Apr 30, 2014

Posted by in Istorie literara

Constantin PARASCAN – Istoria vieții culturale și literare și a muzeelor ieșene în ultimele trei decenii comuniste (LVII)

1983. Viaţa culturală şi literară la Iaşi

 

În 7 ianuarie, Angela Traian, aşază lîngă portretul din cotidianul ieşean, versificarea jalnică OMAGIU: „în albastrul luminii din sufletul nostru/ în albastrul luminii din sufletul ţării,/ o veşnică rază…// mamă-iubire!/…/ tovarăşă Elena Ceauşescu/…/ iubire mamă!// şi erou/ alături de întîiul bărbat al ţării!// noi vă urmăm în comunista…”. Pentru ca în 22 ianuarie, în acelaşi jurnal, o „expresivă” imagine-portret-înrămat şi-n urechea stîngă a Supremului, de Dan Hatmanu. (Ziua Unirii e înghesuită în 23 ianuarie cu un  text, Ora Unirii, de Ion Chiriac, foto statuia din Piaţa Unirii şi poemul Să-nceapă horele de ianuarie de Corneliu Sturzu). Iar în 25 ianuarie, Ion Boroda ţine să demonstreze cine este comunist/ ca nimeni altul („ca un şoim neînfricat”), iar Mircea Radu Iacoban să arate cîteva Temeiuri ale dragostei ce i-o purtăm, între care: Omenia, Dîrzenia, Inteligenţa, Dăruirea şi Pasiunea, „deschiderea generoasă pentru actul de cultură, grija faţă de însoritul destin al artei naţionale. Scriitorii ştiu că au în persoana Preşedintelui României un PRIETEN şi-un îndrumător alături de care şi sub privegherea căruia se nasc valori de excepţie şi se constituie o literatură liberă, în liberă ţară”.

Revista „Cronica” din 7 ianuarie este „ornată” pe prima pagină doar cu „Omagiu”, foto după pictura lui Sabin Bălaşa, în care cei doi, Elena şi Nicolae, sînt „susţinuţi” de tineri cu trupuri zvelte. (Colegiul, acum, la început de an, 1983, este format din Ion Ţăranu, redactor şef, Ştefan Oprea, redactor şef adjunct, Mihai Dumitriu, secretar responsabil de redacţie, Paul Balahur, Vasile Constantinescu; este tot „Săptămînal politic-social-cultural”, editat de CJCES Iaşi, 8 pagini, 3 lei.

Colegiul de redacţie al revistei „Convorbiri literare” era format din Corneliu Sturzu, redactor şef, Horia Zilieru, secretar responsabil de redacţie, Andi Andrieş, Daniel Dimitriu, Ioanid Romanescu. Numărul din ianuarie rămîne în istorie cu, pe prima pagină, mare-mare: fotografia Tovarăşului (în două urechi) şi poemul OMUL, de Corneliu Sturzu „ostaş destoinic iar azi conducător/ Acesta-i Ceauşescu…/…/ Cînd spunem Ceauşescu noi spunem România,/ Cînd spunem Ceauşescu noi spunem Tricolor,/ Acesta-i Ceauşescu – O inimă şi-o lume…”; articolul de fond, semnat de C.L. stă sub un titlu celebru, un stih al lui Zaharia Stancu: „mîndră-i corabia, meşter cîrmaciul!” Şi paginile 2, 3, 8, 9, 10, 15, 16 sînt dedicate tot Conducătorului la Aniversare. Aici se află şi texte poetice de Emilian Marcu şi Ion Boroda. Este şi Eminescu sărbătorit, în paginile 6 şi 7.

Numărul 2 din 14 ianuarie al revistei „Cronica” se dedică şi lui Mihai Eminescu. Bustul Poetului (din oraşul Giurgiu, 1938) şi poemul Ochii lui de Paul Balahur pe pagina 1: „Din anul în care-a orbit Eminescu/ Timpul se uită pe lume cu ochii lui/…/ Ochii lui nu pot fi închişi în statui/…/ Orice ai face el te judecă”. Articolul de fond, intitulat Soare de ianuarie, şi semnat Cronica, omagiază sărbătoriţii Elena şi Nicolae şi se încheie cu „Dulce Românie, asta ţi-o doresc”. Dar paginile 2, 3, 4, 5, 10 se dedică tot lui Eminescu. Am reţinut articolele: Poezia lui Eminescu în ultimele ediţii Maiorescu de Gavril Istrate, Filosofia lui Eminescu (I) Opţiuni metodologice de T. Ghideanu, Subiect-obiect la Eminescu de Al. Husar.

