Mar 31, 2014

Posted by in Varia

Valentin TALPALARU – ComPRESA revistelor

Gata cu tînguirile hibernale, coşmarul alb, necazul cu factura întreţinerii şi altele şi mai şi. Gata! Filomele levitează în crînguri, ghioceii au intrat în grevă japoneză că şi-au făcut de două ori datoria, noi ne-am cheltuit rezervele la datele fatidice de 1 şi 8 martie şi facem ce trebuie, adică o luăm lela printre revistele nou apărute. Începem cu Ethos, Revistă de teorie a culturii, editată de Institutul European. Unde ne întîmpină reverenţa lui Mihail Cozmei faţă de un mare transilvănean, Achim Stoia, compozitor, dirijor şi profesor al Conservatorului ieşean. Sigur că, evocarea este un fericit prilej de a trece sub o lupă sentimentală istoria culturală a Iaşului. Un interesant şi aplicat studiu, în siajul gloselor operei lui Dante, de data aceasta dintr-o altă perspectivă, este cel semnat de Marius Dumitrescu, cu un titlu incitant: „Psihanaliza unei capodopere sau mnemotehnica păcatelor în Infernul din Divina Comedie”. Mergem la Focşani să aruncăm o privire „cochetă” în Oglinda literară. Oana Dugan ne provoacă la o lectură în cheie masonică a unei celebre scrieri crengiene: „Capra cu trei iezi, de Ion Creangă – o receptare în cheie masonică”. Autoarea purcede sistematic la analiză, trecînd prin arealul european al temei, dar şi prin folclorul altor ţări care au în zestre povestea în alte variante. Nu lipsesc trimiterile la termenii masoni care s-ar regăsi în textul poveştii. Ca de obicei, multe nume noi, tonalităţi lirice diverse, de la postmodernism la duioase acorduri de madrigal ca în versurile Marinei – Raluca Baciu: „Gara tremură dragoste…/ Şi nu vreau decît să părăsesc peronul.// Trenul vine iar şi mă duce/ departe,/ departe,/ de staţia sufletului tău pustiu” (Plecare). Suntem invitaţi la aduceri aminte, de la Emil Giurgiuca la Dimitrie Stelaru ori Paul Everac. Şi, ca să mai adăugăm o pată de culoare, nu putem trece peste un titlu care nu va fi ocolit: „Aventurile boierilor-playboy: de la dueluri şi răpiri din dragoste, pînă la desfrîuri cu o mie de femei”. Rugăm cetiţi-l, boieri dumneavoastră, pînă nu intră pe mîinile celor de la revistele „specializate”! Primim şi un număr proaspăt din Urmuz, editată de Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati” din Câmpina şi tutelată de Florin Dochia. De ce poezia – se întreabă editorialistul, nu însă înainte de a lămuri tematica şi rostul revistei: „Această publicaţie de pedagogie a lecturii, parte a unei campanii dedicate diseminării culturii scrise, va oferi informaţie şi despre poezie,cu şi despre artele vizuale”. Şi, pentru că ne-am lămurit la ce aspiră revista, să intrăm în sumar cu un grupaj de versuri al Florinei Zaharia, care ne face cunoştinţă cu Iselin: „Iselin se întoarce seara acasă cu zilele lipite în palmă/ şi decojirea e un ritual fin de tulpini,flori şi panglici,/ de piele şi frig de păpuşă”. Dacă nu sunteţi familiarizaţi cu letrismul, nimic mai simplu: o face Virgil Diaconu cu exemplificări din poezia lui IsidoreIsou. Nu ne desprindem de paginile revistei fără a vă îndemna la o cură de haiku-uri, selectate de Mircea Teculescu. România literară ne oferă prilejul să refacem Portretul generaţiei la maturitate, cum îşi intitulează editorialul Nicolae Manolescu, cu trimitere la Traian T. Coşovei, Ion Stratan, Florin Iaru, Mircea Cărtărescu. Scrie domnia sa: „Portretul generaţiei 1980 nu are multe riduri. Cum va arăta la vîrsta a treia? Vom trăi şi vom vedea”. Generos şi obiectiv articolul lui Ioan Holban dedicat recentei cărţi de versuri semnate de Horia Zilieru: Manuscrisul de la Înviere, o carte de sonete, care va avea cu siguranţă un ecou critic pe măsură, „orchestrată” grafic de Florin Buciuleac. Ce ne mai recomandă revista? Cartea lui Ion Horea, Gravuri, girată de Cosmin Ciotloş, reeditarea, sub ochiul vigilent al lui Z. Ornea, a cunoscutelor Amintiri de la Junimea din Iaşi ,semnate de George Panu, cu prefaţa şi tabelul cronologic al