curcubeu în al doilea) şi, totodată, fiind îndrumate regizoral de ea. Frumos succes şi confirmare a unor evoluţii şi succese anterioare în situaţii similare.

Tot dintre actriţe am reţinut ca foarte bune evoluţiile Elizei Noemi Judeau (Teatrul „Bacovia” Bacău), care, de altfel, a şi obţinut Premiul pentru creaţie feminină cu recitalul Ich been Ofelia (regia Sorin Militaru), apoi ale Nicoletei Lefter (Aleargă), Valentinei Zaharia (World Without Worship) şi Innei Andriucă (Albastru, Galben, Roşu de Radu Macrinici (text şi regie).

Dragoş Huluba (Nu, mulţumesc, după Rodrigo Garcia, regia Victor Scoradeţ) şi Ovidiu Ivan (Noaptea dinaintea pădurilor de B.M. Koltès) s-au detaşat dintre concurenţii bărbaţi, primul prin capacitatea de a implica spectatorii în demersul său dramatic şi printr-o sinceritate şi o lejeritate cuceritoare cu care îşi susţine şi nuanţează stările dramatice, iar celălalt prin sondajul profund în interioritatea personajului. Mai puţin convingător a fost Dan Andrei (Piteşti) al cărui Poprişcin (Însemnările unui nebun de Gogol) a rămas exterior, faptic, lipsit de fior tragic. Mai apropiat de condiţia dramatică cerută de personajul său – Balerinul turbat de Denis Panfilov – s-a aflat Mihai Donţu (Teatrul „M. Eminescu” Botoşani), ca şi Mihaela Şerban (ca să revenim la actriţe) cu show-ul Sub geana mării – frumos moment de teatru-dans în care personaje cehoviene (Maşa, Liubov, Duniaşa, Arcadina ş.a.) sînt propuse cu note de originală viziune.

Ar trebui spuse încă multe lucruri despre această ediţie a galei, despre unii concurenţi şi despre buna organizare asigurată de Teatru şi de Primăria municipiului. Preferăm însă să reţinem, în încheiere, cuvintele pline de optimism ale primarului interimar Ilie Bîrzu: „Festivalul vine să întregească oferta culturală a oraşului, să reconfirme politica administraţiei locale de re-branding al oraşului ca oraş european al culturii şi să certifice promisiunea actualei administraţii de a transforma Bacăul într-un oraş mai bun”.

 

27 aprilie 2016

 

 

 

Revista indexata EBSCO