May 21, 2016

Posted by in Proza

Traian D. LAZÃR – Asociaţia Hyperion pentru promovarea cãrţii româneşti în Occident

La colocviul exilului din 1994, Aurel Răuţă spunea: „În 1980 de la Madrid, i-am scris o scrisoare lui Virgil Ierunca şi aceeaşi scrisoare lui Leonid Mămăligă. M-am gîndit că distribuirea cărţii româneşti în exil era o extraordinară dificultate din pricină că oamenii nu ştiau unde să se adreseze, la care editură. Fiindcă apăreau, în exil, pe vremea aceia din Australia în Alasca, fiecare scotea o carte şi nu ştia nimeni de ea. Atunci le propuneam lui Ierunca şi lui Mămăligă să creem un nucleu de distribuirea cărţii româneşti, aici la Paris, aşa cum o visam eu. Virgil Ierunca, ca întotdeauna pesimist aproape catastrofic, mi-a spus că nu e nimic de făcut. În schimb, Mămăligă a răspuns: < Da, vino la Paris şi o să facem acest lucru>”[1].

La 29 septembrie 1980, în casa lui Leonid Mămăligă din Neuilly sur Seine, o reuniune a 20 personalităţi ale exilului românesc  a decis înfiinţarea asociaţiei Hyperion.  Erau prezenţi: Mircea Eliade  şi Cristinel Eliade din Chicago – S.U.A., Octavian Vuia şi Horia Stamatu din Freisburg im Breisgau, Germania, Nicolae Cişan din Kiel, Germania, Nicolae Petra din Mexico, Aurelio Răuţă din Madrid, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Matei Cazacu, Virgil Tănase, Costin Miereanu, Ioana Miereanu, Basarab Nicolescu, Leonid Mămăligă din Paris. Au fost prezenţi prin delegaţie: Vintilă Horia, Radu Enescu, Ştefan Chendi din Madrid, Cornel Meţianu din Paris şi Ştefan Baciu din Honolulu – S.U.A.

“Obiectul principal al reuniunii şi a conversaţiilor a fost: crearea unui aşezămînt cultural pentru distribuirea cărţii româneşti din exil şi în exil”[2]. (Vezi Documentul 1)

Şedinţa inaugurală a asociaţiei Hyperion a avut loc la 7 iulie 1981. „După lectura statutelor, unul dintre iniţiatori, dl Basarab Nicolescu, fizician cunoscut – precum şi autorul unei opere apreciate referitoare la poezia lui Ion Barbu – a insistat îndelung asupra ţelului urmărit. <…> După alte intervenţii au fost propuse şi adoptate următoarele hotărîri: – HYPERION se va strădui să facă cunoscută activitatea culturală a Românilor refugiaţi (cărţile dar în măsura posibilului şi marcantele manifestări artistice sau ştiinţifice) printr-un buletin adresat gratuit celor interesaţi, precum şi prin publicaţii în presa exilului. – Sediul parizian, pus la dispoziţia asociaţiei de d-na Benedicte MAMALIGA, va permite consultarea cărţilor încredinţate de editori. Graţie contribuţiei benevole a membrilor asociaţiei – efectivă de mai multe luni – va fi întregit şi ţinut la zi un fişier selectiv a cititorilor interesaţi. Hyperion va transmite toate informaţiile de care dispune atît editorilor cît şi cititorilor”.

Au participat şi au semnat actele constitutive ca membri fondatori: Ştefan Lupaşcu, Mircea Eliade; doamnele G. Damian, M. Lovinescu, I. Miereanu, B. Mămăligă, M. Parlier, S. Stolojan; doamnele şi domnii S. şi T. Cazaban, M. M. şi S. Schachter; domnii L.M. Arcade, D. Bosnief-Paraschivescu, C. Cazaban, V. Cupşa, H. Damian, V. Ierunca, C. Metzianu, B. Nicolescu, C. Poghirc, M. Sturdza, V. Tănase.   Au fost aleşi: B. Nicolescu preşedinte, V. Tănase vice-preşedinte, M. Sturdza secretar, G. Damian casier[3].

La 12 octombrie 1981, Basarab Nicolescu a declarat asociaţia Hyperion, care a fost înregistrată cu nr. 25/10320 la prefectura Senei superioare  (Hauts-de-Seine) din Nanterre[4].

Asociaţia, spunea A. Răuţă în 1994, şi-a desfăşurat activitatea avînd „conducerea la Paris, iar distribuirea materialelor la Madrid. De unde am distribuit peste 10000 de volume din cele 130 de edituri”.  Iar Leonid Mămăligă a adăugat: „În afară de toate acestea vreau să vă spun că directorul revistei Cuvîntul românesc (din Hamilton, Canada), Dl Bălaşu care a acceptat să publice gratuit un fel de publicitate pentru această treabă, de fapt această publicitate era făcută printr-un rezumat din cărţi la care au contribuit toţi cei care făceau parte dintre obişnuiţii cenaclului”[5].