În numerele 3 şi 4, din 21 şi 28 ianuarie, revista „Cronica” omagiază Conducătorul prin fotografia în două urechi, poemul Pacea cetăţii de Emilian Marcu (poem corect), articolul Un simbol românesc în faţa lumii de azi de Ion Ţăranu, care vorbeşte despre cei 65 de ani din care 50 de activitate revoluţionară, despre „Epoca Ceauşescu” (sic!), urîndu-i „La mulţi ani în sănătate” şi un Omagiu al Angelei Traian care insistă „să-i spunem, din nou, cît de mult îl iubim”.

La Editura Junimea apare volumul Imn preşedintelui ţării (cu versuri de Corneliu Sturzu, Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Nicolae Ţaţomir, Emilian Marcu, Nicolae Turtureanu, Paul Balahur, Haralambie Ţugui, Vasile Mihăescu, Ion Chiriac, Dionisie Duma, Angela Traian, Ion Boroda, George Damian, Radu Felecan, Ion Puha, Dorian Obreja, Vasile Constantinescu, Ion Beldeanu, Vasile Filip, Georgeta Eftimie, Alexandru Maxim, Mihai Leoveanu, Cătălin Bordeianu, Coriolan Păunescu, Dumitru Florea-Rarişte, Ion Iancu Lefter.

În anii ’80, director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” era dr. Mihai Bordeianu. Un personaj scund, smead, calm, modest, prietenos, specialist în versificaţia românească, un om bun şi cooperant, de la care ţin minte o vorbă de duh, bărbătească: cîtă vreme bărbatul se scoală dimineaţa în trei picioare totul e în ordine. În februarie 1983, C. Lupu de la cotidianul ieşean se află în dialog cu directorul Mihai Bordeianu, prietenul nostru, al muzeografilor de la Casa Pogor, care ne oferea acces la orice fond semi sau secret în întregime, sub titlul Un prestigios lăcaş de cultură şi educaţie, din care Jurnalul meu a reţinut că Biblioteca aceasta datează, ca instituţie, „de pe la 1640” (pe lîngă Academia Vasiliană, şi, după diverse organizări, la 1835 se numea Biblioteca Academiilor Domneşti din Iaşi,  apoi Biblioteca Academiei Mihăilene. Fondurile datează din urmă cu 150 de ani, de 2.300.000 volume. Biblioteca are depozit legal din anul 1835. Ca rarităţi: primul număr din „Arhiva românească”, editată de Mihail Kogălniceanu (exemplar unic în ţară şi în lume), publicaţia „România” (în limba germană), Bucureşti, 18/30 iulie 1848 („prima publicaţie ce poartă ca titlu numele ţării”); un dicţionar grecesc din secolul al VIII-lea (cel mai vechi manuscris din ţara noastră). Anual sînt aproximativ 860.000 de cititori. În 1983 B.C.U. întreţinea relaţii de schimb de publicaţii cu 1056 de instituţii similare din 61 de ţări.

 

Şeful Culturii fiind, de curînd, profesorul Pavel Florea pune în practică proiecte noi. Cel dintîi a fost JURNALUL ARTELOR, cu spectacole în Sala Studio a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi. Proiectul a fost gîndit ca un spectacol complex în care îşi găseau loc toate artele. Următorul, de anvergură naţională, a fost Tîrgul de ceramică românească „Cucuteni 5000”. Prima ediţie va avea loc în zilele de 1-3 iulie 1983.

