Jul 15, 2015

Posted by in Varia

Ioana COSTA – Pãrțile unui întreg

Nova Studia Classica: nova series. Vol. 1: Idei şi zei. Editori Liviu Franga, Raluca Grigoriu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2014.

 

Volumul recent apărut la Editura Universităţii din Bucureşti, editat de prof. Liviu Franga şi dr Raluca Grigoriu, este o punere în valoare a eforturilor depuse de-a lungul anilor de tineri aflaţi la vîrsta formării filologice. Diversitatea temelor este omogenizată (şi, deopotrivă, structurată într-o ordine logică) prin efortul editorial care a dus la apariţia acestui volum, aflat în directa continuitate a seriei iniţiate cu şase ani în urmă, sub egida Editurii Paideia.

Secţiunea Generalia conţine un singur studiu (Matei Predescu, Despre cîteva concepte esenţiale ale spiritualităţii greco-romane), care se înscrie într-o tendinţă – tot mai rar asumată – de rediscutare a unor lucrări fundamentale pe care tinerii cercetători ar trebui să le aibă în permanenţă ca puncte de reper (în acest caz, lucrarea lui Pierre Grimal, Civilizaţia romană, în traducerea exemplară a prof. Eugen Cizek, din anul 1973).

Secţiunea Graeca este compusă din trei contribuţii:

Raluca Grigoriu, Parmenide şi viziunile asupra fiinţei – un fragment reelaborat al tezei de doctorat susţinute în 2009. Amploarea cercetării doctorale atinge diverse aspecte ale temei abordate, inclusiv dimensiunea lingvisticii comparate, iar structurarea logică a studiului este bine pusă în valoare de etajarea precisă a capitolelor şi subcapitolelor. Cezar Octavian Tabarcea, Despre moarte şi alţi demoni. Cîteva semnificaţii ale Alcestei lui Euripide – are la bază disertaţia masterală, susţinută cu destui ani în urmă sub îndrumarea prof. Dan Sluşanschi. Dincolo de cercetarea bine nuanţată a tragediei euripideice iese în evidenţă propunerea unor basme (Ivan Turbincă, Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte) ca posibile puncte de reper. Ana-Maria Răducan, Manía erotiké în Argonauticele lui Apollonios din Rhodos – este un studiu care urmăreşte un laitmotiv universal, pornind de la teoretizarea platoniciană a nebuniei divine, într-o analiză ale cărei rezultate sînt desfăşurate vizual sub forma unor scheme coerente.

Secţiunea Latina este cea mai amplă:

Mihail-George Hîncu, Ideea Romei – porneşte de la puncte de vedere ale unor personalităţi majore ale filologiei clasice, în aceeaşi tendinţă (pe care o remarcam mai sus) de păstrare a referinţelor prestigioase într-un cîmp mereu cercetat: Pierre Grimal şi Eugen Cizek, cărora li se alătură firesc René Pichon şi Jean Bayet; cu o deschidere către alte domenii ale literaturii (Dante şi Machiavelli, tragediile lui Shakespeare, Corneille şi Alfieri) şi artei în ansamblu (David, Delacroix, Beethoven). Jérémy Lambert, Médée, un mythe entre texte et contexte. Le cas des Argonautiques de Valerius Flaccus, de la Médée de Sénčque et de la Didon virgilienne – este o cercetare condusă cu multă siguranţă. Corneliu Clop, Neronia – conţine un fragment taciteic în traducere proprie, însoţit de o analiză. Eliza Lăzărscu, Sexualitatea ca experienţă a căutării în Satyricon – este un text plin de vivacitate, cu formulări care păstrează suflul unei comunicări orale. Adrian Cazacu, Construcţie şi viziune enciclopedică în Naturalis historia – este un studiu elegant care are curajul de a demonstra, cu argumente bine alese, o evidenţă: faptul că lucrarea lui Pliniu cel Bătrîn este o enciclopedie. Corneliu Clop, Locul şi importanţa educaţiei literare în formaţia oratorică la Quintilianus – este o cercetare de dimensiuni relativ mari a subiectului enunţat cu precizie în titlu. Contribuţia este urmată de trei Appendices, de o evidentă utilitate. Alexandra Lupea, Privire asupra sintagmei „homo+determinant” – este  o cercetare lingvistică făcută cu onestitate şi cu atenţie faţă de expunerea rezultatelor, într-o succesiune de capitole şi subcapitole perfect definite.

Volumul se încheie cu secţiunea Hodierna antiquitas, conţinînd o singură contribuţie, de o calitate care corespunde pe deplin aşteptărilor: Tudor Dinu, PLVTARCHI DE PYTHIAE ORACVLISStudiu introductiv, traducere şi note. Experienţa de traducător şi cercetător a autorului este evidentă, chiar dacă textul a fost elaborat cu mai mult timp în urmă.

Am trecut în revistă articolele care compun volumul nu doar pentru a înseria contribuţiile şi a-i numi pe autorii lor (prezentaţi în ultimele pagini), ci şi pentru a oferi tabloul unui întreg coerent, alcătuit din douăsprezece piese distincte.

Revista indexata EBSCO