Nov 29, 2013

Posted by in Istorie literara

Traian D. Lazăr, Raluca Andreescu – SĂ TE ADUCEM ÎNAPOI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (2)

Cîteva dintre scrisorile schimbate în 1992 între Mircea Ciobanu şi BN tratează două probleme aparţinînd aceluiaşi domeniu al realităţii româneşti de după decembrie 1989: restabilirea fluxului de comunicaţii dintre românii din ţară şi cei din exil, obturat de regimul politic anterior. Mircea Ciobanu continuă strădania de a publica în ţară volumul „La science, le sens et l’évolution. Essai sur Jakob Boehme” al lui Basarab Nicolescu, apărut la Paris în 1988. Totodată, după ce publicase în 1991 un prim volum de „Convorbiri cu Regele Mihai I de România”, el pregăteşte un al doilea volum. Era o încercare de a face cunoscută generaţiilor tinere, într-o lumină favorabilă – obiectivă, personalitatea regelui silit să abdice în decembrie 1947 şi „ponegrit” constant după aceea.  Reamintim că în 1991, autorităţile instalate la putere în dec.1989, refuzaseră să permită revenirea regelui în ţară.

Dragă Basarab1

Nu mi-ai răspuns la scrisoare.2 Sau poate n-am primit eu răspunsul pe care-l aşteptam. În fine, vremea a trecut; în ceea ce priveşte destinul cărţii noastre,3 lucrurile merg bine şi sperăm să te vedem printre noi alături de umbra misticului Böhme. Te rog să ştii că în curînd îţi voi trimite paginile despre tine,4 cel de la Bucureşti şi cel pe care l-am regăsit după potopul de ani sub care, iată, nici eu, nici tu, n-am pierit. Cred că ţi-a făcut plăcere că am găsit printre locuitorii acestei cetăţi pe omul cel mai potrivit pentru traducerea cărţii tale!5 Dacă ne va ajuta Dumnezeu, vom izbîndi în curînd să-l repunem în circulaţie şi pe Barbu, cea dintîi dovadă a unirii noastre în spirit.6

Ce faci? Mi-e dor de tine. Cred că prin noiembrie voi fi în Elveţia.7  Te voi suna de acolo şi, cum tu eşti un om mai dornic de călătorii decît mine, poate că vei vrea să mă vezi în Laussane. Îmi pare rău că n-am găsit prin cine să-ţi trimit „convorbirile” cu MS Mihai I.8 În curînd le vei primi prin poştă de la fiica mea, Ralu, care se află în Elveţia, la studii.

Sărutări de mîini doamnei tale. Şi sărut şi pe copii tăi.

Mircea Ciobanu

În curînd, editorul de la Paris va primi scrisoarea noastră.9 A întîrziat pentru că am vrut să fie semnată de E. Negrici,10 prietenul meu – care îţi trimite salutări! M.”

 

 

NOTE

  1. DJANPH, fond personal Basarab Nicolescu, inventar 76.
  2. Basarab Nicolescu avea dificultăţi legate de sănătatea tatălui său, Anton Nicolescu, decedat în octombrie 1992.
  3. M. Ciobanu era în continuare preocupat de publicarea cărţii „Ştiinţa, sensul şi evoluţia. Eseu asupra lui Jakob Böhme.”
  4. M. Ciobanu intenţiona să includă în carte un fel de „portret al scriitorului în tinereţe” despre Basarab Nicolescu. La publicare, textul a fost pus pe coperta a patra a cărţii.
  5. Traducătoarea Aurelia Batali.
  6. Poetul Ion Barbu. Cei doi se împrieteniseră în 1968, pe cînd M. Ciobanu a fost desemnat redactor de carte pentru publicarea volumului debutantului Basarab Nicolescu „Ion Barbu. Cosmologia Jocului secund”, la Editura pentru literatură în 1968.
  7. Probabil la Mihaela Wiesel, sora soţiei sale Rodica.
  8. Vol. I al cărţii lui M. Ciobanu „Convorbiri cu regele Mihai I al României” apărut la Ed. Humanitas-Bucureşti în 1991 în două tiraje succesive. În 1992, Ed. Humanitas a scos o nouă ediţie în care nu mai figura anexa conţinînd documente din arhiva regelui Mihai.
  9. Editura Félin, privind condiţiile editării în România a cărţii „Ştiinţa, sensul şi evoluţia…”
  10. E. Negrici, directorul Editurii Eminescu