Al doilea Jurnal al artelor are loc miercuri, 23 februarie 1983, de la ora 19,00, la care s-au „produs”: scriitorii M.R. Iacoban, Ioanid Romanescu, Nicoae Turtureanu (ca invitaţi speciali), Lucian Vasiliu (cu parodii după versuri ale unor poeţi ieşeni), actorii Sergiu Tudose, Dionisie Vitcu şi compozitorul Sabin Pautza; la rubrica „Serialul nostru” – dr. Pavel Florea a prezentat din „Cartea Convorbirilor literare”. (Despre Jurnalul artelor se scrie şi-n revista „Cronica” din 29 aprilie: „un original colocviu sau cenaclu sau cum veţi voi să-i spuneţi, iniţiativă de excepţie a CJCES, în replică, într-un fel, cu cele concretizate, tot la Iaşi, cîndva, la Casa Pogor. Asociere pe care o favorizează şi parodiile interpretate de grupul „Parodia” (…) grup diriguit de lector univ. Nicolae Creţu (…) Un spectacol neobişnuit, perfect adaptat condiţiilor sălii (Sala Studio a Teatrului Naţional). Să sperăm totuşi că, sub forma unor secvenţe antologice, Jurnalul artelor va coborî, din cînd în cînd, din Sala Studio, şi în sala mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”.”

E martie 1983. În 4 martie – 6 ani de la cumplitul cutremur. Era un reflex ca în această zi să ne întoarcem spre catastrofa umană şi materială. Eu o făceam. Şi o fac şi astăzi. E indicat să nu uităm şi ce-a fost bine dar şi ce-a fost rău în lumea în care am trăit.

În cotidianul ieşean, universitarul Grigore Ţugui,  recenzează frumos cartea dragului meu profesor de licenţă, Ilie Dan, monografia dedicată lui I.I. Mironescu. Un studiu „riguros”, „un ghid şi un îndemn la lectura unei opere pe nedrept uitate”. Şi tot acum, poetul Daniel Lascu dăruieşte cititorilor Stanţe de primăvară, amintindu-le cum „Dă toporaşu-n clinchet, brînduşa se însună”. Iar Silviu Rusu, cîntă corect şi post mortem O ţară, şi tot „corect”, sîmbătă 9 aprilie, Partidul. Şi Vasile Filip se produce cu un Poem de primăvară şi ne asigură cum „Se tot întorc plugarii din zăpezi”. Cu un Cîntec de mai frumos primeşte primăvara şi Ion Chiriac.

Nichita Stănescu împlineşte 50 de ani. La sfîrşitul acestui an se va opri din viaţă şi din scris. Acum, în martie, e sărbătorit şi în revistele din Iaşi. În „Cronica” din 25 martie, cu foto, cu poeme, cu Exilatul poeziei (Zaharia Sîngeorzan), Poetul „la Nord de Nord” (N. Creţu) şi cu Testament: „Tot ce am trăit în zadar s-a făcut zid,/ tot ce-am înţeles s-a făcut fereastră!/…/ greşind eu totuşi n-am greşit vreodată/ mi-e vara explozivă şi curată!”

Despre cărţile bine primite scrie Z. Sîngeorzan în nr. 13 al „Cronicii”, din 1 aprilie 1983 (unde se sărbătoreşte şi Centenarul poemului Luceafărul, prin studiul semnat de Leonida Maniu/ Pavel Florea – Hyperion sau triumful conştiinţei creatoare): Măceşul din magazia de lemne de Mariana Codruţ (Premiul U.T.C. pentru poezie pe anul 1982) şi Play back. Fiinţa lucrurilor, Editura Albatros, Bucureşti, 1983, 113 p. („Nu exagerăm cu nimic cînd spunem că debutul lui Adi Cristi este o revelaţie: un sunet nou, original, în poezia de azi, nu descoperim în fiecare zi. Răsfrîngerile eului, transcenderea vieţii în acord cu o gîndire poetică matură, deschisă metaforei şi simbolului, îi dau discursului liric o notă unică. Nu ascundem influenţa lui Nichita Stănescu.”

Proaspăt director al Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, Lucian Teodosiu îşi declară (în cotidianul ieşean din 29 aprilie) ataşamentul şi dragostea faţă de „Conducătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.”

