Dec 20, 2018

Posted by in Istorie literara

Titu MAIORESCU – Jurnal no 18 (VII)

Septemvrie 1898

Marţi 1 / 13 septemvrie, la 11°20’ a. m., la Bucureşti. Şi aici foarte cald de cîteva zile. La Predeal, frumos aspect al multelor vile nouă, în Sinaia idem, frumoasă gara de la Ploieşti. Dar Bucureştii au aspectul cu atît mai dezolat.

Acasă, mobilele pentru salonaşul meu (bine tapisat, tavanul din nou vopsit şi uşile coloare mahon) n-au sosit încă de la Viena.

Telegramă

Portois Fin Wien

Ungargasse 53.

Din păcate mobila nu sosit în ciuda repetatelor dumneavoastră promisiuni.

Maiorescu[1]

La masă, 7 ore, Artaxere Buiucliu, care ne povesteşte subita boală (3 iulie) a lui Grigore Buiucliu, inflamaţie de rinichi, friguri violente etc. După 3 săptămîni, în casa de sănătate Löw din Viena, e acum la Karlsbad, unde îi merge mai bine.

Articol „Convorbiri literare” 1, la octomvrie, celelalte noemvrie.

Mercuri 2 / 14 septemvrie. Bucureşti. La 7 ore dimineaţa, 13½° R. Dar apoi foarte cald la soare. Mă scol la 4, ceai, mă îmbrac, copiez Parlamentare. La 8½, cafea pe terasă. Enorma muză în grădină. Gazon frumos.

Duminecă 6 / 18 septemvrie. Dimineaţa la 6 ore, numai +8° R, la 8½ ore +10°. Dar soare încălzitor peste zi. Anicuţa de ieri m-e Aurelie, iar 6 zile înaintea sorocului.

Copiez întruna la parlamentare şi completez datele.

Socec îmi scrie că e sleită şi ediţia a 4-a din Logică (de acum 4 ani, 4000 exemplare) şi vrea să tipărească a 5-a.

Luni 7 / 19 septemvrie. Pledat astăzi la casaţie pentru Danubiana şi obţinut casarea revoltătoarei deciziuni a Curţii de Apel (Prezidentul Bagdat), unde voia cu orice preţ să anuleze executarea, sub pretext că Moisescu nu era advocatul unui Ghiol.

Advocat Filotti, Galaţi.

Ghiol refuzînd amînare.

Am pledat astăzi şi am obţinut casarea şi 300 lei cheltueli.

Telegramă

Afacerea trimisă la Curtea Galaţi.

Maiorescu

Sîmbătă 12 / 24 septemvrie 1898. Splendid timp de toamnă.

Ieri a fost pentru a două oară (de cînd m-am întors acum din străinătate) Nicu Filipescu la mine, între 6 şi 7 ore, să mă consulte, 1) dacă nu ar face Carp greutăţi la admiterea lui Nicolae Fleva pe lista opoziţiei la viitoarele alegeri comunale (de la 1 noemvrie), împreună cu junimiştii Germani, Dobrescu, Laurianu, conservatorii Manu, Nicu Filipescu etc. şi dacă s-ar putea şi cu noii aurelianişti de la „Drapelul”. 2) Dacă se poate promite lui N. Fleva (care aşteaptă ceva perspectivă sigură) că la căderea liberalilor îl vom trimite ministru în străinătate, d. e. la Roma.

Eu am răspuns că amîndouă cred că se pot admite şi că vor fi primite şi de Carp.

Remarcabil că acum vine Nicu Filipescu să se consulte prealabil cu noi. Avea să prînzească ieri cu Fleva, cu care şi dejunase şi, înainte de a-i promite ceva, voia să se încredinţeze că nu va fi dezminţit prin vreo rezistenţă a noastră.

Ieri la masă, Sevescu venit pe 2 zile din Cîmpulung, de unde îşi va aduce nevasta (Mercuri, cînd el pleacă cu Vintilă Brătianu de la tutunuri în Macedonia, pentru a găsi tutun mai ieftin).

Azi am terminat de copiat introducerea istorică la volumul al III-lea al Parlamentarelor şi am făcut şi corectura coalei a treia la noua (a 5-a) ediţie a Logicei mele.

Marţi 15 / 27 septemvrie 98. Timp frumos. A 5-a coală corectură Logica gata.

Telegramă

George Racoviţă

Codăeşti.

Terminul Lemotheux apel la 30 septemvrie. Rog trimete urgent procură din partea ta pentru mine apel + actele şi testamentul.

Maiorescu

Joi 17 / 29 septemvrie 98. La 5 ore dimineaţa, +12° R, aşa e de caldă toamna în acest moment. După ce am făcut ieri dimineaţa corecturile a 4 coale Logică deodată (3 ori) pînă la coala 7 inclusiv, azi nu mi-au venit corecturi şi pot sfîrşi scrisorile restante (lui Nyvop la Copenhaga, lui D. Zamfirescu la Roma, lui Dymsza în Rusia, lui I. A. Rădulescu în Lipsca, arendaşului D. Popescu al bisericei din Braşov la Buzău). –

Ieri, Economu din Craiova (prezidentul Clubului conservator-junimist de acolo, fost prefect catargist) la mine, ca să se înţeleagă despre viitoarele alegeri comunale. Continuarea semnelor unei mai bune relaţii între noi şi conservatori. –

Ieri, Mercuri sara, Nicu Filipescu, M. Vlădescu, Istrate, Michel Korné etc. alaiul conservatorilor la sosirea lui Take Ionescu din Sinaia (9½ ore sara), la demonstraţia contra lui Dimitrie A. Sturdza şi a „Voinţei naţionale”, care atacă pe Take Ionescu în zilele din urmă cu mare înverşunare şi nedreptate, pentru cele 2 acte pretinse false, dar adevărate, emanate de la guvernul maghiar contra şcoalelor române din Braşov. –

Reîncepere[2] de manifestări pe stradă? Sau numai pregătiri pentru alegerile comunale? –

Anicuţa ieri, atac de friguri pronunţat. 30 centigrame chinină, care se vor repeta azi.

