Mar 16, 2016

Posted by in MOZAIC

Nicolae SCURTU – Benedictinul din Neamţ – G.T. Kirileanu

Biografia şi bibliografia istoricului literar, folcloristului şi cărturarului G.T. Kirileanu (1872–1960), cu toate că au fost cercetate cu minuţiozitate, continuă să surprindă prin noi şi revelatoare mărturii, unele extrem de preţioase, ce întregesc profilul acestui mare solitar.

Articolele, studiile şi notele de lectură ale lui G.T. Kirileanu impresionează printr-o excelentă şi, adesea, completă documentare pe care a întreprins-o în biblioteci şi arhive publice şi particulare.

Literatura sa epistolară, care întrece orice previziune, este imensă şi conţine informaţii, note, precizări, polemici, acolade critice, ştiri, microportrete şi trimiteri de o aleasă însemnătate literară şi culturală, se constituie, de fapt, în unul dintre cele mai substanţiale capitole ale activităţii de cercetare şi istorie literară.

Epistolele necunoscute, ce se publică acum, sînt trimise, din Neamţ, istoricului Constantin Bobulescu (1882–1958), cărturar din stirpea acelor rari şi temeinici cunoscători ai vieţii religioase, culturale şi literare de la noi.

Informaţiile din aceste epistole sînt edificatoare în ceea ce priveşte pasiunea nestinsă a celor doi intelectuali de a descoperi, de a decripta şi, mai ales, de a înţelege, peste timp, unele aspecte ale culturii naţionale.

Lectura, ca formă superioară a cunoaşterii, devenise pentru aceşti cărturari o deprindere fără de care existenţa lor nu putea fi înţeleasă şi, evident, nici acceptată.

 

*

 

Piatra-N[eamţ], 18 mart[ie] 1945

 

Iubite părinte Bobulescu,

 

Vechiul nostru prieten A. Naum1 trecînd pe la mine, am aflat cu durere că ai fost bolnav şi m-am bucurat că la ultima-i vizită ce ţ[i]-a făcut, nu te‑a găsit acasă, ceea ce însemnează că te-ai îndreptat.

În aceste vremi grele trebuie să avem mai mare grijă de sănătate, ca să putem rezista cu speranţa unor zile mai bune. Eu, slavă Domnului, cu toată iarna geroasă, măre am scăpat pînă acum de obişnuitele mele gripe, care mă chinuiau. Se vede că  şi-au zis şi ele: are destule omul de îndurat, hai să-l încunjurăm iarna asta!

Zilele acestea am primit ultimul n[umă]r din Biserica Ort[odoxă] Rom[ână] cu articolul despre Schitul Pîrveşti al P[rea] S[finţitului] Veniamin Pocitan2.

M-am mirat că a trecut cu vederea cele publicate despre acest schit de episcopul Iacov Antonovici3.

Din toată inima îţi doresc sănătate şi răbdare îmbrăţoşîndu-te cu prietenească dragoste.

G.T. Kirileanu

 

*

Piatra N[eamţ], 5 sept[embrie] 1950

 

Iubite prietene,

 

Mulţămesc, pentru poştală, căci nu mai ştiam nimic despre sf[inţia] ta, de asemenea pentru cuvintele bune despre nepotul dr. Todică. A învăţat meseria pe pielea lui la Sanatoriul Moroeni, ş[i] acum poate fi de folos şi altora, care sufăr de aceeaşi boală.

Acuma îţi amintesc făgăduiala ce mi-ai făcut în privinţa însemnărilor despre vestitul Dediu, oierul din Vînătorii-Neamţului, care-i pomenit cu ciobanul său în Pomelnicul Schitului Cozla de lîngă Piatra.

De asemenea, te rog a-mi spune dacă ai cunoştinţă de colecţia de folclor în zece volume tipărite acum cîţiva ani la M[ănăsti]rea Cernica. Din toată sărăcia mea aş jărtfi ca să nu lipsească colecţia asta din hîrţoagele mele. Autorul este Gh. I. Tăzlăuanu4.

Cumnata şi cei din jurul meu îţi dorim din toată inima sănătate şi să trecem cu bine iarna ce ne aşteaptă.

Vechi prieten,

Moş Ghiţă

 

[Sfinţiei sale părintelui Constantin Bobulescu, Calea Victoriei, nr. 180, Bucureşti, 3].

 

*

 

Piatra-N[eamţ], 27 oct[ombrie] 1950

 

Iubite prietene,

 

Mare dreptate ai cu proverbul „baba se chiaptănă“, dar deprinderea-i mare lucru, greu scapi de ea! Am greşit cu locul tipăririi celor 10 vol[ume] de folclor.

Titlul exact şi cuprinsul este acesta: Gh. I. Tăzlăuanu, Comoara neamului, Buc[ureşti], Tipografia Văcăreşti, 1943, 80. Vol[umul] I, Legende şi balade haiduceşti; Vol[umul] II, Doine şi cîntece de lume; Vol[umul] III, Cîntece de dragoste, dor, cătănie; Vol[umul] IV, Strigături satirice şi didactice; Vol[umul] V, Îndemnuri satirice şi de dragoste; Vol[umul] VI, Descîntece; Vol[umul] VII Colinde, pluguşoare, sorcove, conăcării; Vol[umul] VIII, Jocuri de copii, ghicitori; Vol[umul] IX, Proverbe, idiotisme, locuţiuni; Vol[umul] X, Snoave şi basme. Bibliografie în Anuarul Arhivei de Folclor, Vol[umul] VII din 1945.