Aşa cum arătam şi mai sus, Proiectul iniţiat de profesorul Pavel Florea în 1983, Tîrgul de ceramică românească „Cucuteni 5000” trăieşte şi azi la Iaşi. La această primă ediţie au participat creatori din 12 centre de ceramică din ţară: Horezu-Vîlcea, Oboga-Olt, Băileşti-Argeş, Mihăileni-Botoşani, Marginea-Suceava, Rădăuţi-Suceava ş.a. Din judeţul Iaşi: de la Poiana Deleni, Tansa, Schitu Stavnic. S-a organizat şi o consfătuire la Şcoala populară de artă Iaşi, pe tema „Ceramica românească – artă şi meşteşug. Model de tradiţie şi originalitate creatoare”. Deschidere oficială în a doua zi de tîrg, pe 2 iulie, cu vorbiri, juriu, premii, diplome, vizitatori care şi cumpărau nu doar admirau iniţiativa şi diversitatea şi frumuseţea ceramicii româneşti.

Şi Festivalul de creaţie literară şi de interpretare artistică „Vasile Alecsandri” se organizează altfel, mai profesionist, în perioada coordonării culturii judeţului de dr. Pavel Florea. Aflat la a VII-a ediţie, s-a concentrat în zilele de 23-24 iulie 1983, organizîndu-se, cu această ocazie, şi Colocviul cenaclurilor literare, pe tema „Umanismul revoluţionar – concepţie şi program pentru literatura tinerilor aflaţi la poarta afirmării” (genericul fiind, ca şi în alte situaţii, o pavăză şi un „drapel” pentru a se obţine bani şi „liberă trecere” ideologică, înăuntru se discuta profesionist şi se crea fiecare după talentul şi slăbiciunea lui…). Deci: „o nouă formulă organizatorică”. În prima zi manifestările s-au organizat la Iaşi. De la ora 10,00, deschiderea la Muzeul Teatrului din Iaşi, cu un simpozion intitulat „Vasile Alecsandri – exponent al idealurilor de libertate şi unitate naţională” şi un spectacol de muzică şi poezie. Au prezentat comunicări şi au dialogat cu publicul universitarii: Maria Platon, Antoaneta Macovei, Ion Apetroaie. A doua zi – la Mirceşti. Aici s-a finalizat Concursul de creaţie pentru poezie, proză şi teatru şi Concursul de interpretare artistică. Au participat membri ai cenaclurilor literare şi de interpretare din 14 judeţe. Premiul revistei „Convorbiri literare” a fost oferit lui Dorin Popa (Iaşi) pentru poezie. Premiul Studioului de radio-TV Iaşi – lui Ion Cozmei (Suceava) tot pentru poezie. CJCES, Asociaţia Scriitorilor Iaşi şi Muzeul literaturii au fost organizatorii. Finalul a adus în spectacolul Concert în luncă: recitatori din Suceava, Galaţi, Vaslui, Iaşi, ansambluri folclorice, dansatori, spectacolul cu piesa „Piatra din casă”, în regia muzeografului Ilie Galan, Dorin Cernei cu chitara şi baladele sale.