Tot ieri, Blanc cu ştiri din Sinaia: vorbele rele despre frumoasele fete ale Juchii Bengescu (Ella şi Mimi), care, la excursii, în prea vădita „flirtaţie” cu tîner doctor de copii Puiu Costinescu. Dormind împreună pe paie, în colţuri, împreună sub aceeaşi manta etc. îmi pare rău, fiindcă mai ales Ella e fată cuminte şi gentilă, dar – ce e drept – nu tocma inteligentă. Calomnii de la Iriniţa Blanc sau de la Cleo Krupenski?

Telegramă

Dimitrie Popescu, proprietar,

arîndaşul sudiţilor,

Buzău.

Răspuns plătit

Rog vino urgent Bucureşti pentru înţelegere Braşov. Răspunde cînd vii.

Maiorescu

Duminecă 20 septemvrie / 2 octomvrie 98. Tot cald şi timp frumos.

Alaltăieri dimineaţă, Scofăneanu din Turnul Severin şi Ştefan Pleşia din Craiova la mine, consultări politice.

Aseară, de la 9 – 12 (3 ore!), lectura introducerii mele istorice la volumul al III-lea, cu I. A. Brătescu (din întîmplare venit de la Tîrgovişte), Floru[3], Robin[4], Lizica[5], Dragomirescu, Evolceanu[6] şi Basilescu[7].

De abia pe la 1 după miezul nopţii ne-am despărţit. Mie nu tocmai plăcut ca alte dăţi, deşi necesar.

Azi dimineaţă, m-am sculat la 7½ şi am făcut corecturi la Logică. E toată tipărită, mai am să corectez mîine ultimele 24 pagine.

Anicuţa, obosită de aseară, s-a sculat la 9 ore.

Regele întors la Sinaia cu regina şi prinţesa Maria alaltăieri. Miniştrii acolo, se duce şi Aurelian şi apoi Stătescu. Tevătură cu împăcarea lor şi frica de cădere. –

 

Charles Vîrnav[8] la mine, între 4 – 5½. Povestiri de la recenta vînătoare cu prinţul Ferdinand (ei 2, adjutantul Dumitrescu, secretarul Tamm, Dr. Kalinderu şi Directorul Ministerului de Interne Moscune). Ferdinand se culca (în secret) cu cea dintîi fată de ţăran ce o prindea. – Despre Generalul Vasiliu-Pilat zicea, că e rĕu soldat, fiind nedisciplinat. (Efecţia volumul I al Discursurilor mele parlamentare). De altminteri, prinţul foarte amabil, dar în întimitate (în deosebire de în salon) prea vorbăreţ, verzi şi uscate. Moscuna spuind lui Varnav de ancheta în contra prefectului de Ilfov, Gianni, în care a descoperit îndată o hoţie proastă de conivenţă 15.000 franci, care nu fac decît 1500. A fost destul atît.

Tot Moscuna zice că la căderea lui Sturdza regele nu vrea pe L. Catargi, ci pe G. Cantacuzin sau P. Carp.

 

Luni 21 septemvrie / 3 octomvrie. Dimineaţa la Menelas Germani. El zice că drapeliştii Costinescu, Lascar şi Delavrancea nu se împacă cu Sturdza, nici Fleva. Ei cer retragerea lui Sturdza din capul ministerului. Stătescu, supărat pe ei, s-ar împăca cu Sturdza şi poate va reintra în minister. Căci el, după convingerea lui Germani, nu caută decît parale şi, ca ministru, ar împărţi la procese cu Sopromo, Stelian sau Djuvara.

Ministrul austriac din Bucureşti, baron Aehrenthal, cu care Germani a fost în august la Carp la Tzibăneşti, supărat pe Take Ionescu, cu care nici un diplomat nu va mai voi să aibă relaţii; el – Aehrenthal – i-a spui lui Take Ionescu, că Sturdza i-a dat notiţe relative la şcoalele din Braşov pentru a le transmite guvernului maghiar spre aplanare, şi apoi Take Ionescu afirmă un asemenea fapt de comunicare confidenţială la tribuna Camerei!

Între 5 – 6, inginerul junimist din Bîrlad, Teodor Dimitrescu[9] (cu barbă blondă). –

Mi-au sosit, în sfîrşit, mobilele de la Fix & Portoir pentru salonaşul cu busturi. Casa mi se face elegantă.

Marţi 22 septemvrie / 4 octomvrie. Tot cald. Timp splendid. Am terminat astăzi ultima corectură a ultimei coale (12) din ediţia a 5 a Logicei.

Tot mai pilesc la textul introducerii istorice a volumului al III-lea al Discursurilor parlamentare.

Sîmbătă 26 septemvrie / 8 octomvrie 98. Pînă azi, timp frumos. Azi cer acoperit, după amiazi ceva ploaie.

Ieri, N. Filipescu pentru a 3-a oară la mine, ca să ne înţelegem asupra alegerilor (fără Fleva), să fie pus Laurianu în contact cu ei ca să lucreze de pe acum pe profesorii alegători. Judecătorul de instrucţie Crăsnaru ar fi dispus să arsteze pe la 15 Oct[omvrie] (cu 2 septemani înaintea alegerilor Comunale) deodată pe toţi agenţii comunali, care sînt sistematic mituiţi colectiv de brutarii cu ocaua mică. (Procesele verbale de contravenţie ale primăriei rupte în mîinile lui Filipescu).

