Jul 21, 2014

Posted by in Istorie literara

Constantin PARASCAN – Istoria vieții culturale și literare și a muzeelor ieșene în ultimele trei decenii comuniste (LVIII)

1984. Viaţa culturală şi literară la Iaşi

Reţin din „Flacăra Iaşului” de marţi, 3 ianuarie 1984:

„Iaşul este şi o importantă cetate a artei şi culturii româneşti, cu adînci tradiţii în istoria poporului român. Iată ce ne spunea reputatul actor Dionisie Vitcu, de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”: „În fiecare an biografia noastră se îmbogăţeşte cu cîte ceva. Pentru mine, 1983 va rămîne o frumoasă amintire, marcată de împlinirea a două decenii de activitate teatrală, din care 17 ani numai pe scena Naţionalului ieşean. Am întruchipat zeci şi zeci de personaje, am avut roluri mari şi mai mici, pe care publicul ieşean le-a primit cu căldură, aceasta fiind suprema satisfacţie. Păşesc în 1984 cu încredere şi optimism, cu dorinţa de a face din fiecare rol încredinţat un fapt artistic şi de viaţă”. O profesiune de credinţă pe care o puteau face nu destui oameni de cultură şi din Iaşi. În revista „Cronica” din 20 aprilie, Const. Ciopraga face aceluiaşi Dionisie Vitcu Un profil de actor, revăzîndu-l de curînd în „Însemnările unui nebun de Gogol”, la 20 de ani de la debut, în rolul nebunului Popriscin. O „experienţă temerară”, singur, într-un spectacol de două ore. Arta lui Dionisie Vitcu „excelează în reverberaţii şi nuanţări. Masca lui, mereu gravă, privirea, întreg corpul în continuă agitaţie, rostirea sugrumată sau explozivă (…) în teatru se vorbeşte şi cu mîinile. Tăcerea vorbeşte şi ea. (…) De vreo zece ani, Dionisie Vitcu a intrat lent în acest personaj de excepţie; l-a studiat, l-a tras în esenţe, l-a aprofundat. Împins prea departe, comicul frizează tragicul, făcînd din Însemnările unui nebun rolul de rezistenţă al carierei sale artistice”. Da. Mă uimise şi pe mine în rolul acesta fantastic. Era, cu adevărat, rolul vieţii lui.

Evenimentele lunii ianuarie sînt „tratate” şi în revista „Cronica”. Lui Eminescu i se dedică numărul 2, din 13 ianuarie (6 pagini); scriu Const. Ciopraga, Liviu Leonte, Dumitru Irimia ş.a. Unirii la 125 de ani – nr. 3 (tot 6 pagini), cu multe imagini foto din Muzeul „Mihail Kogălniceanu” şi Muzeul Unirii; numărul 4 (26 ianuarie, joi!) se dedică lui Nicolae Ceauşescu (9 pagini). Semnează: Leonard Constantin, Tudor Ghideanu, Mihai Ţiclău (Ctitor de viitor: „El, Ceauşescu,/ din tinereţea-i revoluţionară”), Radu Şt. Mihail, Emilian Marcu, Radu Felecan, Chiriac Samoilă, Bogdan M. Andrei, Constantin Clisu, Cezar Stegaru; apar şi foto picturi dedicate Sărbătoritului de Dan Hatmanu, Eugen Popa, E. Palade ş.a.

Şi „Convorbirile literare” din ianuarie dedică pagini celor trei evenimente: – versificări care frizau penibilul: Flacără vie a unirii românilor (Ovidiu Genaru), Viteaz cîrmaci de ţară (Emilian Marcu), Fiică mîndră a României (Constantin Matei) (poeme de aceeaşi factură apar şi în nr. 3: Emilian Marcu, Ion Boroda, Constantin Matei); dar şi texte literare de calitate, precum ale foştilor mei colegi de facultate Emil Nicolae (4 poeme) şi Teodor Parapiru (Acvariul cu peşti exotici – proză).

