Nov 24, 2015

Posted by in Varia

Valentin TALPALARU – ComPRESA revistelor

De pe Şorogari, dealul din faţa mea, au dezertat şi vrăbiile şi graurii şi e o linişte blagiană pe care o mai sminteşte cîte o frunză care cade cu greutatea unei pietre tombale. Şi ecoul îşi face culcuş în suflet cu un oftat de uşurare. Estimp eu, bicisnic şi nărăvit la ale lecturii, nu mă mai scald în vioriul toamnei şi trec la truda pe care cu bucurie o fac în fiştecare lună. La treabă, dom’le! Mai întîi România literară. Un interesant editorial al lui Nicolae Manolescu despre Diaspora. Scrie domnia sa: „ Ar trebui poate să precizez în încheiere că, odată cu UE, cetăţenii români din ţară şi din străinătate, definitivi sau temporari,sunt,deopotrivă şi fără deosebire,cetăţeni europeni.” Multe cronici literare şi propuneri de lectură, marca Gabriel Coşoveanu sau Cosmin Ciotloş, dar şi o substanţială pagină de poezie semnată de Ion Brad: „Moartea vine când te prinde singur,/În clipele când aţipesc cei dragi./Apare tiptil ca o logodnică/Aşteptată de mult./Nimic nu te-ntreabă. Se simte acasă./Împrumută doar bătăile inimii/Împlinindu-şi un vis.” (Poetul şi moartea) Cronica unei reviste culturale,Gazeta culturală, este radiografiată de Luminiţa Marcu în cartea apărută la Cartea Românească mai an. Adăugăm invitaţia de a  citi şi cronica la cartea dedicată lui Ilie Constantin apărută la Editura Muzeului Literaturii Române, scrisă de Liana Cozea. Tribuna cu o excelentă prezentare grafică, în frac mai precis, ne duce taman la Săluc Horvat şi la cartea sa, Cartea de-a lungul anilor, proaspăt editată de cei de la Editura Şcoala Ardeleană. Informaţii de calitate, o bună ochire prin lumea Galaxiei Gutenberg, toate filtrate de Delia Muntean. Facem o pauză şi la rubrica lui Lucian Perţa, care îl ia amical în răspăr pe Ştefan Damian: „De multe ori am scris ceea ce credeam că/ pot scrie/şi am desenat ceea ce nu credeam a desena/că pot,/de la pisica de Eritreea până la portrete de / familie,/hazlii uneori, privite în tot.” (Credo) Un fragment de roman ne „ameninţă” cu apariţia iar „culpabilul” este Gheorghe Jurcă. Atenţie, aşadar la Bărduleştii, care va să vadă lumină la Editura Şcoala Ardeleană. Traduceri, cronici plastice şi dramatice completează un număr interesant şi variat. Caiete Silvane începe cu un poem de Ion Pop din care ne grăbim să cităm: „Nu sunt sigur că aş putea trăi/toată viaţa pe-un ţărm de mare,-/n-aş fi în stare să fiu filosof în fiecare zi,/prea frecventa folosire a noţiunilor infinit şi haos,/ori doar trei dintre cele patru elemente fundamentale/mi-ar sărăci prea grav vocabularul.” (Nu sunt sigur) Are dreptate Viorel Mureşan cînd afirmă că Scrisul, de când e lumea, n-a pierdut nicio bătălie. Şi aici dăm de Lucian Perţa, un neliniştit al parodiilor după care îi facem o vizită lui Viorel Mureşan, care se deschide liric într-un grupaj de versuri. O cronică aplicată la cartea lui Gheorghe Glodeanu, Orientări în proza fantastică românească apărută la Tipo Moldova din Iaşi scrie Imelda Chinţa. Multe nume noi şi provocări la lectură vă aşteaptă în paginile revistei. Noi ne grăbim să vedem ce va să zică Mozaicul, revista craioveană proaspăt apărută, unde, Constantin M. Popa ne invită să cugetăm la binefacerile rescrierii într-o euforie mitologică – plăcută şi bine scrisă. Roxana Ilie ne poartă în lumea lui Max Blecher prin transparenţa detaliului cu trimitere la poezia sa. Florin Lăzărescu, are parte de o primire critică din partea lui Ion Buzera, care îl gratulează cu formula un Creangă aşa, mai postmodern. Este vorba, practic despre o cronică la o carte m nouă, Întâmplări şi personaje. Provocări, invitaţii la lectură, nume noi, cu multe surprize plăcute ca de pildă incitarea la lectură a Ioanei Repciuc a unei fabuloase Dialoguri păgâne. Formule votive şi limbaj figurat în Dacia romană, autor Sorin Nemeti apărută la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Un Algoritm literar apare la Călan sub domnia lui Ion Barb, cu Silviu Guga în postura de senior editor. O revistă cu mulţi colaboratori, nume cunoscute ori mai puţin, cu o interesantă iconografie dar şi cu pagini de poezie de calitate semnată de Horia Bădescu ori Ioan Radu Văcărescu sau Gheorghe Mocuţa şi Ioan Barb. Noi ne oprim la Horia Bădescu şi la unul dintre poemele sale: „Mergem de-a pururi pe drumul/cuvintelor:/nimic mai adevărat decât/un cuvânt nenăscut,/nici mai viu decât cenuşile/verbului/sau osemintele unui vers/de-a pururi pierdut”.Leo Butnaru vine cu un nou dar, traduceri din poezia lui Boris Lapin. Îi urăm din goana tastelor mult succes şi lui Gabriel Petru Băetan şi trecem la altă revistă, la Oglinda literară.  O listă de  colaboratori absolut impresionantă unde, alături de Ioan Holender şi Aureliu Goci ori Nicolae Georgescu în eterna sa regăsire eminesciană, îl salutăm cu bucurie pe Dan Movileanu, foarte discret în ultima vreme, hălăduind pe meleagurile tecucene: „Pe-afară e mult mai cald decât înăuntru,/chiar dacă stau la marginea patului cu mâinile pe genunchi/cu câte o lumânare nupţială în fiecare mână şi meditez asupra ideii de/incompatibilitate dintre cerul înstelat şi inima obosită.” (Masa îngerilor şi efectul de bumerang) ca de obicei, zona vrînceană este bogată în promisiuni lirice, bănuiesc trecute prin vama cenaclului din Focşani, aşa că, deplin încrezător că vor confirma, vă sugerez cîteva viitoare nume: Mihaela Farcaş, Marina – Raluca Baciu, Florin T. Roman et alii. Poposim, în fine la Cultura pentru un itinerar spiritual cu Teodor Brateş dar şi cu Arthur Suciu care ne reaminteşte de Kundera şi angoasa lui Heidegger, aşezate într-un eseu care nu trebuie ratat. Îl întîlnim şi pe ieşeanul nostru, profesorul Ştefan Afloroaei care scrie Cu simplitate despre simţul vieţii. Un incitant articol este cel semnat de Virgil Ştefan Niţulescu despre Muzee pe linia frontului. În Europa. „Am simţit nevoia să precizez, din capul locului, că nu este vorba despre Siria sau Irak. Mă refer la Georgia, Ucraina şi Moldova – state independente, cu graniţe recunoscute de comunitatea internaţională (mă rog,de aproape întreaga comunitate internaţională) şi membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite” Şi de aici o retrospectivă despre soarta muzeelor din ţările menţionate, făcută de un recunoscut specialist în domeniu. Am trecut cu un egoism păgubos peste cîteva titluri ale revistei, pe care, fiţi siguri, că am citit-o din doască în doască, gest la care vă îndemnăm şi pe domniile voastre.

Revista indexata EBSCO