Alaltăieri, Ţigara la mine, în chestia vînzării obiectului lui Zizin Cantacuzin îmi spuse că Mite Kremnitz s-a stabilit de la 3 octomvrie în Berlin, pe la Zoologischer Garten – Wilmersdorf, cu copilul ei mai mic. Cel mare, Georg, fără respect pentru mamă-sa şi lenevit la studii juridice, a intrat ofiţer în Bavaria. Că Thea Volkmar nu e prea amabilă cu Mite, nici Ado, care a devenit pedant. Din contră, amabil Georg Kremnitz, bogatul proprietar al unei case frumoase în Grünewald. Mite Kremnitz are 375 franci pe lună de la Spitalul Brîncovenesc + venitul a unui capital de vro 150.000 franci + 500 franci pe lună de la rege, pînă la majoritatea copilului mai mic, care e acum de 13 ani, + 500 franci pentru ofiţerul pe 6 ani + e propusă în Cameră o recompensă naţională de 500 franci lunar, reversibilă. – Foarte comod! (Nu s-a votat de Cameră)[10].

Azi la noi la masă, Maman, Louis şi Iriniţa Blanc şi prof[esorul] Negulescu[11] de la Univ[ersitatea] Iaşi.

Am terminat însfîrşit lipirea a vr’o 60 de fotografii în Album. (Roma, Amiens, Shanklin, Oxford, Galeria Cassel etc.)

Mai am să aranjez cărţile din bibliotecă şi să trimit cîteva sute la Gimnaziul Ion Maiorescu din Giurgiu şi din nou la cel din Braşov.

Marţi 29 septemvrie / 11 octomvrie. De ieri, frig. Azi la amiazi, numai +6° R. Azi dimineaţă, Carp la mine (venit pe 2 zile din Tzibăneşti). Deseară cetim introducerea mea la volumul 3.

Telegramă

Doamnei Greceanu,

Damă de onoare,

Cotroceni.

Rugăm binevoiţi a prezenta alteţelor lor regale omagiile şi felicitările noastre.

Maiorescu

Alaltăieri, Duminecă, alegere de rector la Universitatea Bucureşti, cu aplicarea noii Legi a Instrucţiei superioare şi secundare. „Voinţa naţională” spusese vineri sara că şi eu îmi pui candidatura, alături de Gr. Ştefănescu[12], Urechie, C. Dimitrescu–Iaşi[13]. Am declarat prin „Timpul” şi „Constituţionalul”, sîmbătă sară, că nu e esact şi că eu în orice caz nu mai primesc să fiu ales, după ce mi-am dat dimisia acum 10 luni[14]. – S-au ales (trebuie să fie prezentaţi 3): Gr. Ştefănescu 40 voturi, Urechia 22, C. Dimitrescu 16 şi eu, totuşi, asemenea 16.

Astăzi la universitate, 5 ore, alegere de decan. S-a ales C. Dimitrescu–Iaşi. Şi alegerea unui membru în noul senat universitar. Am fost ales eu, cu 5 voturi (1 vot alb, 2 Chintescu).

De la 4½ – 5½, la mine acasă Carp, M. Germani şi, venind din întîmplare, şi Nicu Filipescu. Discuţii asupra viitoarelor alegeri comunale. Carp nu vrea pe Fleva pe lista noastră, dar primeşte, dacă va fi la guvern, să fie trimis Fleva ministru la Roma.

I-am lăsat discutînd la mine şi m-am dus la alegerea universitară.

La întoarcerea mea, 5½ ore, plecaseră.[15] […] prea de vreme.

Mercuri 30 septemvrie / 12 octomvrie 98. Senin. Soare. Dar la 7½ ore dimineaţa, termometrul numai +1½° R.

Telegramă

Hotel Teodoru

Craiova.

Rog opriţi pentru astăzi Mercuri sara odaie bună.

Maiorescu

Telegramă

  1. Racoviţă, str. Păcurari,

Iaşi.

Pledat Lemotheux. Pronunţarea amînată miercurea viitoare.

Maiorescu

 

Octomvrie 1898

 

Vineri 2 / 14 octomvrie. M-am întors azi dimineaţă la 6 ore din Craiova. Termometrul +6° R. A ploat toată noaptea. Acum senin.

Azi apărut în Monitor decretul de ieri, 1 octomvrie 98, prin care G. Pallade trece de la justiţie ministru de finanţe, în locul lui G. Cantacuzin, care se retrage din cauză de boală (o influenţă de astă primăvară i-a atacat pieptul), iar în locul lui Pallade vine C. Stoicescu la justiţie. O ridiculă remaniare în strîmtul cerc al camarilei Sturdza, după o lună de tratări prin E. Statescu cu „Drapeliştii” sau „Aurelianiştii” V. Lascar, A. Şendrea, Costinescu, Delavrancea, Em. Porumbaru, Poenaru Bordea, Costescu, – Comăneanu, N. Xenopolu etc.

La Casaţie, acum 3 zile, Em. Porumbaru, vorbind de Al. Beldiman, ministrul nostru la Berlin, zicea că e un prost, care în timpul cînd îi dase Sturdza pe vreme de opoziţie un post la Creditul rural, era de rîsul funcţionarilor de acolo, pentru absoluta sa incapacitate.

Vizita profesorului Gustav Weigand din Lipsca, care îmi arată noul său Atlas linguistic român din Transilvania (Arad, Cluj, Oradea Mare, ţara moţilor), 8 foi.

Părerea lui e că teoria lui Rösler e întemeiată. De exemplu, vorba română sat = Dorf, Weiler, se află la toţi Românii. În manuscriptele noastre vechi (zice Weigand) ar fi scris psat sau fsat. Albanez e fşat (vezi Cihac). Weigand zice, că albanezul fşat vine de la italianul commassato, massato. Dacă l-am fi avut noi din italo-latinul massatu, am fi zis măsat. Dar îl avem de la albanezul fşat, de aia am zis psat şi sat. Ceea ce probează, că românimea vine pretutindeni din românii balcanici, amestecaţi în secolele 8 – 11 cu albanezii şi bulgarii de acolo.