„Jurnalul artelor” continuă şi în 1984 să atragă personalităţi literare, culturale, artistice, precum şi spectatori fideli. În 18 ianuarie se afla la a 6-a manifestare. Din sumar: lector univ. dr. Pavel Florea („Din cartea Convorbirilor literare”); Dan Nasta în recital („Luceafărul”); Cenaclul „Prietenia” al studenţilor străini din centrul universitar Iaşi – Omagiu lui Eminescu; Tatiana şi Alexandru Moroşanu (recital muzical pian şi violoncel); Microrecital de Jazz cu formaţia condusă de Ion Baciu-junior; Moment poetic Paul Balahur (cu actorii Monica Bordeianu, Doina Deleanu, Emil Coşeriu, Dionisie Vitcu); „10 minute pentru eternitate” – film cu pictorul Liviu Suhar.

Miercuri, 29 februarie – al 7-lea „Jurnal al artelor” „un tot mai valoros act de cultură”, „o stagiune permanentă a Naţionalului”; după fiecare număr al Jurnalului artelor „că Iaşul îşi menţine şi îşi amplifică strălucirea culturală, că actualele valori artistice pot fi aşezate alături de cele ale înaintaşilor”. În această ediţie: recitaluri dedicate lui Eminescu; microrecitaluri muzicale cu Mioara Cortez-David, Mirela Spânu, Cvartetul „Voces”; Dionisie Vitcu în recital; moment poetic Emil Brumaru, (cu actorii Cornelia Gheorghiu, Sergiu Tudose)

Miercuri, 18 aprilie, „Jurnalul artelor” 8 – cu Ion Chiriac, Teofil Vâlcu, Florin Mircea, Mircea Ispir, Radu Negru ş.a.

Miercuri, 30 mai – „Jurnalul artelor” 9 – cu dr. Pavel Florea, Dragoş Pătraşcu, Mioara Cortez-David, Constantin Florescu ş.a.

Miercuri, 5 decembrie – „Jurnalul artelor” 10 – cu dr. Pavel Florea (despre „imixtiunea lui Maiorescu în poemul „Luceafărul”); Statuia lui Eminescu, noaptea de Lucian Vasiliu, interpretată de actorul Sergiu Tudose; poeţii Paul Balahur, Emil Brumaru, Ion Hurjui, Constantin Popa, Nicolae Turtureanu au recitat şi au fost recitaţi de actorii Cornelia Gheorghiu, Doina Deleanu, Emil Coşeriu, Florin Mircea, Dionisie Vitcu, Teofil Vâlcu, Despina Marcu, medalion Vasile Spătărelu, Cvartetul „Voces”, Corala „Cantores amicitiae”, expoziţie de autoportrete semnate de Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu, Liviu Suhar, Corneliu Ionescu, Mircea Ispir, Dragoş Pătraşcu, Ion Pencea, Sanda Sudor, Monica Răutu – prezentate de Aurel Leon; Expoziţie de manuscrise ale unor poeţi ieşeni; Ca toate Jurnalele, şi acesta era prezentat de Angela Traian (strălucitoare, cu ochii albaştri sclipind în lumina reflectoarelor, cu toalete adecvate, şi „verb” echilibrat, sobru şi seducător).

 

Poeme-versificări, dar şi poeme frumoase (publicate din ianuarie pînă-n decembrie în „Flacăra Iaşului”) care m-au făcut să le însemn, pentru a nu uita: Cu Patria de-a pururi (Ion Boroda); Ctitor al cetăţilor de scaun (Nicolae Ţaţomir); Aniversare („lucrarea Lui de ctitor şi erou/ om pentru oameni, comunist şi faur/ ne-a dat sub tricolor un nume nou/ de Preşedinte-al unui timp de aur”) (Ion Boroda); Prin fiecare din noi („România e glasul Dorului şi Iubirii”) (Haralambie Ţugui); Cînt pentru limba română (Valeriu Stancu); Glasul cel veşnic al ţării (Haralambie Ţugui); Arminden al păcii (Haralambie Ţugui); Pururi eroică, patria (Haralambie Ţugui); În bronzul cărţii de istorie („De-aceea, anii săi, cu tot firescul/ Se-nscrie în bronzul cărţii de istorii/ La epoca numită Ceauşescu”) (Vasile Vajoga); Lumina conducătorului (Radu Felecan); Adevăratul cuvînt al istoriei (Haralambie Ţugui); Columna de August (Romeo Chelban); Balada lui August („Cînd azi în fruntea noastră-i fiul ţării/ Viteaz şi înţelept şi drept bărbat/ Sub fruntea lui ca sub seninul zării/ Stă vulturul ideii-naripat// Dunărea mea şi voi Carpaţi de piatră!…/ Cînd spunem Ceauşescu, spunem vatră!/ Cînd spunem August, spunem viitor”) (Corneliu Sturzu); Pe drumul ce-am ales („Conducătorul bun”, „Cîrmaciul ne-nfricat”, „’nainte de Congres”) (Ion Boroda); Partidul  (Vasile Mihăescu); Lumina cetăţii („Pămîntului dacic noi azi realegem/ Pe ctitorul ţării cu dragoste-n cuget”) (Romeo Chelban); Gînduri pentru Congres („Epocă de aur a unui Brav Bărbat!// Încununare sacră a visului de-acum/ Cînd Noi, Poporul, vrem să fie reales – CEL MAI BRAV DINTRE NOI, CEL MAI BUN, CEL MAI DREPT// în miez de sărbătoare a marelui Congres!”) (Ion Boroda); Istorie contemporană („În fruntea ţării-i omul înţelept/ Ca Greuceanul nostru din poveste/ Cinstit şi harnic, ne-nfricat şi drept/ Lumină pentru vremile aceste// …/ Sîntem de mult un neam de comunişti”) (Corneliu Sturzu); Lumina Congresului (Radu Felecan); Privind spre Alba Iulia (Haralambie Ţugui); Pluguşorul („Secretarul general/ reales/ la Marele Congres”) (Vasile Filip); Republica (Corneliu Sturzu).