îngrijitorului de ediţie precum şi Mărturisirile literare ale lui D. Caracostea, ediţie critică îngrijită de Iordan Datcu. Asta ca să fim exagerat de zgîrciţi cu menţiunile. Îi spunem şi noi bun venit la pagina de poezie Monicăi Rohan şi ne grăbim să o „divulgăm”: „Cititorii în stele răsar/ printre rafturile bibliotecii/ Anul pierderii la sfârşit/ anul pierderii ca o floare uscată-i/ în centrul fiinţei mele sădit” (2013. Filă de jurnal) Ne întoarcem la Câmpina pentru un nou număr din Revista Nouă. Număr în care ne întîlnim din nou cu Florin Dochia, Mioara Bahna, Valeria Manta Tăicuţu, Victor Diaconu şi ne oprim aici, pentru a da curs invitaţiei lui Constantin Dobrescu să cunoaştem Filantropi şi donatori din Câmpina şi împrejurimi. Aflăm, astfel, că unul dintre cei mai importanţi şi generoşi câmpineni a fost C.N. Vasiliu – Bolnavu. Am risca un calambur, dar subiectul este prea serios. Mioara Bahna face elogiul unuia dintre cei mai gravi,prolifici şi tenaci critici şi istoricii literari: Theodor Codreanu. De data aceasta suntem invitaţi să-l cunoaştem pe…romancierul Theodor Codreanu. Ne oprim şi la paginile de poezie pentru o dublă întîlnire: cu Valeria Manta Tăicuţu şi Victor Diaconu: „odată cu vrăbiile,albastrul de sus îşi şterge/ fruntea de ceaţă,/ intră pe fereastră lacom, adulmecând aburii/ de muşeţel ai ceaiului”(Îngerul de ceaţă. 4) şi „M-am îmbrăcat cu aroma pielii tale./ Aş vrea să te gust.// Aş vrea să mă-nfrupt/ din zmeura ta,/ aş vrea să te-ating/ cu un sărut”.(Versul)Vatra începecu un omagiu adus lui Traian T. Coşovei : „Mergi cât mai departe, până acolo un de vântul te va purta./ Împreună fâlfâie drapelele sfâşiate de ploaie -/ mergi,tu,pe jos,depărtare: până unde ţi-e rostul”.(Îndepărtarea de sine). Sincer şi dezinvolt, ca de obicei, Şerban Foarţă este generos în confesiuni, mai ales în acest interviu atipic, aşa cum precizează Nicoleta Garaş – Onica: „Deoarece nu se simţea prea bine în acea perioadă, a acceptat să îi iau interviul…telefonic! Aşa s-a născut acest interviu, acordat unei persoane pe care nu o cunoştea prea bine, dar nici nu o vedea…Îi sunt recunoscătoare domnului Foarţă”. Iar noi adăugăm că acest interviu suculent trebuie citit. La capitolul evocări, pagini substanţiale îi sunt dedicate lui Romulus Guga. Primim şi revista Atitudini de la Ploieşti, proaspătă şi promptă la întîlnirea cu lectura. O revistă care valorifică şi literatura şi istoria locului, cu un ochi aruncat în spaţiul traducerilor, cu evocări ale Ploieştiului de altădată graţie lui Adrian Voica ori intrarea într-un spaţiu ecumenic. Adică, de toate pentru toţi. Nicolae Breban merită constant aprecierea şi reverenţa noastră, mai ales la o aniversare, despre care am scris la timpul potrivit, dar o semnalăm şi graţie articolului lui Dan Rădulescu, cel care ne promite un serial critic al romanului Bunavestire. Vreţi suspans? Constantin Dobrescu vă trimite pe urmele lui Eugeniu Carada, un ilustru conspirator român. Cenaclul Atitudini îşi sărbătoreşte membrii, aşa că, Martin Culcea şi Gabriel-Vincenţiu Mălăescu, însoţiţi de dunăreana Sabina Daniela Penciu vă aşteaptă cu grupări de versuri. În fine, ne oprim la Tribuna, unde ne atrage atenţia un nou episod din Jurnalul de idei al lui Anton Dumitriu, care pleacă de la glosele privind celebrul dicton al lui Protagoras, cel cu omul care este măsura tuturor lucrurilor. Prilej pentru a face o doctă incursiune în istoria traducerii sale şi interpretărilor de-a lungul timpului. Ani Bradea este şi ea prezentă în număr cu invitaţia de a trece prin poveştile Şeherezadei într-un grupaj de versuri, din care vă oferim şi dumneavoastră un fragment: „Copila joacă şotron pe linia orizontului. piatra cade dincolo. stins conturul i se pierde sub voalul însângerat. un ultim gest, braţul ei ridicat a chemare. nu vede nimeni, n-aude nimeni în oraşul acesta!” Un fragment de roman, Jocul şobolanului alb, semnat de Mariana Irimia, este o surpriză absolut plăcută.

Revista indexata EBSCO