Jan 5, 2019

Posted by in Istorie literara

Titu MAIORESCU – JURNAL N° 18 (VIII) 1898

Joi 20[1] august / 1[2] septemvrie, pe la 3 ore dimineaţa, cetesc în pat până la 5, mă scol, îmi fac ceai, mă îmbrac și scriu cu mare ușurinţă până pe la 8½ la parlamentare și acum prevăd peste[3] câteva zile terminarea întregei Introduceri la volumul 3. În acest timp, fiindcă am ridicat jaluziile, Anicuţa poate dormì.

Se scoală și ea, bem bună cafea jos pe terasă și la 10° 2’ plecăm din Tutzing și sosim la 10° 26’ în Starnberg[4], unde întotdeauna gentilul „Bairischer Hof” lângă gară găsim (nu tocmai cele mai bune, dar foarte bune) odăile 15 și 16 în etajul II, din cea mare, cu 3 becuri electricitate, facem salon, din cea mică, fără electricitate, iatac. Vedem spre gară și spre[5] o parte a locului, fără balcon, dar vesele odăi și noi, mai ales Anicuţa, foarte mulţumiţi că am ajuns în sfârșit iarăși „la bun port”.

Amîndouă odăile împreună 7½ mărci, foarte ieftin. Ieftină și bună (apoi rea)[6] și mâncarea și băutura.

Dejunăm jos, pe terasa din afară, frig! Apoi eu mă culc și dorm de la 1½ pănă după 5! – La 5½ ieșim pe jos, plăcută plimbare până spre Nieder-Pöcking[7] și înapoi încet, 1½ oră.

Prânzim bine la 7¼, urmărim în „Figaro” începuturile profundei impresii a mărturisirii Colonelului Henry[8] despre falsul comis de el (cu biletul pretins al atașatului militar german Schwarzkoppen[9]) în procesul Dreyfuss (coup de théâtre!), aici la hotel e afișată telegrama că el s-a și sinucis.

Sara în sus, în bine iluminatul, veselul salon improvizat de noi, începem a ceti Bagehot, dar Anicuţa aţipește de somn și se culcă la 9½. Eu mai stau aci și scriu aceste.

La 10½ mă culc și eu.

 

Vineri 21[10] august / 2[11] septemvrie. Starnberg.[12] Scriu de la 5 – 8½ la Parlamentare, merge acum iute, descriu căderea lui Brătianu între 1886 și 1888, peste 2 zile cred că pot sfârși toată introducerea la volumul 3.

Timp frumos, dar, cu tot[13] soarele, cam răcoare. Anicuţa tușește mereu. La 2° 59’ mergem la München să căutăm Syrop Rami, dar nu-l găsim. ½ oră la Muzeul Schack, neplăcute tablourile Schwind, Feuerbach, smintit Stöcklin. Frumoase Lenbach, portretul lui, al nevestei lui Paul Heyse, copia marelui Charles-Quint (de Tizian) din Madrid.

În Medirera – cofetărie a Curţii din Maffeistrasse.

Pe jos, la gară. La 6° 13’ din München, la 6° 54’ în Starnberg. – Anicuţa cam descurajată de tusea ei și eu deprimat. Ne culcăm la 9½, Anicuţa și azi foarte obosită.

 

Sâmbătă 24[14] august / 3 septemvrie. Starnberg. Zi frumoasă și caldă. Mă scol la 5¼  după bun somn, și scriu la Parlamentare până aproape de sfârșit. La 8½, cafea. Anicuţa tușește mai puţin. Suntem iar mai animaţi.[15] După dejun, somn de o oră, apoi pe jos pe Prinzenweg, la aproape uscata Prinzeneiche (¾ oră), cu banca împrejur, și coborâm pe la „Gasthaus Garibaldi” la pontonul Niederpöcking și cu vaporul înapoi la Starnberg. Sara fără[16] lectură.[17]

 

Duminecă 23 august / 4 septemvrie. Starnberg. Mă scol la 6 ore, după 2 ore lectură în pat. Somn agitat, cu inima încă grea, probabil de aseară. Dar în 2 ore de scris termin toată introducerea la volumul 3 al Discursurilor parlamentare.[18]

Aici la hotel e de vro 7 săptemâni M-e Dendrina din București, cea adorată de primul prezident al Curţii de Casaţie C. Skina. E aici cu 1 băiat și 3 fetiţe (bărbatul ei se zice la Karlsbad), de vacanţă, fetiţele[19] la un[20] pensionat în München. Șed jos la No 4 și 5. În odaia mare[21] de alături, No 6, (cu 3 ferestre)[22], în etajul I, a fost și C. Skina aici vro 10 zile (probabil după cura de la Gastein). L-am descoperit din întâmplare în registrul[23] Beiträge zum Starnberger Verschöngerungsverein, în care s-a înscris (prostul!) cu 2 mărci.