Moţii sau Mocanii, după Weigand, sînt secui romanizaţi. Tot tipul lor (ochi albaştri, blonzi, craniul) o dovedeşte, şi limba e mai puţin curat latină decît se aştepta el, din contră, mult mai amestecată cu elemente ungureşti. Şi rotacismul nu e numai al moţilor, ci se găseşte tot aşa mai la nord-est şi la sud-est, printre românii dinspre Moldova şi dinspre Banat. –

De la 3 la 5½, mitropolitul primat Iosif Gheorghian la mine. I-am explicat chestia cu şcoalele din Braşov şi cu cele 2 acte, asupra cărora se se acuză Dimitrie A. Sturdza şi Take Ionescu reciproc de trădători. – Apoi m-a consultat mitropolitul asupra traducerii sale din Père Didon, a cărui învoire vrea să o aibă pentru publicarea traducerii.

Sîmbătă 3 / 15 octomvrie. Cerul acoperit. Dimineaţa la 8 ore, +4° R.

Telegramă

General Robescu

Palatul Cotroceni.

Rugăm binevoiţi a prezenta alteţelor lor regale urările noastre pentru principele Carol, una din speranţele viitorului Ţării.

Maiorescu

Telegramă

General Vladescu,

Castel Peleş.

Rugăm binevoiţi a prezenta Majestăţilor Lor omagiele noastre respectuoase şi urările noastre pentru aniversara principelui Carol.

Maiorescu

La masă la noi, I. şi Marie Negruzzi, reîntorşi de joi din străinătate.

Mai nainte, Nicu Filipescu, care propune la mine întrunire pentru

Duminecă 4 / 16 octomvrie. Sara. Pe la 9 ore,./ se adună la mine Nicu Filipescu, Ionel Grădişteanu, Take Ionescu, Barbu Păltineanu, Teodor Rosetti, Men. Germani, D. A. Laurian, Sc. Vîrnav, I. Negruzzi, din întîmplare vine şi Petru Missir de la Iaşi. Discuţii asupra campaniei electorale comune în alegerile comunale de la 1 noemvrie. Lista bucureşteană de 31 candidaţi (general Manu, Men. Germani, N. Filipescu, Take Ionescu, C. Arion, D. A. Laurian, D. Dobrescu, Ionel Grădinşteanu, Dr. Buiucliu, dr. Leonte, Capşa, V. Orghidan (junimistul) etc.). Ideea de a promite canalul Bucureşti – Olteniţa, cu Bucureşti Port şi un consiliu technic permanent pe 12 ani între primărie şi Ministerul de Interne rămîne a se decide mai întîi între cele 2 comitete şi numai apoi a se anunţa într-o întrunire electorală, dacă amîndouă cluburile (după sosirea lui Carp) le primesc.

Conservatorii ar dorì şi punerea lui N. Fleva pe lista noastră, noi însă nu o primim.

Se decide pentru duminica viitoare întrunire politică la Craiova, la care să vie şi să vorbească din Bucureşti L. Catargi, Take Ionescu (poate şi G. Gr. Cantacuzin), C. Arion, eu şi Sc. Vîrnav. Asemenea altele şi în cîteva alte oraşe (Iaşi, T. Severin etc.). Iar în Bucureşti, Duminecă 25 octomvrie, unde să vorbească şi Carp.

Din alte vorbe ne spune la ceai T. Ionescu că, după ieşirea sa din minister la 1895, a vorbit cu ministrul-prezident ungur Banfy. la Pesta. S-a sfîrşit vorba lor: „Sîntem de acord asupra unui singur punct: că noi nu vom fi niciodată de acord”.[16]

Au stat la mine pînă după miezul nopţii. Nicu Filipescu se mai ducea la o întrunire de mahala, cu muzică şi toasturi.

Luni 5 / 17 octomvrie. De ieri, un fel de siroco cald. Azi peste zi, pînă la +16° R. La mine Sc. Vîrnav, care crede proiectul Bucureşti – Port realizabil. Apoi C. Arion pentru a ne înţelege despre ce să vorbim la Craiova.

Dimineaţa, profesorul de teologie Cornoiu (cu dureri de cap, ameliorate după o hidroterapie şi excursii pe jos            din Tirol, prin Sargans, pînă la Zell am See), secretarul mitropolitului-primat, cu volumul I al lui Père Didon, căruia să-i scriu pentru autorizarea traducerii.

Sara, lectură din Memoirele Prinţului Kraft von Hohenlohe şi la 10¼ culcarea.

Marţi 6 / 18 octomvrie. Cer senin. Dimineaţa la 5½ ore, +10° R. Cam ca vara. Mă scol, ceai, scriu aceste.[17]

Bucureşti[18], 6 / 18 octomvrie 1898

Reverendului Père Didon

de la Ordinul Fraţilor predicatori.

La adresa librăriei Plon,

Paris, strada Garancière, 10.

 

Părinte reverend,

Sub profunda impresie produsă de lectura cărţii reverenţei voastre, intitulate Isus Christos (2 volume, Paris, Plon, 1891), a fost făcută o traducere românească, prin grija mitropolitului nostru primat, monseniorul Iosif Gheorghian.

Eminenţa sa ar dori să tipărească şi să difuzeze această traducere spre binele cel mai mare al credincioşilor săi şi, îndeosebi, Facultăţii noastre de Teologie Ortodoxă, omiţînd totodată cele cîteva pasaje cu caracter exclusiv catolic, încît cartea să poată acţiona printre ortodocşi în sensul credinţei creştine în general, fără a produce dificultăţi dogmatice.