Cîteva poeme frumoase şi în revista „Cronica” în acelaşi an, 1984: De dragoste (Mamei) (Valeriu Stancu); Patria în mai (Emil Nicolae); Sonet III (Mihai Eminescu); dar şi texte şi poeme dedicate vremurilor şi partidului şi conducătorului (în afara articolelor de fond): „Doctrina Ceauşescu”, cartă a colaborării între popoare (Adrian Grăjdeanu); Libertate, participare, responsabilitate (Mihai Baciu); Raţiunea de a fi: „Istoria consemnează precis că reapariţia Ramurilor nu ar fi fost posibilă atunci (1964) fără sprijinul extraordinar de eficient al tovarăşului Nicolae Ceauşescu” (Ion Ţăranu); Avem (la Antologia „Cronica”) („Avem un neam şi-o ţară,/ iubiţi-o fraţi români/…/ De Ceauşescu-ntr-una/ Să ascultăm cu drag/ Ca Ştefan, totdeauna,/ Înalţă-al ţării steag”) (George Lesnea); Efigia unui timp istoric (Ion Ţăranu); Epoca Ceauşescu (Paul Balahur); Glas al partidului (Haralambie Ţugui); Stegar al noului (Ion Ţăranu); În forumul de ţară (Emilian Marcu); Ceauşescu (Ion Chiriac); (mai scriu în noiembrie 1984, la realegere: Vasile Spătărelu, N.V. Turcu, Dan Hatmanu, Corneliu Sturzu, Virgil Cuţitaru, Domnica Murgoci, Ovidiu Genaru, Ştefan Oprea, Vasile Constantinescu, Nicolae Turtureanu, Paul Balahur, Zaharia Sângeorzan). În „Convorbiri literare”  (noiembrie) – Emilian Marcu (a fi comunist).

Alte întîmplări literare, culturale, petrecute în anul 1984, ce-ar trebui reţinute:

În ianuarie Ioan Holban scrie şi publică în cotidianul ieşean Despre felul cum înaintez, Editura Albatros, 1983, de Lucian Vasiliu, cronica literară Despărţirea de poezie, „o carte despre felul în care poezia „înaintează” spre proză”, iar Virgil Cuţitaru, în 14 ianuarie, despre Eminescu şi plopii fără soţ.

Muzeul de istorie naturală împlinea 50 de ani (se înfiinţase la 4 februarie 1834 la iniţiativa Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi. Din 1838 se afla în clădirea Academiei Mihăilene, iar în 1840 sa cumpărat (pentru muzeu şi pentru Societate) casa vornicului Costache Sturza, unde se afla şi se află şi azi.