 

 

„Iubite Basarab1

Mă grăbesc să-ţi scriu. Sînt de cîteva zile în Elveţia, în casa Mihaelei Wiesel, sora Rodicăi.2 Încă nu m-am dezmeticit – la plecare eram atît de obosit încît începuseră să-mi ajungă din ce în ce mai puţine ore de somn (ai încercat vreodată asta?). Important e că, deşi buimac, în amintire cu vuietul haotic al locurilor de unde vin,3 mi-am făcut un program şi de lucru şi de odihnă pentru o lună (stăm aici atîta vreme întrucît călătoria m-a costat o groază de bani – şi după cîte îţi închipui, revoluţia nu ne-a făcut mai bogaţi! Dar asta e o altă poveste).

Trebuie să ştii că motivul principal care m-a adus în Elveţia este continuarea dialogului cu Majestatea Sa, Regele Mihai. L-am văzut alaltăieri4, am şi avut întîia convorbire cu – (urmează un cuvînt indescifrabil, probabil numele secretarei regelui Mihai, n.n.)  S-a hotărît ca următoarele să se desfăşoare din două în două zile, după posibilităţi, după nevoi. Trag nădejde ca volumul al doilea să nu-mi dezamăgească prietenii. Tu n-ai citit întîiul volum.5 M-aş bucura să vii aici să ţi-l iei singur – dacă nu se va putea o să ţi-l trimit eu, fireşte.

Aş fi vrut să ne întîlnim la Paris, dar 1) n-am izbutit să ne ocupăm nici eu, nici Rodica, de procurarea vizelor şi 2) nu prea sîntem înzestraţi financiar pentru a le cere de aici (iar rudelor noastre nu se cuvine să le cădem în nici un fel pe cap).

Nu am răspuns încă scrisorii Tale. Oricum – sînt de acord (e de la sine înţeles!) cu dorinţa ta de-a ne căuta ritmic şi de-a nu mai lăsa ca timpul să treacă şi fără înlesnirea noastră. S-a scris editorului. Cartea ta are drum liber spre tipar.6 Pînă atunci caută-mă la telefonul familiei Wiesel (021801046)7. Poate ne vedem, cu drag

Mircea.

PS. Dacă ai telefonul sau adresa lui G. Astaloş8, m-ai îndatora mult trimiţîndu-mi-le.

Mircea”

 

NOTE

  1. DJANPh, fond personal Basarab Nicolescu, inventar 75.
  2. Rodica, soţia lui Mircea Ciobanu. Casa Mihaelei Wiesel era la Lausanne.
  3. Aluzie la activitatea intensă din editură, dar poate şi la evenimentele din ţară.
  4. Pentru alcătuirea celui de al doilea volum al  „Convorbirilor cu regele Mihai”, Mircea Ciobanu l-a întîlnit pe rege, la Versoix, în noiembrie 1991. Pe această bază putem data această scrisoare în noiembrie 1991, iar publicarea primului volum al Convorbirilor, înainte de noiembrie 1991.
  5. Mircea Ciobanu a publicat „Convorbiri cu regele Mihai I al României”, vol. I, la Ed. Humanitas Buc, în 1991, iar vol. al II-lea în 1993, după  convorbirile cu regele din noiembrie 1991 şi iunie 1992. Vezi M. Ciobanu, Convorbiri …, Ed. Humanitas, Buc., 1997, p. 465.
  6. Cartea „Ştiinţa, sensul şi evoluţia. Eseu asupra lui Jakob Böhme” s-a tipărit deci după noiembrie 1991. Se rezolvase între timp şi problema copyrightului, cu editura franceză Félin.
  7. În colţul din stînga sus al scrisorii, deasupra formulei de adresare scrie „telefon 021/8010466”. În textul scrisorii, nr. de telefon e tăiat.
  8. George Astaloş (n.1933) scriitor român stabilit din 1971 în Franţa. Poeziile sale şi piesele de teatru se bucurau de o largă apreciere în străinătate. Este vorba oare de intenţia lui Mircea Ciobanu de a-l readuce în literatura română şi pe Astaloş?

 

 

Revista indexata EBSCO