Abstracţie făcînd de de notiţa imprimată în fruntea celor două volume prin care drepturile de autor sînt rezervate, eminenţa sa nu se poate gîndi la o publicare similară fără a fi obţinut în prealabil autorizarea reverenţei vostre.

Sînt însărcinat, şi este un moment important pentru mine, să intervin la reverenţa voastră şi să o rog de a binevoi să acorde această autorizare.

Fireşte că nu este vorba aici de vreun inters material. Literatura română, fiind abia la începuturi, cere încă un sacrificiu din partea tuturor celor care publică o operă serioasă. Munca de redactare sau de traducere, la fel ca şi dificultatea tipăririi sînt o ofrandă mereu ideală. Şi poate că această lipsă totală a oricărei gîndiri genuine nu este un semn rău pentru începutul unei literaturi.

Îndrăznesc să aştept un răspuns din partea reverenţei voastre şi o rog a binevoi să primească asigurarea înaltei mele consideraţii.

  1. M

fost ministru al Cultelor şi Instrucţiunii

Str. Mercur, 1. [19]

Tot astăzi, marţi 6 / 18 octomvrie 1898, la 3 ore după amiaza, sub cerul cel mai senin, cu soare, 23° R. la umbră adîncă.

Mercuri 7 / 19 octomvrie. Tot cald, dar nu e arşiţa de ieri.

Telegramă

George Racovitza,

Strada Păcurari,

Iaşi.

Apelul respins. Trebuie să facem recurs la Secţiile Unite.

Maiorescu

Joi 8 / 20 octomvrie. Vîntul de sud s-a schimbat peste noapte, suflă şi astăzi tare, de la nord şi dimineaţa la 9 ore, sînt numai 4½° R.

La universitate, 5 – 6 examen de Logică.

Vineri 9 / 21 octomvrie. Ploaie peste noapte, vînt, cer acoperit. Dar termometrul la 8 ore dimineaţa, +7½° R.

Telegramă

Grigorie Constantinescu,

advocat

Turnu Severin

Veniţi Craiova.

Maiorescu

De la 6 – 7, Take Ionescu la mine. (Era şi I. Negruzzi faţă, şi Anicuţa). El nemulţumit de rege, vorbind (stîngaci) contra lui, că ar fi „fals” peste limitele permise, că ar avea dragoste cu orbire pentru D. Sturdza. Mai spune că în ultimele 2 audienţe ale lui Lascar Catargi la rege, acesta l-ar fi întrebat mereu cum stă cu P. Carp şi că L. Catargi ar fi răspuns, că măria sa să nu se îngrijească de aceasta, că el – Lascăr Catargiu – se va înţelege cu Carp. Şi T. Ionescu adaugă: „asta e un pretext, dar în fine acum i-am luat şi acest pretext.”

Va să zică, asta i-a făcut pe conservatori să fie deodată împăcaţi cu noi.

Sîmbătă 10 / 22 octomvrie. Plouă puţin, dar şi mai cald. La 8 ore dimineaţa, +10° R. – Îmi formulez ce am să vorbesc mîine, la întrunirea electorală de la Craiova, ca să nu treacă peste 25 minute.

Luni 12 / 24 octomvrie. Am plecat ieri, la 11¼ dimineaţa, cu expresul la Craiova, unde am sosit la 4½ p. m. Cu mine, Lascar Catargi, Take Ionescu, junele prinţ Barbu Ştirbei, Henry Catargi şi Deşliu[20] de la conservatori, C. C. Aron şi Scarlat Vîrnav de la junimişti. La gara Craiova, lume multă, cu urale: Economu, Carianopolu, Boldescu, Ştefan Pleşa[21], Toma Cămărăşescu de la T. Jiu, Constantinescu de la T. Severin, greţosul Warlam, junele Bombăcilă, Braboţeanu, Tîrnoveanu, vioiul Coanda, inevitabilul Grecescu[22] etc. În curtea gării, altă mulţime, cîţiva muzicanţi (vro 6 –7) şi mulţi băieţi de stradă. Ne urcă, sub strigătele „trăiască Lascar Catargiu”, numeroase, şi „trăiască Titu Maiorescu”, fireşte mai puţin numeroase, ne urcă în prima trăsură deschisă a lui N. Economu, vizitiu cu livrea) pe L. Catargi şi pe mine; asemenea presupun tot cîte 2 pe cei veniţi din Bucureşti în alte trăsuri. Craiovenii era vorba să vie cu muzica şi cu alaiul pe jos, înconjurînd trăsurile care ar fi fost să înainteze la pas. Dar bătrînul Catargi, vizibil jenat de această muzicărie pe stradă (şi eu cu atît mai mult) a spus vizitiului să o ia la trab – şi astfel noi 2 am lăsat alaiul în urmă, am ajuns singuri cu trăsura noastră departe înainte, pe strada gării, pe la Palatul de justiţie, prin strada mare, pe dinaintea hotelurilor Teodoru şi Geblescu. Pe uliţele parcurse astfel de noi, nimeni altul pe strade decît puţinii oameni ca de obicei, dar cele mai multe ferestre pline de dame primitoare. Însă înaintea hotelurilor din strada mare, la răspîntie, iar mulţime îndesată. Lascăr Catargiu dase ordin vizitiului să ne ducă la Clubul conservator. Vizitiul, nepriceput şi neinstruit pentru această modificare a programului de alai, cîrmeşte la stînga şi se opreşte înaintea Clubului Tinerimii, apoi la un „birou de plasare”, în sfîrşit soseşte Carianopolu cu birja şi ne întoarce lîngă hotel Geblescu, deasupra cafenelei din curte, unde vrea să se mute Clubul conservator la Sf. Dimitrie. Ne urcăm acolo, luăm cîte un ceai, după vro ¾ de ore sosesc şi ceilalţi cu alaiul, membrii clubului sus lîngă noi, mulţimea în curte; de pe galeria cu sticle din etajul I, Economu provoacă mulţimea să strige „Trăiască Lascăr Catargiu şi Titu Maiorescu”, Catargiu le zice cîteva cuvinte de mulţumire de sus, eu asemenea le strig: „Trăiască Craiovenii! Şi la alegerile de la 1 noemvrie să vă arătaţi vrednici de numele ce-l aveţi în ţară”. Apoi, iar ceva alocuţiuni înlăuntrul clubului, cu dorinţa exprimată de N. Economu că unirea noastră să nu fie numai cu această ocazie şi pentru totdeauna şi în toate. Eu i-am strîns mîna cu amabilitate şi am tăcut.