Eu am o colecţie destul de bogată în privinţa folclorului, dar colecţia de mai sus îmi lipseşte din cauză că n-am putut-o cumpăra la timp, iar prof[esorul] I[on] Simionescu, care-o avea de la Academie (chestia premiilor) s-a mărginit să mă anunţe, l-am rugat să mi-o deie, însă mi-a răspuns cu vorbele: n-am habar că ţi-aş da! Nu ştia că în curînd se va duce din lumea asta…

Mai muncesc pentru însemnarea privitoare la ţuţuianul Dediu din Vînătorii locului.

N-am primit încă răspuns la contestaţia ce-am făcut pentru anularea pensiei şi iarna se apropie.

Inimoase urări de sănătate din partea mea şi a familiei.

Moş Ghiţă

 

[Sfinţiei sale părintelui Constantin Bobulescu, Calea Victoriei, nr. 180, Bucureşti, 3; Expeditor – G.T. Kirileanu, Strada Maxim Gorki, nr. 25, Piatra-Neamţ].

 

*

 

Piatra-N[eamţ], 14 oct[ombrie] 1953

 

Părintelui Const[antin] Bobulescu,

 

Sînt foarte mîhnit de suferinţele ce înduri la bătrîneţe, aşa cum am aflat de la bunul prieten dr. Gotcu5, regretînd mult că eşti împiedicat a continua cu rîvna de pînă acum preţioasele cercetări asupra trecutului nostru bisericesc şi cultural.

Rugasem pe tînărul prof[esor] Mihai Băcescu6, vrednicul nepot al lui moş Mihai Lupescu7, să-ţi arate o dorinţă a mea privitoare la comemorarea în Broşteni a neîntrecutului nostru învăţător şi îndrumător, M[ihai] Lupescu.

Cînd am fost subprefect la Broşteni, prin stăruinţa mea s-a făcut o cruce de piatră la mormîntul lui Nicolae Nanu, lîngă bisericuţa veche de lemn, au cîntat şcolarii săi de după anul 1840, între care a fost şi Ion Creangă cu unchii săi Vasile şi Dumitru, fiii lui David Creangă din Pipirig, precum şi atîţia preoţi şi dascăli din Valea Bistriţei, între aceştia fiind şi moş Popa Todică din Holdă, care m-a crescut.

Cel mai vrednic urmaş al lui Nanu a fost Moş Mihai Lupescu, de mîna căruia am avut atîţia învăţători de seamă în Valea Bistriţei.

Cînd, după moartea lui, am fost însărcinat a face o placă de aramă cu chipul său pentru Orfelinatul „Ferdinand“ din Zorleni, unde fusese director, eu am comandat al doilea exemplar cu altă inscripţie potrivită cu activitatea de la Şcoala din Broşteni şi cu gîndul ca să fie aşezat pe peretele acestei şcoli, iar cu această ocazie să se publice şi o broşură comemorativă despre viaţa şi activitatea lui Mihai Lupescu, în care să fie articole ale admiratorilor săi.

Placa de aramă se află în păstrarea mea pînă ce va veni timpul aşezării ei la şcoala din Broşteni. Pentru broşură am strîns cîteva articole.

Şi fiindcă d[umnea]ta ai fost pe la Bogdăneşti după moartea lui Mihai Lupescu şi ai cercetat bogata bibliotecă rămasă de la el, citind şi blestemul scris de Mihai Lupescu pentru acei care n-ar respecta cărţile adunate de el, m-am gîndit să-ţi fac rugămintea de a scrie sau dicta un articol despre această bibliotecă, cu sus-zisul blestem, şi cu dedicaţia lui Delavrancea pe o carte ce i-a dăruit, văzută de d[umnea]ta ca dar din partea văduvei lui Mihai Lupescu.

Repet rugămintea mea, cu sincere urări de relativă sănătate, căci deplină sănătate nu mai putem cere la vîrsta noastră.

Cu vechi sentimente prieteneşti,

Moş G.T. Kirileanu

 

Note

  • Originalele acestor epistole, inedite, se află la Muzeul Naţional al Literaturii Române, avînd numerele de inventar 10770/1, 10772, 10785 şi 10786.
  1. Alexandru A. Naum (1884–1974), poet, prozator şi critic de artă.
  2. Veniamin Pocitan (1870–1955) arhiereu şi istoric al Bisericii Ortodoxe Române.
  3. Iacov Antonovici (1856–1931), episcop şi istoric al vieţii religioase. Trimiterea se face la cartea sa – Documente ale fostelor schituri Orgoeştii, Bogdăniţa, Pîrveştii, Cîrtibaşii şi Mînzaţii din judeţul Tutova. Huşi, 1929, 137 pagini.
  4. Gheorghe I. Tăzlăuanu (1904–1978) publicist şi folclorist.
  5. Paul Gotcu (1898–1981), medic, publicist, profesor universitar şi mare colecţionar de artă.
  6. Mihai Băcescu (1908–1999), prof. univ. dr. în biologie. Membru al Academiei Române. Autor al unei impresionante opere de specialitate.
  7. Mihai Lupescu (1861–1922), publicist şi folcloris
Revista indexata EBSCO