Asociaţia Hyperion a publicat un „Buletin al cărţii româneşti în Occident”, asupra căruia L.M. Arcade a oferit detalii într-un interviu din iunie 1982:  Buletinul va cuprinde, „în primul rînd fragmente de texte literare dar şi anumite aprecieri generale referitoare la operele prezentate. …Buletinul nostru nu va fi un fel de revistă antologică, ci un periodic informativ. Dorim mai ales să poată fi citit şi consultat cu uşurinţă, într-un minimum de timp, de toţi amatorii de carte românească”[6].

Referindu-se la reuniunile din Paris ale asociaţiei Hyperion, preşedintele ei, Basarab Nicolescu spunea: „La început era şedinţa Hyperion, după aceea o pauză şi apoi şedinţa cenaclului. Deci un complement interesant, în sensul că cultura românească din exil nu se reducea la literatură. Sînt oameni de ştiinţă, sînt filozofi, sînt medici, sînt ingineri …”[7]. (Vezi documentul 2)

La aceste reuniuni au fost invitaţi şi au participat oameni de cultură francezi. Remarcăm colocviul asupra gîndirii lui Ştefan Lupaşcu organizat în colaborare cu revista franceză 3e Millénaire, la 24 aprilie 1982, la Sorbona. Au prezentat expuneri istoricul de artă René Huyghe, membru al Academiei Franceze, filozoful Marc Beigbeder, fizicianul Basarab Nicolescu, doctorul Jacques Costagliola şi scriitorul Michel Random[8].

La colocviul-dezbatere din 23 ianuarie 1988,  pe tema „Cunoaştere ştiinţifică şi cunoaştere religioasă” au participat: Elie Bernard-Weil, Mioara Mugur-Schachter, Basarab Nicolescu şi Robert Valée[9]. Prin asemenea acţiuni, asociaţia Hyperion a contribuit la „ieşirea din ghetoul exilului românesc prin comunicarea cu spiritualitatea ţării în care se afla, Franţa”.[10].

 

DOCUMENTE

1) Proces verbal al şedinţei de lucru, care a avut loc la Paris, pe ziua de 29 septembrie 1980[11]. La punctul al doilea al ordinii de zi, Leonid Mămăligă a prezentat problema creării unui centru de distribuire a cărţii româneşti în exil, spunînd că:

„În momentul de faţă se publică ori s-au publicat un număr destul de ridicat de cărţi, broşuri, reviste, cam 400 de titluri, de o serie de Edituri sau de către persoane particulare. Aceste publicaţii, în cea mai mare parte, se trimit gratis la vreo 1000 de români sau centre care cultivă limba română. Cu durere se constată că marea majoritate a celor ce au primit în dar o carte sau o revistă, nici nu s-au grăbit să confirme şi să mulţumească, nici vorbă să întrebe dacă ar fi datori cu ceva. Probabil trei sferturi din aceste trimiteri au căzut în ogor sterp şi probabil că foarte multe cărţi trimise gratuit nici nu sînt citite! Dar noi nu ştim.

Apar însă, în ultimul timp, mulţi români mai vechi dar şi din cei noi veniţi, care vor să cunoască producţia românească din exil. Nu ştiu unde să se dirijeze şi să ceară publicaţiile. Mulţi dintre noi care ne ocupăm cu această distribuţie ignorăm o serie de edituri sau locuri unde se publică ceva. Deci a sosit momentul ca să centralizăm această distribuţie şi să facem educaţia lectorilor români, obişnuindu-i să contribuie la o activitate ale cărei roade le sînt destinate.

D-l Mămăligă propune şi toată lumea este de acord, să se înfiinţeze la Paris, într-un local de care dispune chiar D-l Mămăligă, în casa din Str. General h. Bertier, Nr. 4, un CENTRU AL CĂR?II ROMÂNEŞTI. Localul va fi disponibil de la 1 Februarie 1981.

Un asemenea Centru:

1.Va confecţiona un fişier cît mai complet de adrese de români stabiliţi în străinătate. Dispunem deja de unul de aprox. 1500 de adrese.