Pe la 5¾, am plecat prin mulţime, Lascăr Catargiu la Economu, eu luat de Fănică Pleşa în cupeul lui (trecînd prin mulţime, am văzut pe colonelul Budişteanu şi pe junele poetastru Radu D. Rosetti) sînt dus la casa fratelui neînsurat, unde mi se pregătesc, împreună cu Varnav, odăile şi unde găsesc pe Scarlat Vîrnav cu geamantanul meu, amabil îngrijit de el. Dar le spui că am să plec astă-sară la 9º 36’ înapoi, dacă se poate. La 6½ sîntem duşi la Fănică Pleşa (eu cu geamantanul în cupeu), unde ne e dat un prînz în toată regula, bere, îngheţată, şampanie. Bine servit. Amîndouă casele cu luxoasă electricitate. La masă, d-na Pleşa, eu, bătrînul Rusescu, Bombăcilă, simpaticul Coandă (părea simpatic şi d-nei Pleşa), conservatorii Brabeţeanu şi Chintescu, bătrînul Rusescu, încă unul negricios, vro 2 alţii. Toast pentru mine din partea lui Bombăcilă, toastul meu pentru Lascăr Catargi şi apoi pentru d-na Pleşa. La 8º cafeaua servită la masă, la 8º 5’ vine chiorul Iliescu şi ne spune că mă aşteaptă Lascăr Catargiu. Dar eu merg cu Pleşa în cupeul lui (cu geamantanul meu) de-a dreptul la sala Bellevue, unde e întrunirea. Trec prin mulţime, primit cu aplauze, şi mă sui pe estrada tixită de lume, unde deja T. Ionescu, C. C. Arion, colonelul Fălcoianu, H. Catargi, eu. Peste 3 minute soseşte şi Lascăr Catargiu, cu N. Economu. Aplause foarte calde. Deschide şedinţa N. Economu, cu o salutare de bine venire pentru Lascăr Catargiu, apoi pentru mine şi toţi fruntaşii conservatori şi declară prezident al întrunirii pe Lascăr Catargiu. Acesta rosteşte cîteva cuvinte (vro 3’) „entegru” etc., dar totuşi cu autoritate. Apoi îmi dă cuvîntul mie. Aplauze. Mă uit la ceasornic, era 8½ şi 5’. Vorbesc pînă la 9 fără 3 minute. Aplauze, fireşte. (Discursul l-am scris a doua zi, luni , astăzi între 10 şi 12¼, acasă în Bucureşti, dictîndu-l Anicuţei şi corectîndu-l cu ea, şi apoi „Constituţionalul” de mîine după amiază, adică cu data de Mercuri 14 octomvrie). M-am strecurat apoi de pe estradă, pe cînd începea să vorbească C. C. Arion, am ieşit tiptil prin mulţime, m-am pus în cupeul lui Pleşa şi la 9º 10’ eram la gară şi la 9½, în sleeping-carul trenului spre Bucureşti, unde am sosit azi la 6º dimineaţa. În sleeping şi generalul Baicoianu şi profesorul Crăciunescu.

Cînd ne-am dus ieri cu expresul la Craiova, mergea spre Paris şi generalul Jacques Lahovari, al cărui băiat de 12 ani s-a îmbolnăvit de inimă, urmarea unui reumatism articular. Era şi paralizatul Mişu Balş, urcat în tren de 2 servitori, soţia sa, fratele său, Costea Balş şi sora ei, Natalie Vlădoianu. Îl ducea la Viena (ca să moară acolo?!). –

Marţi 13 / 25 octomvrie. Sculat la 6 ore. Termometrul +7º R. Aştept corecturele discursului meu craiovean în „Constituţionalul”.

Mercuri 14 / 26 octomvrie. De la 8 ¾ sara pînă la 11¼, lectura întroducerii mele istorice la volumul 3 (epoca 1881 – 1888) la mine acasă, înaintea lui Jacques şi Marie Negruzzi, Mitică Rosetti, Lili Florescu, Constantin Leon Negruzzi, cumnatul-său Mialescu, Hiott, D. A. Laurian, Anghel Demetrescu, C. C. Arion, Scarlat Vîrnav, dr. Neagoe, Stavri Predescu, Guţă Fălcoianu.

Joi 15 / 27 octomvrie. Timp frumos, soare, senin. Dimineaţa 8 ore, +7º R, peste zi cald. La 12 ore, la universitate pentru concursul bursei de psihologie experimentală, la care se prezintă numai Vaschide. Dar ceilalţi 2 membri ai juriului (prezidentul Coco Dimitrescu, noul rector al universităţii şi Crăciunescu) nici n-au venit, nici n-au anunţat amînarea. Sînt la adunarea electorală a lui Dimitrie Sturdza la Craiova, ţinută ieri.