Se împliniseră, în aprilie 1983, 75 de ani de la crearea „Societăţii Scriitorilor Români” (28 aprilie 1908). Are loc, în presa literară, un schimb de mesaje şi scrisori între N. Ceauşescu şi conducerea U.S.R. Se împlineau şi 14 ani de la constituirea Asociaţiei scriitorilor din Iaşi. 23 de scriitori au semnat Actul de constituire la Iaşi. În 1983 erau 77 de membri, scrie Corneliu Sturzu, în articolul asociaţia, de pe pagina 1. Sînt amintiţi şi preşedinţii: Cincinat Pavelescu, Mihail Sadoveanu, Emil Gîrleanu, Duiliu Zamfirescu, Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Zaharia Stancu (acesta este ultimul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români şi primul preşedinte al Uniunii Scriitorilor Români). Tot în acest număr din aprilie 1983, la pagina 2, se prezintă şi volumul OMAGIU, publicat de U.S.R. (la împlinirea a 50 de ani de activitate revoluţionară a tov. N.C.), la Editura „Cartea Românească”. Îşi aduc omagiul 151 de scriitori. Între aceştia, îi reţinem pe: D.R. Popescu (Numele comunistului de omenie), Eugen Barbu (Arhitect al păcii), George Bălăiţă (Muncă şi poezie), Ion Brad, Ioan Alexandru (Patria şi poezia), Augustin Buzura (Cu fruntea sus prin timp), Nina Cassian, Mircea Ciobanu, Constantin Ciopraga (Patriotul exemplar), Radu Cosaşu, Ov.S. Crohmălniceanu (Dinamism comunist), G. Dimisianu, N. Dragoş, L. Fulga, M.R. Iacoban (Dăruire şi pasiune), M. Iorgulescu, Pompiliu Marcea (Strălucit ctitor de cultură), Florin Mugur, Ioanichie Olteanu (Cel care merge-n frunte), Adrian Păunescu (Forţa argumentului), Virgil Teodorescu, Mircea Tomuş, Constantin Ţoiu, Mihai Ungheanu, Eugen Jebeleanu (Impresii de la un proces (1936)), Paul Anghel, Paul Balahur, Maria Banuş, Mihai Beniuc, Geo Bogza, Constantin Chiriţă, Şerban Cioculescu, Ion Gheorghe, Romulus Guga, Dumitru Ignea, Carolina Ilica, G. Ivaşcu, Ion Lăncrănjan, Horia Lovinescu, G. Macovescu, Mircea Nedelciu, Platon Pardău, Titus Popovici, Valeriu Rîpeanu, Eugen Uricaru, Ion Vlad ş.a.

Într-un interviu publicat în „Convorbiri literare”, din mai 1983 (deci doar la vîrsta de 43 de ani!), M.R. Iacoban  mărturiseşte că „pe măsură ce îmbătrînesc observ că am tot mai multe… de tăcut”, apoi că „un scriitor este cu adevărat comunist dacă-şi face datoria la masa de scris”, Ca director al Editurii Junimea din Iaşi timp de 10 ani, se laudă (pe drept) cu înfiinţarea colecţiei Eminesciana, apoi Humanitas, Esculap, Arlechin. Întrebat dacă îi place munca de director al Naţionalului ieşean, răspunde: „Nu prea. Încerc s-o fac cinstit. Nu pot altfel. Asta-i tot (…) cel mai drag şi mai apropiat îmi este scenariul de film”. În încheiere se adresează confraţilor cu „să ne iubim cît sîntem… încă”. Şi aici, comentariul meu din Jurnal se încheie cu constatarea uimită cum într-un creator locuiesc doi oameni: unul e creator autentic, cutremurat de viaţă, de întuneric şi de  „veşnicia” lui, altul se compromite, alunecă în derizoriu din motive diverse. Cu mai toţi se petrece acest lucru, majoritatea trăiesc dublu: şi Ovidiu Genaru, şi Corneliu Sturzu, şi Ion Chiriac, chiar şi Haralambie Ţugui ş.a.

Deşi mai apatici în cîntările făcute partidului şi conducătorilor, poeţii, scriitorii, în număr restrîns, care au „combătut” în lunile iunie-iulie-august în cotidianul ieşean (şi care au scris mai curînd despre ţară) au fost: Ion Boroda (Iarba de acasă), Haralambie Ţugui (Doar glasul ţării), Radu Felecan (OMAGIU, cuvinte cheie „partid”, „era comunistă”, „Omul geamăn româneştilor destine”), Constantin Coroiu (Patria din suflet), Haralambie Ţugui (Cuvinte şi glasuri), Haralambie Ţugui (Biruitorul August), Constantin Coroiu (Implicarea culturii), Ion Boroda (Nimb de pace), Paul Balahur (Partid: „A veacului trecută prin ochiul tău lucid,/ Şi mă cunosc în cea mai puternică iubire/ Numai fiind prin tine şi înrodind, Partid”), Nicolae Ţaţomir (Tu, strămoşesc pămînt).

