Aug 15, 2013

Posted by in Varia

Nicolae SAVA – Curier de ambe sexe

SavaCurierul de ambe sexe este al cititorilor care doresc să se afirme în literatură. Cei care au îndrăzneala să ne convingă că au ceva de spus, cu talent pentru asta, trebuie să ne trimită cîteva texte (poezie, proză, teatru, eseu critic), scrise citet, lizibil, cu respectarea normelor gramaticale clasice, pe suport de hîrtie sau electronic (obligatoriu cu diactritice – TEXTELE FĂRĂ DIACRITICE NU SE PUBLICĂ!), scrise în programul Word si salvate în RTF sau TXT, si să astepte un răspuns, care nu va întîrzia foarte mult. Ne interesează si cîteva date despre autor. Cei ale căror texte ne vor convinge prin originalitate, concizie si, mai ales, talent literar, vor intra în atentia noastră, promovîndu-i cu texte la „Antologia curierului”, cu grupaje de poezii sau la rubrica de „Debut”. Textele se pot trimite pe adresa postală, la sediul redactiei, sau pe două e-mail-uri nicu_sava@yahoo.com sau convlit@mail.dntis.ro. Toate scrisorile îsi vor afla răspuns doar în paginile revistei.

 

ANTOLOGIA CURIERULUI: Tatiana Scurtu-Munteanu

 

„Născută în Călărasi, Republica Moldova, în 1984. Licentiată a Facultătii de Drept (2008) si de Litere (2012), la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galati. Masterandă la Teoria si practica textului, Facultatea de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos”. Aceasta este prezentarea pe care si-o face Tatiana Scurtu-Munteanu. Mai aflu din scrisoarea sa că a fost antologată prin diferite culegeri literare din România, că a luat premii pe la mai multe concursuri de poezie. Dar dincolo de aceste amănunte (nu lipsite de importantă), din versurile trimise de Tatiana mi-a dat imediat seama că avem de a face cu o poetă în toată puterea cuvîntului. Cum va evolua se va vedea. Din grupajul ce ni l-a trimis am ales doar cîteva poeme. Bucurati-vă ca mai apar poeti în limba română!

 

Ochii înnodati în soare

 

Ochii înnodati în soare cu o rază ruginită

Seceră lumina mută si o lasă răstignită

Pe tărîna dogorindă dintre palme străvezii

Unde cumpăna bătrînă paznic sade-n pirostrii.

Urmele nevăzătoare fîlfîie pe dibuite

?i din miezul unui strigăt dau în floare despletite,

Cu stigmatul din călcîie orele pecetluiesc

Moleculele de aer, numai ele mai vorbesc.

 

Desprinde-te din coapsa mea

Desprinde-te din coapsa mea în ramuri,

Lumină te îngroapă printre nori

Si scoate diminetile din hamuri

Cu semne de-ntrebare din viori.

 

Alunecă pe un lied în floare

Si clocoteste-n lacrimi pe cuvînt,

Ca aripile de privighetoare

În piept să-ti bată luna de argint.

 

Cu gînduri pale seceră tăcerea

Si o culege în mănunchiuri mii,

Să-nnebuneasc ă-n palme mîngîierea

Nisipurilor calde si pustii.

 

Cununadoinelor de nea

 

Cununa doinelor de nea,

Pe tîmpla brazdelor tesute

Cu mărgărit si catifea,

Trezeste holdele tăcute.

 

Ninsoarea cade în genunchi

Ca stelele în rugăciune,

Ferestrele într-un mănunchi

Se-aprind din bobul de tăciune.

 

Pămîntul – un tipar boem

Văzduhurilor despletite,

Invesmîntează un poem

Cu răzletitele-i cuvinte.

 

Scrisoare mamei

 

Mamă, tu mi-ai dat cuvîntul,

Eu, în noapte, izbăvindu-l,

Îl fac cergă-ntr-o scrisoare,

O scrisoare cu alean,

Pentru-a-ti pune-o la picioare.

 

Să-ti fiu vers de doină seara,

Să mă-nchin precum si ceara

Cade si e-n căutare,

Ceara-i singură si rece,

Cine-i este mamă, oare?

 

Sfîntă, tu, mi-ai dat lumină,

Iarba creste si suspină,

Ploaia se scufundă-n mare,

Ploaia-si caută-nceputul,

Ea pe lume mamă n-are.

 

Ca o lacrimă

 

Ca o lacrimă – rochia mea

cade smerită pe coapse,

Frunze încoltite de toamnă

macină buzele arse.

Pe catalige urcă o stea

la tîmpla unsă cu rouă,

Răcoarea mă strînge în brate

si-mi frînge cerul în două.

Nemistuite în fesnicar,

bratele prinse-n răscruce,

Seamănă păsări la orizont

si nebuloase caduce.

 

Solzi de lumină pe trandafiri

taie timpul în fluturi,

 

Ploile se rănesc la genunchi,

noi le topim în săruturi.

Revista indexata EBSCO