Dec 21, 2018

Posted by in Istorie literara

Ioana DIACONESCU – Un alt „Dosar artã-culturã” (IX)

Obsesia compulsivă a organelor de securitate pentru legăturile oamenilor de artă şi cultură cu „exteriorul” capătă dimensiuni incredibile. Probabil acesta este unul din motivele pentru care este elaborat, la o decadă după Tezele din iulie din 1971 ale lui Nicolae Ceauşescu (pe numele lor real Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politicoideologice de educare marxist leninistă, a tuturor membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii) Programul de măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în problema persoane suspecte de preocupări suspecte împotriva R.S. România care îşi desfăşoară activitatea în domeniul artei şi culturii – despre care am scris aplicat în ultimele luni în cadrul revistei Convorbiri literare şi care va invada implacabil mediile culturale ale României începînd cu luna februarie a anului 1983. Spuneam într-unul unul dintre numerele revistei că diabolicul Program va depăşi în forţă gradele de represiune ale faimoaselor Teze şi  va invada cu vehemenţă spaţiul strict al culturii, va teroriza creatorul de artă.

În studiul documentar de faţă apare un termen pe care l-am întâlnit pentru prima dată în Arhivele CNSAS: serviciu de linie. Se poate înţelege că acest tip de serviciu al securităţii va supraveghea non-stop şi va acţiona în elaborarea continuă a  unor măsuri care, aproape de anul de graţie 1989, ajunseseră la paroxism…

Suntem, deci, în a treia etapă (anii ’80 – ’89) a represiunii regimurilor comuniste în succesiune. Alunecarea  în prăpastie părea de neoprit. Este aproape un miracol ca România culturală a fost, pînă la urmă, salvată şi resuscitată. Cu masca de oxigen parcimonios distribuit, totuşi resuscitată…

Se vehiculează pînă la obsesie termeni ca influenţe nocive exercitate din exterior, posibilităţi informative în exterior,emigraţia reacţionară intelectuală, acţiuni ostile ţării noastre, comentarii tendenţioase ale posturilor de radio occidentale etc.

   Dar „necazurile” cadrelor securităţii cu oamenii de artă şi cultură sunt variate, nenumărate şi se pot lesne desluşi în documentul din aprilie 1984 ce reflectă executarea Programului de măsuri elaborat în 1983 şi aplicat începînd cu luna februarie după cum citim în raportul  Inspectoratului Judeţean Iaşi – Securitate -către Serviciul V al Direcţiei I din Ministerul de Interne.

De asemenea sunt reluate unele informaţii şi adăugate detalii şi comentarii de supraveghere  asupra oamenilor de cultură raportaţi şi în alte documente (pe care le-am comentat şi publicat anterior în revista „Convorbiri literare”) ale dosarului „Artă-Cultură” privind Iaşul cultural, dat fiind nivelul “superior” la care trebuia să fie efectuată darea de seamă către Direcţia a I-a (la ordinul şefilor acesteia) a Ministerului de Interne, dată fiind importanţa  acesteia în ordine ierarhică .

 

* * *

Ministerul de Interne                                                                           Strict secret

Inspectoratul Judeţean Iaşi

– Securitate –

13 04 1984

Către,

Ministerul de Interne

–  Direcţia I Serviciul V –

– Bucureşti –

 

La ordinul Dvs.[…] din 26 03 1984 cu privire la analiza modului în care au fost executate prevederile Programului de măsuri în perioada 03 1983 – 03 1984 în problemele: artă-cultură, presă, radio tv., poligrafii, justiţie şi sănătate, raportăm următoarele:

Activitatea de prevenire, cunoaştere şi neutralizare a faptelor ce puteau evolua în activităţi duşmănoase şi de contracarare a influenţelor nocive exercitate din exterior de către elemente autohtone cu concepţii retrograde (subl. mea – I.D.) s-a desfăşurat în perioada de referinţă pe baza programelor elaborate de serviciul de linie (subl. mea – I.D.), a planurilor întocmite în acest sens în care au fost prevăzute măsuri concrete pentru îmbunătăţirea muncii în problemele enunţate mai sus.