În „Cronica” din această primă jumătate a anului 1983 publică poeme Adi Cristi (7 poeme fără titlu), Nichita Danilov (5 poeme, alături de o fotografie parcă studiat labişiană), Octavian Voicu (Tot destinul nostru: Ceauşescu), Ovidiu Genaru (Preşedintelui erou: „Cu Preşedintele în frunte asemeni Luceafărului,/ Noi sîntem faurii tăi credincioşi viitor comunist/ Din calendarul primăverii desprind zile trăite de aur./ El este Pomul Cunoaşterii, pîinea şi sarea dreptăţii, călăuza, epoca”), Ioanid Romanescu (Prinţul, fragmente din cartea cu acelaşi titlu, dedicată lui Eminescu).

În „Convorbiri literare” din februarie 1983, sînt publicaţi cu fotografii şi 4 poeme: Adi Cristi, Nicolae Panaite, Cassian Maria Spiridon (de la care am reţinut un titlu: poem închinat mamei mele maria spiridon), Aurel Ştefanachi. În următoarele luni pînă la sfîrşitul anului am mai reţinut numele: Aurel Dumitraşcu (secunda de geniu, poem minunat), Dumitru Pană (junimist, la debut), Marcel Vîrlan şi Dan Florin Popescu (junimişti, la debut, cu proză), Ioanid Romanescu (Prinţul, poeme dedicate lui Eminescu), Bianca Marcovici (junimistă, la debut, cu 2 poeme), Paul Balahur, Mariana Codruţ, Emilian Marcu (Coroană pentru eroii din august, Cămaşa de purpură a eroului), toţi cu frumoase şi onorante poeme.

În septembrie – octombrie – noiembrie – decembrie (tot în „Flacăra Iaşului”) lucrurile au stat cam la fel: Ion Puha (Cîntec de pace), Rodica Popel (Partidului erou), Ion Boroda (Vocaţia Păcii), Dan Moisii (Partid), Ion Boroda (Uniţi cu ţara), Ion Boroda (Rotund), Vasile Filip (Pluguşorul ’84: „Trageţi brazde bucuriei/ În oraşul poeziei/…/ Pentru drag conducător/ Pentru drept şi bun popor/ Să urăm cu glas fierbinte/ Pentru-al ţării preşedinte/…/ Pentru marele Congres…”), Corneliu Sturzu (Patria în Decembrie), Corneliu Ştefanache (Bună să-ţi fie inima!), Haralambie Ţugui (La anul 1984).

În a doua jumătate a anului 1983 revista „Cronica” primeşte poeme şi dedicate şi ne. Iată ce-a reţinut Jurnalul meu: Emilian Marcu (Partid), Cassian Maria Spiridon (alături de o fotografie cu plete bogate (!), 4 poeme, cu ceva trimiteri ne: Săgetătoare prin inimă: „şoaptă strivită de buldozer”, „plin de rugină/ mă vaiet/ şi nu mă aud/ doar marea nesfîrşită ca vederea”, „butonierele necesităţii strînse/ ca o cămaşă de forţă/ în care hălăduiesc/ dragostea mea fragilă/ subţire ca o lentilă Fresnel”), Radu Florescu (tot cu plete, în fotografie, şi cu 4 poeme; reţin din Estetica privirii: „Cămaşa mea roşie/ sfîrtecată de gîndul sinuciderii”), Aurel Dumitraşcu (cu o fotografie privind spre „interiorul său”, cu 3 poeme, una cu titlul Moartea la gater), Liviu Pendefunda cu 5 poeme.

Din Jurnalul artelor VIII, de miercuri 14 octombrie: serialul dr. Pavel Florea „Din Cartea Convorbirilor literare”, compozitorul Viorel Munteanu, actorul Constantin Avădanei, versuri de Ion Hurjui în interpretarea actorilor Monica Bordeianu, Doina Deleanu, Dionisie Vitcu, Teofil Vîlcu; Paul Balahur vorbind despre pictorul Dimitrie Gavrilean; dialog pe tema „Climatul cultural-artistic al Iaşilor”.

În mod sigur, tot la ideea lui Pavel Florea, în această toamnă a anului 1983 s-a reactivat Cenaclul „Ion Creangă” (pe care îl frecventasem şi eu încă din anii de studenţiei), şi care era organizat sub egida CJCES şi a Casei creaţiei (Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, unde mi se propusese în acest an să candidez ca director şi am refuzat, neputîndu-mă rupe de muzeu), în clădirea în care funcţiona şi Comitetul de cultură, pe strada Cuza Vodă nr.41, în Sala de festivităţi. Prima respiraţie de readucere la viaţă s-a petrecut marţi 25 octombrie, de la ora 18,00, cu o Dezbatere pe marginea antologiei poetului Horia Zilieru, Addenda la un fals tratat de iubire.