  1. Se va trimite o circulară, cu un buletin de adeziune, ca cel ce este interesat, să primească catalogul cărţilor româneşti disponibile şi să poată comanda, ceea ce îl interesează. Poate să se înscrie membru al Centrului, cu o cotizaţie simbolică de 10 Frf anual. După numărul răspunsurilor se va vedea interesul ce deşteaptă o astfel de iniţiativă.
  2. Se va edita un BULETIN simplu cu anumite indicaţii şi mai ales cu titlurile cărţilor de care dispune Centrul, pentru vînzare sau numele Editurilor care vînd cărţile direct.
  3. La Paris se va face un depozit cantitativ limitat, al tuturor cărţilor – cîte 2-5 exemplare – ca să fie arătate şi oferite vizitatorilor. Aceştia vor plăti preţul indicat, sub formă de donaţie.
  4. La Madrid, se va crea un depozit cu mai multe exemplare. Centrul de la Paris primeşte comenzile şi le transmite la Madrid, sau la Editura respectivă, care expediază cărţile şi le încasează.

Din cele 30%, dreptul de distribuire, se vor deduce cheltuielile de la Madrid, iar restul se va trimite la Paris, pentru a ajuta bugetul Centrului.

Din conversaţiile susţinute s-a stabilit că Centrul distribuie numai publicaţii din exil, nu din România publicate în limba română sau în alte limbi de autori români. S-a pus problema dacă se vor anunţa toate publicaţiile din exil şi s-a determinat că se va aplica un criteriu selectiv pentru a ridica nivelul Centrului, selectiv numai în ceea ce priveşte valoarea literară sau ştiinţifică, dar în niciun caz provenienţa sau ideologia.

D-l Mămăligă la Paris şi D-l Răuţă la Madrid vor pune în mişcare acest Centru, ajutaţi de toţi membrii fondatori care au subscris acest document şi de cei cari vor adera de aici înainte ca membri activi.

D-l Mămăligă îşi exprimă convingerea că un asemenea Centru nu şi-ar putea acoperi cheltuielile numai din încasările împărţite cu Centrul de la Madrid, înainte de aprox doi ani. D-sa ar suporta costul sediului de la Paris, dar nu va fi probabil, în măsură să suporte celelalte cheltuieli. Fără activitatea unui secretar, chiar cîteva ore pe zi, nu s-ar putea întreprinde nimic spornic şi durabil. Apoi cheltuielile de hîrtie, plicuri, expediţia poştală, publicaţia Buletinului, etc. D-l Mămăligă prevede o indispensabilă prestaţie iniţială de aprox. 50-60000 Frf pe an. Ar fi de dorit ca toţi să contribuie şi să acoperim acest minim buget, cel puţin pentru primii doi ani”.

 

  1. Scrisoare-invitaţie a lui L.M. Arcade asupra întrunirii asociaţiei Hyperion şi a cenaclului[12].

Neuilly-sur-Seine, le 12 februarie 1992

Proxima noastră întîlnire, va avea loc sâmbătă 22 februarie.

la ora 18 (la sediul Hyperion)

Basarab NICOLESCU

Revoluţia quantică şi transdisciplinaritatea

 

La ora 21 (la etajul 5)

Lecturi de texte literare

 

Nădăjduim să vă avem printre noi.

Dacă  nu puteţi participa la una sau la cele două părţi ale întrunirii, ne-aţi îndatora informîndu-ne prin cîteva rînduri.

HYPERION

şi

CAIETELE INOROGULUI

  1. Mamaliga (autograf manuscris n.n.)
  2. MAMALIGA

[1] Colocviu exil 1994, Serviciul Judeţean Prahova al Arhivelor Naţionale, fond personal Basarab Nicolescu, dosar Leonid Mămăligă

[2] Proces verbal din 29 septembrie 1980, S.J.Ph. A.N., fond personal Basarab Nicolescu, dosar Leonid Mămăligă.

[3] Cuvîntul românesc, ianuarie 1982. SJPhAN, fond personal Basarab Nicolescu

[4] Récépissé de déclaration d’ Association. SJPhAN, fond personal Basarab Nicolescu

[5] Colocviu exil 1994. SJPhAN,fond personal Basarab Nicolescu, dosar Leonid Mămăligă

[6] Cuvîntul românesc, iunie 1982. SJPhAN, fond personal Basarab Nicolescu

[7] Colocviu exil 1994. SJPhAN,fond personal Basarab Nicolescu, dosar Leonid Mămăligă

[8] Cuvîntul românesc, iulie 1982. SJPhAN, fond personal Basarab Nicolescu

[9] SJPhAN, fond personal Basarab Nicolescu

[10] Colocviu exil 1994. SJPhAN,fond personal Basarab Nicolescu, dosar Leonid Mămăligă

[11] Proces verbal din 29 septembrie 1980, S.J.Ph. A.N., fond personal Basarab Nicolescu, dosar Leonid Mămăligă.

[12] SJPhAN, fond personal Basarab Nicolescu, dosar Leonid Mămăligă

Revista indexata EBSCO