Măsurile de asigurare a cunoaşterii şi stăpînirii situaţiei operative în problemele artă-cultură, presă, justiţie şi sănătate au vizat în această perioadă îndeosebi anticiparea evoluţiei posibile a unor stări de spirit, fapte şi fenomene care să permită anihilarea cauzelor generatoare şi împrejurărilor favorizatoare producerii acestora (subl. mea – I.D.).

Pentru studierea fenomenelor nou apărute (subl. mea. I.D.) şi orientarea muncii în perspectivă s-au realizat unele studii pe probleme care au creat o imagine de ansamblu asupra problematicii muncii de securitate şi ne-au orientat spre direcţiile prioritare în activitate  în raport de intensitatea şi formele activităţii elementelor ostile. Un aspect important al activităţii noastre desfăşurate în 1983 care a contribuit la cunoaşterea mutaţiilor survenite în baza de lucru, a cauzelor care generează aspecte negative cu implicaţii asupra securităţii statului, l-au constituit analizele pe probleme la diferite nivele cu care ocazie sau tras concluzii corespunzătoare şi sau fixat liniile directoare ale activităţii de viitor(subl. mea I.D.).

  1. Problema artă-cultură

[…]Noile surse de informare create în acest an, în majoritatea cazurilor au fost selecţionate din rîndul persoanelor cu reale posibilităţi de informare, aceasta reflectîndu-se în calitatea informaţiilor obţinute.

La recrutarea noilor surse s-a avut în vedere acoperirea informativă a unor locuri şi medii insuficient încadrate informativ sau de prezenţa în anumite sectoare de activitate a unor elemente din baza de lucru, posibilitatea influenţării negative din partea unor cetăţeni străini sau a unor elemente ostile autohtone, a celor ce călătoresc frecvent în străinătate, etc.

Raportăm că sursele recrutate […] sunt membri ai organelor de protocol care prin specificul activităţii socioprofesionale au posibilităţi multiple de informare.

Putem exemplifica sursa „Mihai B.”, cunoscut muzicolog în ţară şi străinătate, cu posibilităţi informative în exterior.

De asemenea sursa „Mihăilescu”, scriitor şi publicist, are posibilităţi mari de informare în rîndurile scriitorilor consacraţi cît şi în rîndul membrilor cenaclurilor literare. Cel în cauză are posibilităţi interjudeţene, îndeosebi în Bucureşti.

Raportăm că în urma Programului de măsuri în această problemă, au fost luate măsuri de dirijare şi instruire a reţelei în mod corespunzător şi ca urmare în perioada analizată a fost primit un volum mai mare de informaţii, calitatea acestora îmbunătăţindu-se în mod substanţial. De asemenea au fost fixate modalităţi mai eficiente de informare de la sursă la ofiţer întrucît s-a constatat faptul că unele informaţii importante parvin cu întîrziere, ceea ce face să se piardă momente operative. […]

În anul 1983-1984 au făcut deplasări în străinătate un număr de 6 surse de informare în cadrul unor turnee artistice ale Filarmonicii Moldova din Iaşi, care ne-au informat cu probleme de interes operativ sesizate în rîndul membrilor formaţiei respective. Informaţii mai importante au fost obţinute de la sursa „Mihai B.” care ne-a semnalat interesul manifestat de unii cetăţeni străini cu privire la situaţia economică din ţara noastră, despre comportamentul unor cetăţeni români rămaşi ilegal în R.F.G. cît şi atitudinea şi imaginea necorespunzătoare a unor cetăţeni români care au călătorit în străinătate(subl. mea I.D.).

În perioada de referinţă au fost deschise două dosare de urmărire informativă, au fost clarificate şi închise prin măsura influenţării alte două dosare, în prezent în cadrul  problemei existînd un număr de 4 D.U.I.-uri.

De asemenea în luna septembrie 1983 a fost avertizat numitul Vasiliu Lucian, muzeograf la Muzeul de Literatură al Moldovei, lucrat prin D.U.I., care în volumul de debut Mona Monada a strecurat unele idei necorespunzătoare la adresa conducerii de partid şi de stat. De asemenea s-a stabilit că făcea parte dintr-un anturaj format din tineri scriitori ce făceau obiectul urmăririi informative de către Serv[iciul]. III al I[nspectoratului].J[udeţean]. Iaşi pentru legături cu lectorul francez „Robert” şi asupra cărora s-au întreprins măsuri informativ – operative.