La împlinirea a 70 de ani, lui N. Ţaţomir i se publică 10 poeme scurte în „Cronica” nr. 5, alături de articolul lui Virgil Cuţitaru Lebede negre… Lebede albe…

Haralambie Ţugui scrie despre Otilia noastră la împlinirea a 90 de ani de la naşterea poetei). În „Cronica” din 10 februarie, Duduia Otilia… se intitulează textul lui N. Barbu, iar Andi Andrieş îşi aminteşte cum i-a spus cea care ar fi împlinit 90 de ani acum, în februarie 1984: „Şi să-mi scrii, măi băiete!”

Alte aniversări marcate de revistele ieşene: Eugen Barbu 60 – februarie (Liviu Leonte, Forţa cuvintelor); Andi Andrieş 50 – iunie (scriu despre sărbătorit Const. Ciopraga şi Liviu Leonte); Eugen Ştefan Bouşcă 70 (scriu: Originalitate şi consecvenţă – Const. Ciopraga, Un hidalgo al culorii pastelate, Aurel Leon şi Claudiu Paradais); I.D. Lăudat 75 (scrie Pavel Florea; cuvinte cheie: „simplitate”, „demnitate”, „umanism”, „aleasă umanitate”, „profesorul”, „dascăl desăvîrşit”, „istoric literar echilibrat”, „Domnu’Lăudat”, „model”, „armonia clasică a caracterelor”, „seninătatea privirii”, „este o adevărată lumină a lumii sale din adîncuri, lume în care trăieşte cu prietenie şi nobilă afectivitate”)

În ultima zi din februarie cenaclul „Flacăra” se afla din nou, în spectacole, la Iaşi (Sala sporturilor) şi Paşcani. Tinerii cîntau odată cu artiştii melodii încîntătoare!

Mi-am notat pentru aducere aminte emisiunile de la singurul post de televiziune din perioada sîmbătă 18 februarie – joi 23 februarie 1984: Programul I, sîmbătă, se deschidea la ora 13,00 cu Telex, La sfîrşit de săptămînă, Din cîntecele cîmpiei, Gala desenului animat, Tainele naturii, Muppets, Telesport; 16,25 – Împliniri şi perspective. Azi judeţul Dolj; 16,45 – Săptămîna politică; 17-19 Pauză! 19,00 – Telejurnal, Sport; 19,30 – Teleenciclopedia; 20,00 – Film serial „Jean Christoph”; 21,00 – Varietăţi… La Hanul Ancuţei; 21,50 – Telejurnal, Sport; 22,00 – Invitaţii televiziunii. Duminică, 19 februarie: 8,30 – Teleşcoală; 9,00 – Almanahul familiei; 9,30 – De strajă patriei; 10,00 – Muzica pentru toţi; 10,30 – Viaţa satului; 11,45 – Lumea copiilor; 13,00 – Album duminical (din cuprins: Divertisment muzical, Sub cupola circului, Trei premii trei şlagăre, Cascadorii rîsului, Balet, Antologia umoristică Tv); 14,30 – Desene animate, Drumuri printre amintiri, De ziua ceferiştilor, Reportaj, Telesport, Colecţii şi colecţionari, La început de campionat, totul despre… fotbal cu arbitrul Chiriac Manuşaride, Umor şi muzică, Semnal, Vocile veacului: Placido Domingo, Secvenţa telespectatorului; 18,00 – Film serial: „Viaţa lui Leonardo da Vinci”; 18,40 – Micul ecran pentru cei mici; 19,00 – Telejurnal; 19,15 – Concertul extraordinar al formaţiilor muzicale ale Radioteleviziunii; 19,50 – Telecinemateca: „Teheran ’43”, Premieră Tv, Coproducţie URSS-Elveţia-Franţa; 21,50 – Telejurnal, Sport. (apoi – la somn toată lumea!)

Luni, 20 februarie: 20,00 – Telejurnal; 20,20 – Panoramic economic; 20,40 – Film românesc în serial: „Codin”. Coproducţie româno-franceză. Episodul I; 21,15 – Stop-cadru pe mapamond; 21,30 – Tezaur folcloric; 21,50 – Telejurnal.

Marţi, 21 februarie: 15,00 – Telex; 22,20 – Telejurnal;

Miercuri, 22 februarie: 15,00 – Telex; 15,30 – Emisiune în limba maghiară; 22,15 – Telejurnal. Sport. Joi 15,30 – Agronomie; 22,20 – Telejurnal. Vineri 15,30 – Viaţa culturală; 16,00 – Emisiune în limba germană; 22,20 – Telejurnal. (Precizare: luni, marţi, miercuri şi joi de la ora 17,00 pînă la ora 20,00 Postul era închis!)