După dejun, la 3° 35’, cu vaporul la Leoni și cu funiculara la neplăcuta Rottmannshöhe[24], de unde ne coborâm îndată jos la Leoni[25], luăm o cafea cu mediocră „prăjitură”[26] pe terasa hotelului Leoni și apoi pe jos, prin frumosul[27] parc[28] de la Schloss Berg[29], în ¾ ore la Berg și cu vaporul de aici înapoi la Starnberg.

Pe vaporul de la Starnberg la Leoni, pe la 3½, se apropie deodată de noi Natalie Ghica cu un tânăr de vro 15 ani și ni-l prezintă ca băiatul[30] lui Marie Ghica-Costiescu[31], care vine[32] în vacanţă de la școala navală din Brest. Iacă îndată și această doamnă cu maică-sa, bătrâna Catiza Ghica, născută Balș. Aceasta din Wörishofen (cura Kneipp) la München, unde se întâlniră cu cei 2 de la Brest și mergeau acum toţi împreună la Feldafing[33], Hotel Strauch, unde îi aștepta d-na Catherine Balș cu Paul Balș și, la 20ʼ mai jos la[34] lac, într-o vilă din Possenhofen[35] Marie Godin, născută Balș (sora Catherinei și a d-nei Natalie Vladoyanu), cu bărbatul său, baron Godin, fetiţa lor de 15 ani, Sașa și 3 băieţi, din cari unul de vro 6 ani, și doi în școala militară, prieteni cu marinarul de la Brest. Vor să șadă aici vro 16 zile, apoi Catiţa Ghica cu Natalie[36] în ţară până la sfârșitul noemvrie (dar cei de la Brest înapoi la Brest) și apoi la Florenţa până la martie. Adresa lor în ţară Gara Verești, la Florenţa hotel Bristol pe Lungarno. (Laudă hotelul pentru buna îngrjijire și a cuhniei).

Foarte amabile cu noi, ne despărţim la Leoni, ele continuă 10’ cu vaporul dincolo, la Possenhofen, pentru a merge apoi cele 20’ pe jos la Hotel Strauch din Feldaffing.

Noi sara multă[37] lectură din Bagehot și puţin pichet.

Azi foarte cald.

 

Luni 24 august / 5 septemvrie. Sculat la 4 ½. Foarte cald. Revăd ultima parte a introducerii, mai completez și apoi, după cafea, am mulţumirea de a o cetì Anicuţei. Dar totul îmi pare mai slab decât introducerea la volumul I și II.

Însă pe la 9½ ore, Anicuţa e chemată la Telefon din Feldaffing. E d-na Catherine Balș (cea brună ca o ţigancă)[38], care a auzit despre aflarea Anicuţei „pe aceste meleaguri[39]”, dorește să o vadă etc. și se decide o întâlnire pe azi la Possenhofen, cu vaporul de la 4 ore.

După dejun și somn, plecăm la 4 ore de aici, dar mai înainte:

 

Telegramă

Hotel Bristol,

Viena

Rog rezervaţi mâine seara salon și dormitor, dacă posibil numărul 230.

Maiorescu[40]

 

La 4° 30’, în Possenhofen, unde la ponton toţi[41] cei de ieri[42] (fără băeţii Godin și Costiescu) și un baron Bibra (funcţionar la poliţie?). Toţi de o deosebită amabilitate cu noi, pe jos prin pădure[43] la Feldaffing, acolo (cu frumoasă vedere spre lac și munţi) ceai și cafea (comandate de Paul Balș, dar plătite de fiecare pentru porţia sa). Apoi văzut terenul cumpărat de baronul Godin între Feldaffing și Possenhofen pentru construirea unei vile cu 7 odăi, construcţia în iarna aceasta și la iulie viitor să fie gata[44] de locuit. Pentru teren a plătit 4500 mărci, pentru construcţia întreagă va mai plătì 15000 (cu conducta de apă[45] de la un bun izvor din apropiere); apoi iar pe jos la pontonul Possenhofen, de unde[46] noi pe vapor[47] la 7° 35’ și la 8 în Starnberg.