Sara la 9½, Emil Costinescu cu Vlaicu de la Braşov. Deschidem începerea procesului din partea Bisericei Sf. Nicolae din Braşov în contra statului român, pentru suprimarea plăţii subvenţiunii obligatoare a gimnasiului de acolo. Eu să-l susţin, să-mi iau alături pe Lascar şi pe C. Disescu, nu însă pe Take Ionescu şi pe Delavrancea, fiindcă aceştia au dat chestiei caracter politic în Cameră.

Vineri 16 / 28 octomvrie. Acelaşi timp frumos. Dimineaţa 8 ore, +6º R. Primul număr al noului ziar francez conservator-junimist „La Roumanie”, sub direcţia lui A. G. Florescu (Lili): Are şi începutul traducerii franceze, făcut de Zizin Cantacuzin, a Istoriei mele politice sub Carol I.

La 4 ore, prof. Vlaicu din Braşov, de la 4½ – 5½, Take Ionescu împreună cu Vlaicu la mine, consfătuire asupra procesului de intentat statului asupra subvenţiunii suprimate a şcoalelor din Braşov. Take Ionescu îmi spune că Aurel Mureşan i-a spus acum că Ionel Brătianu îi zicea odată că el ar vrea să dea şcoalei din Braşov domeniul Brăilei de veci, dar nu o face, fiindcă l-ar trăda „conservatorii” şi ar lua dania înapoi. Cu asemenea vorbe, Brătianu îşi făcea dincolo popularitatea şi ponegrea pe conservatori. De abia acum văd transilvănenii cît au fost înşelaţi de liberali, şi li se desiliază ochii.

Atunci le-am spus eu cele spuse mie de Teodor Rosetti. Între actele lui Cuza-Vodă era şi o convocare a lui din Iaşi, la telegraful de acolo cu ministrul său Brătianu din Bucureşti, unde acesta numeşte pe transilvăneni „faux-frères”, fraţi vitregi.

Take Ionescu apoi mai spune cum al doilea act cetit anul acesta de el în Cameră în chestia şcoalelor din Braşov îl primise în adevăr mitropolitul Miron de la Jeszenski, dar că, după cetirea lui în Cameră, Jeszenski[23] s-a repezit la Sibiu şi, sub pretext de a constata exactitatea traducerii, a cerut mitropolitului să vadă adresa sa şi atunci a pus-o în buzunar, promiţînd că o va retrimite din Budapesta şi n-a mai trimis-o. Dar mitropolitul scrise adresa oficială lui Voina, care s-a publicat în gazete pe la septemvrie acum, încît nu se va mai putea nega.

Tot Take Ionescu, că mitropolitul a lăsat la moartea lui Cosma un memoriu asupra celor petrecute între el, Banffy[24] şi Sturdza în aceste chestii, pentru a fi publicat după moartea sa. Memoriul făcut după cerere, prin scrisoare a lui Take Ionescu.

Raţiu posedă de la Sturdza o lungă scrisoare, în care – cînd cu condamnarea lor – îi sfătuieşte Sturdza să nu meargă în temniţă, ci să vie la Bucureşti şi transportă aici centrul agitării. (Ca să facă guvernului conservator de atunci greutăţi cu vro cerere de estrădare). S-a publicat mai pe urmă.

Vlaicu îmi spune că şi astăzi pretextul refuzului de a plăti ajutorul legal îl întemeiează sturdziştii pe vorba că n-au încredere în protopopul Voina şi că ei vor plăti, dacă se schimbă eforia şi se pun acolo partizanii lor (Diamandi Manole[25], Ghiţă Pop etc.) Iară Diamandi Manole specula banii eforiei la zarafetul lui şi la întreprinderile cu postavul şi, cînd au aflat Străvoiu şi Voina despre nişte bani de datorie tărinuită şi i-au cerut înapoi, au avut mari greutăţi ca să-i vadă restituiţi de Diamandi eforiei. Şi cum Diamandi deţine încă (adică a cheltuit) 12.000 florini, pe care îi refuză sub pretext că trebuie să recunoască guvernul maghiar societatea filantropiei pentru copii săraci, căreia îi aparţin. Şi guvernul maghiar fireşte că refuză de 3 ani şi Diamandi, sub acest pretext, refuză şi el să-i dea.

Şi acest Diamandi e omul de încredere şi de intrigă al lui Sturdza.

Sara, de la 9 – 10, şi profesorul-advocat C. Dissescu la mine, în aceeaşi chestie. El şi cu V. Lascar au să pledeze împreună cu mine în chestia şcoalelor Braşov contra statului român.

Sîmbătă 17 / 29 octomvrie. Sculat la 6½, ceai. Afară senin, termometrul +5º R.

Telegramă

Doamna Greceanu,

Castel Peleş.

Rugăm prezentaţi augustei soţii şi mame a viitorului nostru rege omagii respectuoase şi felicitări.

Maiorescu[26]

Am terminat cetirea cărţii lui Hare, Freifrau von Bunse. Ce curios contrast cu Gabriele von Bülow! Ce evlavie! – Dar interesant.

Vineri 23 octomvrie. La masă la noi, Marie Olănescu, născută Filipescu, mie totdeauna dragă, Jacques, Marie şi Costache Negruzzi.

Vreme tot caldă.

Aranjarea salonaşului Anicuţei cu noua tapetă verde, vopsitul uşilor, ne mai ţine o săptămînă în dezordine. Apoi sosesc mobilele de la Rosel din Bruxelles.

