Jul 15, 2015

Posted by in Panoramic editorial

Victor TEIȘANU – Margareta Chiurlea: Cãpãstrul și Valea Morii

Margareta Chiurlea a încercat să construiască un roman. În acest scop şi-a ales şi subiectul aproape caracteristic investigaţiilor feminine în materie: drama unei tinere pe care destinul crud o aruncă în situaţii limită. Cum se ştie, tema este generoasă, putînd colecta pe parcurs secvenţe spectaculare şi tensiuni de tot felul. Şi ar fi inexact să afirmăm că momentele romanţioase lipsesc din carte. Dimpotrivă, ele abundă, sugerînd efortul autoarei de a menţine un ritm alert, cu speranţa secretă că acest lucru poate consolida eşafodajul epic. Grăbită să-şi ducă la bun sfîrşit demersul auctorial, prozatoarea nu pare conectată permanent la arhitectura compoziţiei, senzaţia de elaborare insuficientă transmiţîndu-se uneori cititorului ca realitate indubitabilă. Dar elementele constitutive ale prozei adevărate există. Căci putem vorbi în cazul Margaretei Chiurlea de o anumită voluptate a dialogului şi chiar de autentic har de narator, ea ştiind să îmbine datele concretului cu substanţa ficţională. Plăcerea de a povesti, prin distribuirea gradată a dozelor emoţionale, salvează adesea naraţiunea de riscul simplismului. Să rememorăm pe scurt, pentru cititor, canavaua epică a cărţii. Maria Cătunu, dintr-un sat de cîmpie uitat de lume, dar fabulos prin ereditatea lui ancestrală, visează cu ochii deschişi la viaţa emancipată de dincolo de orizont. În liceu se îndrăgosteşte de colegul Sebastian, care-i împărtăşeşte sentimentele. Dar tatăl băiatului, activist de partid omnipotent, dispreţuieşte pe cei de condiţie umilă şi prin urmare intervine brutal, curmînd idila adolescenţilor. Din acest punct vieţile lor vor avea traiectorii paralele. Sebastian va deveni avocat. Maria, exmatriculată din şcoală, începe o viaţă pe cont propriu, urmărită şi batjocorită continuu de slugile puterii totalitare. Fragilitatea femeii într-un regim politic arbitrar iese pregnant în evidenţă. Bătută şi abuzată sexual pentru vini inventate, eroina pare o fiinţă complet lipsită de apărare, veritabilă jucărie în mîna celor puternici. Calvarul culminează cu episodul condamnării sale la detenţie, sub pretextul unei crime imaginare. Începe teroarea închisorii, cu alte suferinţe şi prăbuşiri sufleteşti. Încît pentru Maria, singurele clipe luminoase rămîn cele trăite alături de Sebastian şi, mai tîrziu, lîngă Bunica, mărinimoasa ei gazdă de la oraş. Eliberată după mulţi ani de chinuri, nu mai reuşeşte să revină la normalitate, deşi face tot ce-i stă în putinţă. Viaţa sa pare complet distrusă. După ce moare Sebastian, iubitul şi binefăcătorul ei din umbră, îşi pierde şi copilul abia născut, iar încercarea de a se întoarce în satul natal eşuează tragic. Într-un moment de revoltă şi disperare, Maria, folosindu-se de căpăstrul calului, îşi ucide vecinul care încerca s-o violeze. Apoi, sub efectul unei psihologii profund detracate, se aruncă în apele iazului din Valea Morii, acel perimetru misterios al satului, locul multor bizare întîmplări neelucidate.

De altfel imaginea satului arhaic, în care oamenii se conduc după principii etice moştenite, aureolează întreaga naraţiune. Fiorii unei nostalgii tainice marchează vizibil atît sensibilitatea personajelor cît şi resorturile conceptuale ale autoarei. În contextul unei vieţi măcelărite de potrivnicia destinului, satul şi copilăria devin „paradisul pierdut”. Doar în sat mai există puritate sufletească şi morală, proprie omului simplu. Subliminal, cititorul trebuie să perceapă astfel opoziţia dintre valorile etice, posibile în lumea celor simpli, şi falsele norme care guvernează o societate totalitară. Aici există un pericol pervers: acela de a utiliza, în chip excesiv, grila cu alb şi negru, bun şi rău, în detrimentul analizei  autentice, care să elimine soluţia facilă şi artificioasă. Aceasta fiind paradigma, cădea în sarcina autoarei să-i confere haina beletristică de trebuinţă. Ceea ce Margareta Chiurlea izbuteşte pe multe pagini, cînd naraţiunea se debarasează de platitudini şi schematism. Căpăstrul şi Valea Morii, adică debutul editorial al prozatoarei Margareta Chiurlea, poate deveni un început promiţător.

Revista indexata EBSCO