Prin informatorul „Păduraru Dan” s-a acţionat pentru influenţarea pozitivă a obiectivului reuşind să-l rupem de anturajul respectiv şi să fie determinat să-şi modifice stilul şi concepţia din scrierile sale. Sus-numitul este în contactul nostru şi se acţionează pentru influenţarea sa pozitivă.

Dintre cazurile mai deosebite aflate în lucru prin DUI menţionăm pe cel al numitului Brumaru Emil, corector la revista „Convorbiri literare”, membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. […] semnalat şi cu unele manifestări duşmănoase cu privire la politica culturală a partidului şi statului nostru.

În cadrul supravegherii informative sunt cuprinse în evidenţa dosarului de problemă [Artă-Cultură] un număr de 11 elemente, din care 5 au fost cuprinse în 1983/1984. Tot în acest an a fost clarificată situaţia unui număr de trei elemente. Faţă de perioada anterioară procentul numărului elementelor cuprinse în S[upraveghere].I[nformativă]. a crescut cu 30%.

Din informaţiile pe care le deţinem de la R[eţeaua].I[nformativă]. în perioada martie 1983 – martie 1984 în problema artă-cultură se pot desprinde următoarele aspecte mai deosebite:

– interesul manifestat de emigraţia reacţionară intelectuală din Franţa pentru unii scriitori din Iaşi. În acest sens putem exemplifica cazul numitului Brumaru Emil care după unele date neverificate, această bursă i-a fost acordată la propunerea lui Ursachi Mihai, poet român, rămas ilegal în SUA cu care obiectivul era în bune relaţii. Neacordîndu-i-se aviz de călătorie – fiind pretabil la unele acţiuni ostile ţării noastre şi să refuze înapoierea în ţară, bursa i-a fost reînnoită în 1983, obiectivul nu a vorbit decît unui număr restrîns de persoane, afirmînd că nu va beneficia de aceasta, pentru a nu se interpreta de către organele de stat că are legături cu elementele din emigraţie.

[…]

– interesul manifestat de unii diplomaţi şi cetăţeni străini faţă de modul de publicare în paginile revistelor, frămîntări în rîndul scriitorilor, etc. Pînă în prezent din această categorie au fost identificate un număr de 8 elemente, dar cel mai semnificativ caz considerăm a fi al tinerilor scriitori […] care au intrat în legătură cu foştii lectori francezi Mathieu Jean Noel şi Romain Rechof, cărora le-au furnizat o serie de informaţii din rîndul scriitorilor, frămîntările tinerei generaţii de creaţie literară şi anumite date privind revista studenţească „Dialog”. Unele din aceste date prin intermediul celor doi lectori francezi au fost comentate în mod tendenţios de către postul de radio „Europa liberă”.

Toţi cei de mai sus au in iniţiat scrierea unor schiţe cu nuanţă ironică din perioada de cooperativizare a agriculturii pe care intenţionau să le înglobeze într-un volum intitulat „Brazde peste haturi”, urmînd a fi citite într-un cerc restrîns de persoane;

– a fost identificat un număr mai mare de persoane care au făcut comentarii politice necorespunzătoare, marea lor majoritate înregistrîndu-se în perioada decembrie 1983 – martie 1984, cînd în cadrul instituţiilor de artă s-a manifestat o stare de spirit negativă ca urmare a aplicării decretului de autofinanţare parţială a acestor unităţi de cultură (subl. mea I.D.). Acest lucru a dat naştere unor manifestări tendenţioase, apreciinduse reducerile de personal artistic, nerealizarea planului financiar ar însemna desfiinţarea culturii româneşti, acest lucru este foarte grav, iar măsurile luate duc la distrugerea şi nimicirea totală a artei profesioniste” (subl. mea I.D.).

Dacă problema reducerilor de personal artistic a fost elucidată şi din acest punct de vedere comentariile au încetat, se discută la fel de tendenţios cu privire la faptul că sunt instituţii de artă ca Opera, Filarmonica, care de la începutul anului 1984 şi pînă în prezent au primit salariu în proporţie de 4060%, iar o redresare a situaţiei financiare nu se întrevede (subl. mea I.D.).

Revista indexata EBSCO