Şi tot la iniţiativa aceluiaşi universitar, şef al Culturii, joi, 27 octombrie, se inaugurează o nouă manifestare culturală, la acelaşi sediu din strada Cuza Vodă nr. 41, sub genericul „Studioul experimental al CJCES”. La această primă întîlnire s-au prezentat volumele Audienţe de noapte, de Mircea Filip, Fantezii critice, de Val Condurache, Dramaturgia între clipă şi durată, de Florin Faifer. S-a prezentat şi noul disc al Cvartetului de coarde „Voces” al Filarmonicii „Moldova”. Au prezentat: criticul Liviu Leonte, poeta Aura Muşat, scriitorul Vicenţiu Donose şi compozitorul Dumitru Bughici. Manifestarea s-a încheiat cu autografe şi concert al Cvartetului „Voces”.

Următorul Studio experimental de la CJCES, din 16 noiembrie, a avut ca protagonişti pe pictorul Liviu Suhar, criticul de artă Radu Negru, poetul Cătălin Ciolca (volumul Discursuri şi peisaje) prezentat de Liviu Leonte şi Nicolae Turtureanu, soprana Mioara Cortez-David în recital, prezentată de prof.univ. G. Pascu

Festivalul Naţional „Cîntarea României” se afla la ediţia a IV-a. În urma derulării şi a Fazei republicane, s-au stabilit cîştigătorii. Festivitatea de înmînare a diplomelor şi medaliilor a avut loc în Sala de concerte a Filarmonicii „Moldova”. În final, cei prezenţi au urmărit un spectacol festiv. Am participat la această ceremonie şi spectacol. A vorbit Alecu Floareş. Pavel Florea a înmînat diplomele şi medaliile. Rînd pe rînd premianţii au urcat pe scena Filarmonicii şi au primit distincţiile. Iată cîştigătorii la Faza republicană a acestui concurs:

Instituţii profesioniste de spectacole şi concerte: – Filarmonica „Moldova” – Premiul I: Orchestra simfonică, dirijor Ion Baciu, Cvartetul „Voces”, soprana Mioara Cortez-David, violoncelistul Alexandru Moroşanu, violoncelistul Ştefan Zărnescu, pianistul Sorin Melinte; – Opera română – Premiul I: spectacolul „Alexandru Lăpuşneanu”, – Premiul III: soprana Adriana Severin; – Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” – Premiul I: actorul Teofil Vîlcu; – Teatrul pentru copii şi tineret – Premiul II (pentru spectacolul cu piesa „Comedie cu războinici” de Ion Hurjui, regia Constantin Brehnescu.

Creatori profesionişti: – Diploma şi titlul de laureat: sculptorul Iftimie Bîrleanu, pictorul Dimitrie Gavrilean, graficianul Ioan Petrovici.

Publicistică: – Premiul I: Pavel Florea (critică, volumul Contribuţii de istorie literară), Ion Apetroaie (critică, volumul Între Orfeu şi Aristarc), Ştefan Avădanei (critică, volumul Eminescu şi literatura engleză), Constantin Coroiu (critică, volumul Tinereţea lui Guttenberg), Antoaneta Macovei (istorie literară, volumul Meditaţia lirică românească: 1800-1850), Mihaela Gafencu (critică, grupaj de cronici), Ionel Maftei (Personalităţi ieşene IV).

Proză: – Premiul I: Vasile Obadă (roman, Iubitorilor de arginţi), Constantin Parascan (roman, Uşile nopţii); – Premiul II: Dumitru Vacariu (Bărzăunul şi restul lumii), Alina Nour (O corabie printre nori); – Premiul III: Ion Puha (proză pentru copii, Creanga de cîntec).

Poezie: – Premiul II: Emilian Marcu (Neliniştea singurătăţii) ş.a.

Revista indexata EBSCO