Luni 26 octomvrie. Suceava, cald. Termometrul, la 8 ore dimineaţa, +12°R. Am sosit dimineaţa din din Botoşani (cu Take Ionescu şi Scarlat Vîrnav), spre unde plecasem alaltăieri, sîmbătă sara, unde sosisem ieri, Duminecă, la 12¼ de amiazi, primiţi la gară de lume, conduşi la Clubul conservator unde, în salonul mare (cu portretele rele ale lui Lascar Catargi şi P. P. Carp), era  servit dejun de vro 60 – 80 tacîmuri, muzica pe balconul de pe stradă, toastul meu pentru L. Catargi şi al lui Take Ionescu pentru Carp, de acolo la întrunire în sala de la etajul I a şcoalei Martian, plină de lume, am vorbit eu de la 2 – 3, Take Ionescu de la 3 – 3º 20’, prezidat şi dejunul şi întrunirea de bătrînul Ciolac; la 3½ iar la club, la 4º 45’ pornit de la Botoşani.

Ieri, tot la 2 ore, simultan cu noi la Botoşani, a fost la Bucureşti întrunirea conservatoare în sala Dacia (simultan întrunirea liberală cu Dimitrie Sturdza, M. Pherekyde etc. în sala băilor Eforiei), sub prezidenţa lui Lascar Catargi, unde au vorbit geneal Manu, Nicu Filipescu, Alex. Marghiloman, prostul de Barbu Bălţineanu şi P. Carp, care a cetit şi lista celor 31 candidaţi comunali ai noştri (general Manu, Menelas Germani, N. Filipescu, C. C. Arion, Take Ionescu, D. A. Laurian, d-nii Buiucliu, Lecomte, Sevescu, Florea Teodorescu, C. Istrate, Anghel Demetrescu, Michel Korné, Scarlat Vîrnav etc.)

Telegramă

Prinţ Dimitrie Sturdza

Iaşi

Primiţi vă rog cele mai sincere urări de viaţă lungă fericită.

Maiorescu[27]

Sara am dictat Anicuţei discursul meu de la Botoşani, pînă nu mai putea de oboseală şi de ameţeală.

Marţi 27 octomvrie. Vîntul s-a răcit, termometrul numai +5º R.

Dar de dimineaţă am revăzut discursul, la 8¼ l-am trimis la tipar la „Constituţionalul”, pe la 11¼ mi-a adus Vîrnav corecturele, de la 1 – 5 la casaţie procesul Sturdza (iar amînat), de la 5 – 6  la universitate, concursul de Psichologie experimentală (Vaschide), 6 – 7½ la Club.

Trei zile de cea mai incomodă activitate.

Mercuri 28 octomvrie / 9 noemvrie. Termometrul, la 6½ ore dimineaţa, +½º R. Senin, apoi soare.

Am să scriu un articol francez, pentru „Roumanie” a lui Lilly Florescu, contra alianţei lui Dimitrie Sturdza cu socialiştii (candidaţi liberali la Iaşi  şi la Galaţi), în momentul cînd are să trimită delegaţi la conferinţa europeană contra anarhiştilor.

Apoi, petiţia de intentare a procesului şcoalelor din Braşov contra statului nostru pentru plata rentei legale.

Apoi, recursul Lemontheux la Casaţie.

Ocupată vreme! Dar cei 58 de ani ai mei nu m-au îmbătrînit încă.

 

[1] Telegramă în limba germană în manuscris. Textul continuă în limba română.

[2] Iniţial: Începere.

[3] Ion S. Floru

[4] François Robin, membru în comitetul de redacţie al revistei „Convorbiri literare”.

[5] Constantin Litzica (1875 – 1921), filolog şi traducător român, profesor la Catedra de Studii bizantine a Universităţii din Bucureşti, redactor la „Convorbiri literare”.

[6] Dimitrie Evolceanu.

[7] Nicolae Basilescu.

[8] Scarlat Vîrnav (Charles Basile Vîrnav), călugăr, preot şi om politic român,

[9] Teodor Dimitrescu, inginerul junimist din Berlad Teodor Dimitrescu.

[10] Paranteză adăugată ulterior, cu altă cerneală, la o relectură a Jurnalului.

[11] Este vorba despre Petre Negulescu (1872 – 1951), filozof, om politic, profesor de filozofie, discipolul lui T. Maiorescu, profesor la Catedra de Istoria filozofiei şi logică a Universităţii din Iaşi. În 1910, Negulescu se mută în capitală, unde preia, după pensionarea lui T. Maiorescu, catedra acestuia la Universitatea din Bucureşti.

[12] Grigore Ştefănescu, geolog, profesor, decan şi rector al Universităţii din Bucureşti (1897 – 1898), membru al Academiei Române.

[13] Candidaţi la alegerile de rector al Universităţii în septembrie 1898.

[14] După demisia lui Titu Maiorescu, au mai avut loc două alegeri de rector al Universităţii din Bucureşti, în cadrul cărora a fost ales profesorul de geologie şi mineralogie, Grigore Ştefănescu. La alegerile din 27 septembrie 1898, Titu Maiorescu a obţinut 16 voturi, iar Grigore Ştefănescu a fost ales cu 40 de voturi.

[15] Urmează două rînduri anulate indescifrabil.

[16] Propoziţie în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[17] Aici se încheie textul în limba română în manuscris.

[18] De aici, textul continuă în limba franceză în manuscris.

[19] Aici se încheie textul în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[20] E vorba despre M. Deşliu.

[21] Nume adăugat ulterior. Fiul lui Stan Pleşa.

[22] Dimitrie Grecescu (1841 – 1910), botanist şi medic român, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, membru al Academiei Române. Ultimele două cuvinte adăugate ulterior.

[23] Maiorescu se referă, probabil, la Alexander Sándor Jessensky (1873 – 1947), om politic.

[24] Dezsö Banffy (1843 – 1911), om politic austro-ungar, prim-ministru al Ungariei în perioada 1895 – 1899.

[25] Manole Diamandy (1833 – 1899), comerciant, filantrop român.

[26] Telegramă în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

[27] Telegramă în limba franceză în manuscris. Textul continuă în limba română.

Revista indexata EBSCO