 

Cuvinte frumoase, inspirate, despre Femeie produc în numărul 10 din 9 martie al „Cronicii”: Ion Ţăranu, Constantin Ciopraga; versuri: poetele Doina Mihaela Sava, Angela Traian, Monica Tăut, Tamara Pintilie; ori despre creaţiile unor femei-scriitor: Ioan Holban despre Denisa Comănescu, Mihai Dinu Gheorghiu despre Elena Ştefoi, Liviu Antonesei despre Mariana Bojan. Este debutată şi junimista Dina Hrenciuc cu proza Cercuri albe; interviuri cu actriţa Violeta Popescu şi solista Operei Române Mioara Cortez-David.

Marţi 27 martie, în Sala Studio a CJCES (Cuza Vodă nr. 41) am fost prezent la un medalion dedicat lui Dan Hatmanu.

După „Jurnalul artelor” („un gen de spectacol de varietăţi”), la Paşcani – Dialogul artelor i-a avut ca protagonişti pe: Dionisie Vitcu, Emilian Marcu, Cvartetul „Voces” şi corala „Cantores amicitiae”.

La Galele Amfiteatru, în mai 1984, cînd Iaşul devenise capitala teatrului românesc, s-a distins şi Grupul satiric al studenţilor ieşeni, Divertis, cu texte şopîrleşti şi aluzii directe la viaţa de fiecare zi a românilor. Mă aflam în sala Azur şi jubilam.

Prezent în spectacole memorabile, dar şi la Muzeul Teatrului unde ne-a încîntat cu Amintirile sale din teatru, actorul Octavian Cotescu (rector al IATC Bucureşti, fost elev la Liceul Naţional din Iaşi) oferă un interviu cititorilor ziarului „Flacăra Iaşului” din 30 mai 1984, sub titlul „Iaşul – relaţia cu mine însumi” în care, printre altele, mărturisea: „am învăţat şi trăit în acest minunat oraş, începînd cu şcoala primară şi încheind cu absolvirea facultăţii – Institutul de artă din Iaşi. Iaşul este oraşul copilăriei şi adolescenţei mele”.

Despre Sărbătoarea Teiului din 23 şi 24 iunie 1984 (organizator CMCES Iaşi) scrie în cotidianul ieşean poetul-jurnalist Dorian Obreja, arătînd că „S-au vernisat două expoziţii: Prima dintre ele avînd ca generic „Eminescu la Iaşi”, a fost deschisă de către prof.univ.dr. I.D. Lăudat şi Constantin Parascan, şef secţie literatură în cadrul Complexului muzesitic Iaşi. Expoziţia cuprinde o selecţie reprezentativă de documente (ediţii, studii, obiecte care i-au aparţinut poetului) referitoare la Eminescu, precum şi la Veronica Micle şi Ion Creangă”. Cea de-a doua, floricolă, s-a intitulat „Floare albastră, floare albastră”. Au încîntat asistenţa: Corul „Gavriil Musicescu”, dirijor Ion Pavalache, actorii Adina Popa, Emil Coşeriu, Gheorghe Marinca, Corala „Cantores amicitiae”, dirijor Nicolae Gîscă, cenaclul „Prietenia” al CUASC Iaşi, membrii Cenaclului de artă plastică „Th. Pallady”, Teatrul pentru copii şi tineret Iaşi, Grupul coral „Lira”, dirijor M. Stoleriu, amatori de la regionala C.F.

Peste o săptămînă, tot în Copou – Tîrgul de ceramică „Cucuteni – 5000”.

Colocviul naţional studenţesc „Mihai Eminescu” din acest an, 1984, 25-27 mai, (al cărui Suflet principal era universitarul Dumitru Irimia) se afla la a X-a ediţie. În Aula Eminescu a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, la dezbaterea „Direcţii şi metode în interpretarea actuală a creaţiei eminesciene”, condusă de profesorul Liviu Leonte, au participat: Eugen Simion, Elena Lovinovski, I Cheie-Pantea, Mihai Drăgan, Dumitru Irimia, Al. Călinescu, Emil Brumaru.

La Muzeul de literatură, în cadrul cenaclului inter-universitar, au citit din creaţiile lor studenţi din principalele centre universitare ale ţării. Creaţiile citite au fost comentate de poetul Ioanid Romanescu. În ultima zi, participanţii au fost în excursie la Ipoteşti.