Prânz, ambalaj, la 10¼ în pat.[48]

 

Marţi 25[49] august / 6 septemvrie. Dormit rău, cetit între 3 și 4½, apoi dormit[50] și sculat la 5½. Am scris paginile de mai sus. Azi, la 9¼, dimineaţa, plecăm de aici la München, unde sosim la 10° 2’ și apoi, la 11° 5’, cu expres-orientul, la Viena, unde sosim[51] ceva întârziaţi[52] după 7 ore sara. Dar din München telegrafiez următoarele 2 depeși: […][53]

 

Telegramă

            Baron Godin,

Feldaffing

Complimentele noastre pentru dumneavoastră, pentru amabila domnișoară Balș[54], auzită la telefon, pentru domnul dumneavoastră frate și baronul Bibra.

Maiorescu[55]

 

Telegramă

Doamna Balș,

Hotel Strauch,

Feldaffing.

Nu putem părăsi aceste meleaguri fără a vă mulţumi din nou pentru[56] plăcutele ore de ieri. Sperăm că nu aţi fost pedepsită pentru amabilitate printr-o răceală. Complimentele noastre doamnelor[57] Maria și Natalia și o strângere de mâmă marelui marinar din Brest.

Maiorescu[58]

 

În orient-expres bine și nu prea cald, la început în salonul comun, după Salzburg într-o cabină mică, unde pot dormi. La gara Viena găsim omnibusul hotelului Bristol, sosim veseli la hotel și găsim rezervate odăile No 127 (salon cu balcon spre Maximilianstrasse, singurul în această parte) și iatac No 126, foarte bine, în etajul I, peste Mezzanin, aceleași odăi în etajul I, cum le aveam în rândul trecut la etajul II.

Prânzim bine (cu haz, ciorbă petite marmite, pește rece cu sirop de zmeură[59] etc.). Ne culcăm înainte de 10, eu obosit.

 

Mercuri[60] 26 august / 7 septemvrie. Viena. Mă trezesc la 3, cetesc până pe la 4½ în Moritz[61] Busch, Bismarck und sein Werk[62], adorm iar și mă scol la 5¾. Afară timp frumos, răcoare. Ies la cafenea, mă duc de mă rad și de la 8 mă întorc la hotel, unde găsesc pe Anicuţa sculată și veselă. Dar tot tușește, mai puţin convulsiv, aproape deloc, dar tusea mult mai frecventă decât la Ems, după răceala neesplicabilă (rinită alergică[63]?)[64] spre sfârșitul șederii noastre în Samaden. – Multe amplete, eventai la Förster Graben, etc.[65]

Dejun și cină cu șampi la hotel. Cafea la 6, în chioșcul de pe Graben.

Sara 7½ – 9½, în Volkstheater, Comtesse Guckerl[66] de Schönthan, cu haz. Delicioase Odilon[67] și Retty[68], bine Martinelli[69], rău Giampietro și prea grosul comisar balnear[70]. – Culcare 11.

 

Joi[71] 27 august / 8 septemvrie. Viena. Mă deștept la 5, cetesc Paris – Parisien, la 6 mă scol, ceai, copiez parlamentare. E frumos afară, cald, dar mai puţin decât la Starnberg. Cafea în Stadtpark.[72]

După dejun, la Demel[73], sara de la 7 – 10 în Burgtheater, Wintermärchen de Shakespeare, rău jucată de Krastel ca rege al Siciliei, o slovăncuţă urâtă, domnișoara[74] Medelsky, Perdita, teribilă doamnă[75] Lewinski, pe prietina Hermionei. Mai pasabilă domnișoara[76] Bleibtreu ca Hermione. Bine comicii Thimig și Schöno.

 

Vineri 28 august / 9 septemvrie. Viena. Mă scol la 5½, ceai, apoi termin desemnul din Samaden, cu aspectul Pizz Palii și Piz Bernina și copiez Parlamentare. Timp frumos. – După dejun, la espoziţia de jubileu, plăcut, ananaspunș și punș svedez la Demel, văzut și notat lampe electrice, sara cină la noi în hotel și la 10¼ în pat.

Citesc curiosul roman al unei fost alienate, Neues Leben de L. Marie Wiegandt.

 

Sâmbătă 29 august / 10 septemvrie. Viena. Mă scol pe la 6½, ceai, copiez Parlamentare. Timp senin și foarte plăcut ca temperatură.

 

 

Telegramă

Hotel Hungaria

Budapesta

Rog rezervaţi mâine sâmbătă seara cel mai bun dormitor două paturi.

Maiorescu[77]

Telegramă

Costake la Majorescu

Bucarest

Strada Mercur 1

Sosim prin Predeal[78] marţi la dejun.

 

 

Cafeaua la hotel, ieșim, cumpărăm la Mattoni[79], în Maximillianstrasse, 400 butelii Giehübler, care, cu ambalaj și transport până la gara Viena, costă 88 florini 70 creiţari = 187 franci loco Wien.

Apoi mergem, pentru 1½ oră, la muzeul de picturi – Rembrandt, Rubens, Teniers[80], Velasquez.

Dejun la hotel, unde secretarul legaţiunii franceze Vermandois[81], Comăneanu cu nevasta, general Barozzi[82] cu nevasta.

După dejun, somn și mai copiez Parlamentare. Apoi[83] ieșim cu trăsurica la Währing[84], Cottage-Viertel. Aer mai bun, vile cu grădini, dar n-are a face cu eleganţa din Thiergartenstrasse în Berlin, Passy și Auteuil la Paris, nici măcar cu Dresda.

La întoarcere, la hotel, 7 ore sara, ne consternează și pe noi știrea, tocmai răspândită printr-un „Extra-Blatt”[85] de la „Neue freie Presse”[86], că împărăteasa Elisabeta a Austriei[87] a fost ucisă de pumnalul unui anarhist în Geneva, unde venise cu vaporul în plimbare de la Glion – Hotel du[88] Caux. – Biata inofensiva femee, ea însăși jumătate alientată de la sinuciderea fiului sĕu Rudolf!

 

Duminecă 30 august / 11 septemvrie 1898. Din Viena plecăm la 2°10’ și sosim cu întârziere la Budapesta, la 7¾, și la plecarea din Viena, și pe drum și la Pesta, mare căldură. La Hotel Hungaria, mica odaie 109 în etajul I, spre Dunăre, scumpă, cu 9 florini.

 

Luni 31 august / 12 septemvrie. Din Pesta, la 1° 55’, în sleeping cu 4 locuri rezervate.

 

[1] Iniţial: 21.

[2] Iniţial: 13.

[3] Iniţial: pentru.

[4] Starnberg, renumită staţiune turistică aflată pe malul lacului Starnberg, în Bavaria Superioară.

[5] Ultimele trei cuvinte adăugate ulterior.

[6] Paranteză adăugată ulterior.

[7] Niederpöcking, parte a localităţii Pöcking, situată pe malul lacului Starnberg.

[8] Joseph Hubert Henry (1846 – 1898), soldat german, implicat în Afacerea Dreyfus. El a falsificat documente în urma cărora ofiţerul francez Alfred Dreyfus (1859 – 1935) a fost condamnat pe nedrept ca trădător de ţară, în 1894. Adevăratul vinovat era de fapt maiorul Ferdinand Walsin-Esterhazy (1847 – 1923), un ofiţer francez şi spion german. Falsificarea acestor documente a provocat în Franţa un scandal imens în acea perioadă, evenimentul fiind cunoscut în istorie sub numele de Afacerea Dreyfus.

[9] Maximilian von Schwartzkoppen (1850 – 1917), ofiţer prusac, general, ataşat militar, implicat în Afacerea Dreyfus.

[10] Iniţial: 20.

[11] Iniţial: 14.

[12] Iniţial: Starenberg.

[13] Iniţial: toate.

[14] T. Maiorescu scrie greşit data în Jurnal, corect: 22.

[15] Urmează două rânduri anulate în manuscris, din care se poate descifra: Pe urmă termin toată introducerea lungă la Parlamentare.

[16] Cuvânt adăugat ulterior.

[17] Urmează două rânduri anulate indescifrabil.

[18] Urmează anulat: Text în Conv[orbiri literare] contra ó şi é şi a lui ì scurt şi celelalte, Noembrie.

[19] Urmează anulat: îşi.

[20] Cuvânt adăugat ulterior.

[21] Cuvânt adăugat ulterior.

[22] Paranteză adăugată ulterior.

[23] Iniţial: cartea.

[24] Rottmannshöhe (Starnberger See), munte situat în Assenhausen, la poalele lacului Starnberg, Bavaria.

[25] Ultimele două cuvinte adăugate ulterior.

[26] Cuvânt în limba germane în manuscris. Textul continua în limba română.

[27] Cuvânt adăugat ulterior.

[28] Iniţial: parcul.

[29] Schloss Berg, castel situat pe malul lacului Starnberg, în comuna Berg din Bavaria Superioară.