Emil Brumaru pierde „Diligenţa” din „Cronica”, Nicolae Turtureanu se ocupă de „Poşta literară”.

Ioan Holban, constant prezent în ziarul ieşean cu cronici literare în această perioadă, scrie (în 21 iulie) despre romanul lui Dumitru Vacariu, Vornicul Ţării de Sus, Junimea, 1984: „Ceea ce conferă substanţa şi specificul romanului istoric ce se scrie astăzi este intenţia generală a prozatorilor de a încerca interpretarea şi explicarea perioadei ori momentului istoric abordat făcînd apel la factorul psihologic, de conştiinţă, care a putut provoca evenimentele narate. Acesta este şi cazul romanului Vornicul Ţării de Sus (Editura Junimea, 1984) al lui Dumitru Vacariu (…) Fără a uza de simboluri ori de complicate analize psihologice, într-o aparentă „haină” sadoveniană, Dumitru Vacariu reuşeşte o reconstituire veridică a unei epoci istorice”.

Şi tot aici este prezentată fotografia-copertă a lucrării Imn femeii, Editura Eminescu, „apărut în condiţii grafice deosebite. Antologia „Imn femeii” (pagini de literatură), realizată de Gheorghe Zaharia, Liviu Moscovici şi Dumitru Vacariu, cu o prefaţă de Zoe Dumitrescu-Buşulenga”. Peste zece zile, Aurel Leon, scrie, în acelaşi ziar, textul Femeia, motiv literar/ Pe marginea volumului antologic „Imn femeii”: „literatură despre femei sau scrisă de femei (…) din toate spaţiile şi din tot timpul planetei (…) 172 de eşantioane, fragmente „parcimonios alese”; au colaborat la această Antologie: Liviu Leonte, Al. Călinescu; selecţie şi îndrumare, analiză Zoe Dumitrescu Buşulenga.

În cotidianul ieşean din 9 septembrie, ing. Eugenia Ursescu (şef de secţie la Muzeul Politehnic) scrie despre Telegraful şi telefonul la Iaşi, din care am reţinut: că prima linie telegrafică Cernăuţi-Iaşi-Galaţi (185 km) începe la sfîrşitul anului 1854 (cînd Costache Negri era director al Departamentului lucrărilor publice din Moldova, care, în 16 decembrie, adresează un Raport domnitorului Grigore Al. Ghica), iar la 14.02.1855, „într-o adunare festivă, la care participă şi domnitorul Moldovei, are loc deschiderea oficială a biroului telegrafic din Iaşi. (Inventatorul Samuel Morse a descoperit această „minune” în anul 1840). Aparatele telegrafice au fost instalate în vechea curte domnească, pe ruinele căreia s-a construit, între 1906 şi 1925”, Palatul administrativ şi de justiţie, actualul Palat al culturii.

Telefonul a fost inventat simultan de americanii Graham Bell şi Elisha Grey (independent unul de altul) şi brevetat în aceeaşi zi, 14 februarie 1876, la o diferenţă de 2 ore!

La Iaşi, în locul vechilor aparate telegrafice, în anul 1882, s-a introdus TELEFONUL. S-au instalat 14 posturi – la comisii politice şi la pompieri. Din 1896 a început instalarea reţelelor telefonice pentru public.

Despre prima expoziţie personală a tînărului pictor, îndrumător al copiilor şi după 1989, Petru Bicer, organizată la Galeriile „Flacăra Iaşului”, scrie Aurel Leon în 15 septembrie 1984, sub titlul Picturalitatea prafului de culoare. Acesta vede în lucrările minunatului Om „o pasiune de bijutier”, pentru care praful colorat este „un alter ego al uleiului”, „un artist plastic deosebit de interesant, de gingaşă expresie poetică, şoptind discret adevăruri mari despre frumuseţea fără de început şi sfîrşit a luminii noastre cea de toate zilele”.

În acest început de toamnă, prietenul nostru, mentorul critic al Junimii postbelice de la Casa Pogor, Daniel Dimitriu, publică Introducere în opera lui Ion Minulescu. Constantin Coroiu, generosul şi neodihnitul cronicar literar, scrie frumos despre această apariţie.