[30] Este vorba despre Matila Ghyka (Matila Costiescu Ghyka, 1881 – 1965), ofiţer, om politic, scriitor, matematician, filozof, profesor de estetică, diplomat, ministru plenipotenţiar al Marii Britanii. T. Maiorescu aminteşte aici de faptul că Matila Ghyka era elev al Şcolii Navale Franceze din Brest.

[31] Marie Ghica-Costiescu, fiica lui Constantin Ghyka (1828 – 1874).

[32] Urmează anulat: de la.

[33] Feldafing, comună situată în Bavaria Superioară.

[34] Iniţial: pe.

[35] Possenhofen, parte a comunei Pöcking, situată pe malul lacului Starnberg.

[36] Ultimele patru cuvinte adăugate ulterior.

[37] Cuvânt adăugat ulterior.

[38] Urmează anulat: dar.

[39] Ultimele trei cuvinte în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[40] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[41] Cuvânt adăugat ulterior.

[42] Urmează anulat: mai sus.

[43] Ultimele două cuvinte adăugate ulterior.

[44] Urmează două cuvinte anulate indescifrabil.

[45] Ultimele trei cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[46] Urmează anulat: înapoi.

[47] Ultimele trei cuvinte adăugate ulterior.

[48] Urmează o jumătate de filă tăiată cu foarfeca din caiet.

[49] Iniţial: 27.

[50] Ultimele două cuvinte adăugate ulterior.

[51] Urmează anulat: pe.

[52] Iniţial: înainte.

[53] Textul continua pe fila tăiată de Maiorescu cu foarfeca.

[54] Urmează anulat: und.

[55] Telegramă în limba germană în manuscris.

[56] Urmează anulat: votre lʼaimable idée qui nous a.

[57] Iniţial: Madame.

[58] Telegramă în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[59] Ultimele cinci cuvinte în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[60] Iniţial: Marţi.

[61] Cuvânt adăugat ulterior.

[62] Moritz Busch (1821 – 1899), publicist german, cunoscut mai ales datorită scrierilor sale despre Otto von Bismarck. T. Maiorescu se referă aici la volumul lui Busch Bismarck und sein Werk. Beiträge zur Inneren Geschichte der letzten Jahre bis 1896. Nach Tagebuchblättern, publicat în 1898, la Editura S. Hirzel din Leipzig.

[63] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[64] Paranteză adăugată ulterior, cu altă cerneală, la o relectură a manuscrisului.

[65] Propoziţie adăugată ulterior.

[66] Comtesse Guckerl (Contesa Guckerl), comedie de Franz von Schöntan şi Franz Koppel-Ellfeld, a cărei premieră a avut loc la Hoftheater din Weimar, în decembrie 1896. Franz von Schöntan (1849 – 1913), scriitor, actor şi jurnalist austriac.

[67] Helene Odilon (1873 – 1939), actriţă germană, una dintre cele mai cunoscute actriţe din Viena la acea vreme.

[68] Rosa Albach-Retty (1874 – 1980), actriţă austriacă.

[69] Ludwig Martinelli (1832 – 1913), actor şi regizor austriac.

[70] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[71] Iniţial: Mercuri.

[72] Propoziţie adăugată ulterior.

[73] T. Maiorescu se referă la renumita cofetărie Demel din Viena, deschisă în anul 1786.

[74] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[75] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[76] Cuvânt în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[77] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[78] Ultimele două cuvinte în limba germană în manuscris.

[79] Mattoni (1864), apă minerală din Kyselka (Gießhübl-Sauerbrunn). Numele provine de la comerciantul austriac Heinrich Mattoni, cel care a început producţia acestei mărci de apă minerală.

[80] David Teniers cel Tânăr (1610 – 1690), pictor flamand.

[81] Sohier de Vermandois (Alfred Auguste), secretar al legaţiei franceze.

[82] Constantin Barozzi.

[83] Urmează anulat: Sara prânz la otel, cetire Bagalot şi pichet.

[84] Währing, cartier din Viena.

[85] „Extra-Blatt”, ediţie specială a ziarului „Neue Freie Presse”.

[86] „Neue Freie Presse”, publicaţie apărută în perioada 1864 – 1939, cel mai important ziar al Imperiului Habsburgic.

[87] Elisabeta, împărăteasa Austriei (Sisi, 1837 – 1898), soţia împăratului Franz Joseph al Austriei.

[88] Ultimele două cuvinte adăugate ulterior.

Revista indexata EBSCO