Din octombrie, se proiecta pe ecranele cinematografelor ciudatul film „Glissando”, al 6-lea film al ieşeanului Mircea Daneliuc. Acesta va face săli pline mulţi ani, şi la Salonul de literatură şi film ce se va înfiinţa curînd, din nevoia de a se autofinanţa şi muzeele.

Pasionata profesoară de română de la Liceul industrial 6 din Iaşi, Lira Grecu, organizează Cenaclul „Copou 150” (la împlinirea a 150 de ani de la înfiinţarea Institutului de arte şi meşteşuguri), la care vom fi invitaţi ades scriitorii-muzeografi de la Pogor.

Mai transcriu din Jurnalul meu ştiri care, pentru alţii pot părea neinteresante, ciudate, bizare, neimportante, dar pentru mine însemnau ceva (în primul rînd rezonanţa pentru ele, dragul de a le reţine, aprecierea, fireşte): ca despre Starea lingvisticii la Iaşi, în acest an, 1984, unde comentează serios: Al. Andriescu despre cartea profesorului Vasile Arvinte, Român, românesc, România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti; Ioan Lobiuc despre cartea profesorului P. Zugun, Cuvîntul. Studiu gramatical, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983, sub titlul Principii de gramatică sincronică; Constantin Andrei, sub titlul Încercări etimologice, despre cartea profesorului Ion Popescu Sireteanu, Limbă şi cultură populară, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983; Ion Nuţă despre cartea profesorului Ilie Dan, Limbă şi toponimie, Editura Junimea; Eugen Munteanu, sub titlul O carte de sintaxă, despre Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa, Editura Junimea, de Dumitru Irimia.

„Convorbiri literare” din decembrie 1984, informează la rubrica „Viaţa noastră” că „Daniel Dimitriu şi Constantin Parascan s-au întîlnit cu elevii clasei a XI-a B de la Liceul „Mihai Eminescu” cu care au discutat despre coordonate ale literaturii de azi”.

Premiile literare ale C.C. al U.T.C. pe anul 1983 sînt acordate lui Paul Balahur, pentru Ce oră bate în Univers, Editura Eminescu, şi lui Val Condurache, pentru Fantezii critice, Editura Junimea.

Premiile Uniunii Scriitorilor au fost oferite scriitorilor: Emil Brumaru, pentru Ruina unui samovar; George Genoiu, pentru Însoţitorul nevăzut (teatru); Val Condurache, pentru aceleaşi Fantezii critice.

Premiile Asociaţiei scriitorilor din Iaşi: Paul Balahur, pentru aceeaşi Ce oră bate în Univers; Virgil Cuţitaru, pentru Metamorfozele lui Hyperion; Ovidiu Genaru, pentru Poeme rapide.

Două evenimente literare, culturale, de reţinut, din afara Iaşului:

– La 9 septembrie 1984 s-a deschis Casa „Veronica Micle” din Tg. Neamţ. Clădirea, construită în 1834, aparţinuse Mănăstirii Neamţului, este cumpărată de Ana Cîmpeanu la 10 august 1850, cu 100 galbeni. Casa era acoperită cu draniţă, avea 4 odăi, 9 ferestre, 6 uşi, 3 sobe cu horn, podeală, fîntînă, beci, grajd şi şură, gard de scînduri. La 12 octombrie 1886, poeta devine proprietară, semnează în locul mamei, „donaţie a mea de bună voie” Sfintei Mănăstiri Varatec, pentru mitoc maicilor care vin la spital. „Pe peretele casei să fie afişat(ă) o placă de marmoră pe care va fi scris, pentru pomenirea de generaţia actuală şi viitoare, „Casa Veronica Micle”. (Informaţii date de prof. Gavril Istrate, în revista „Cronica”, nr. 49 din 7 decembrie 1984).

– La Prima ediţie a Colocviului de poezie de la Tg. Neamţ (20-21 octombrie 1984) au participat: Matei Vişniec, Ramona Fotiade, Liviu Ioan Stoiciu, Mariana Marin, Gellu Dorian, Ion Zubaşcu, Dan Giosu, Dorin Popa, Dan David, Dumitru Chioaru, Nichita Danilov, Sever Avram, Daniel Daniel, Aurel Dumitraşcu, Radu Florescu, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Sava, Daniel Corbu, Lucian Vasiliu.

Revista indexata EBSCO