Dec 20, 2018

Posted by in Varia

Valentin TALPALARU – Compresa revistelor

Lună blîndă, ca o mălăiață căzută din pom și uitată de copiii cu ochii după una mai arătoasă pe ram. Frunze leneșe, încălzindu-se înainte de a ne binecuvînta pînă la revederea din primăvară, agitație preșcolară, gimnazială și liceală, terase pline care fac ultimele încasări generoase înainte de a intra și ele în hibernare, mustul trădător opintind să ne pună piedică în decentul drum spre casă, în fine, toamnă adevărată (Ține-o Doamne pînă spre aprilie, spre disperarea Veoliei, sau cum s-o mai numi instituția aia cu căldură ioc și facturi buluc, aferim!). Gata cu panseurile despre vreme și la treabă, mai ales că am primit un număr proaspăt din Lumina, înmînat solemn de redactorul șef, Ioan Baba, cu care am hălăduit noi pre drumurile Brăilei, Galațiului și Cahulului, unde ne-a purtat programul Festivalului „Europoesia”din acest an. Am aflat cu acest prilej de eforturile pe care această oază de identitate românească de la Pancevo, din Banatul sârbesc, le face pentru a rezista (și care ar merita o discuție aparte, dar asta cu altă ocazie). O revistă care este gazdă bună pentru scriitorii și criticii literari de pe partea stîngă a Dunării. Din bogatul și interesantul sumar, vă propunem o lectură mai atentă a unui amplu studiu semnat de Victor Rusu: Folclorul poetic despre Războiul reîntregirii. Studiul pleacă de la un adevărat atlas folcloric, Folclor din Oltenia și Muntenia în care, una dintre contribuțiile importante îi aparține folcloristului Vasile Cărăbiș. Autorul găsește aici „cu satisfacție și bucurie numeroase poezii lirice de o remarcabilă valoare”.  Și continuă: „Din perspectiva sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, pe noi ne-a interesat, în chip firesc, secțiunea Cântece de cătănie și război, care, prin numărul apreciabil (14) și valoarea pieselor selectate, ne-a rezervat momente de rară satisfacție.” Momente pe care vi le dorim și dumneavoastră, în eventualitatea procurării revistei.  Virginia Popoviċ ne atrage atenția cum că Jurnalul de călătorie – un subiect foarte rar cercetat în literatura din Voivodina este în fine valorificat de Costa Roșu în volumul Călătorii din amintiri. III. Zrenianin. Nu ocoliți nici prozele lui Constantin Ciobotaru sau cîteva din poemele pentru care Ioan Baba a primit Premiul „Lira lui Orfeu” la a 6-a  ediție a Întâlnirilor Poetice Internaționale „Orfeu pe Dunăre” din acest an. Rămînem pe cursul Dunării care ne poartă inevitabil la Pontul Euxin unde suntem așteptați de Ovidiu Dunăreanu și un nou număr din Ex Ponto. Angelo Mitchievici face retrospectiva unui colocviu național dedicat revistelor de cultură, care a avut loc în luna iunie la Arad.  Evident și această întîlnire a fost subsumată evenimentului național al anului, propunînd dezbaterilor revistele de cultură centenare și cele noi, postdecembriste. Unul dintre punctele „fierbinți” a fost dedicat contextului în care, centrul mediatic s-a deplasat vizibil: „Emoția care a guvernat diversele opinii a fost aceea a unui actor care joacă foarte bine în fața unei săli goale. Rostul revistei literare a fost, de fapt, subiectul principal, ca și în alte dăți. Discuția a revenit asupra acestui sens al revistelor literare într-o cultură al cărui centru mediatic și de comunicare s-a deplasat considerabil prin instituirea rețelelor alternative de comunicare: internet, blog, facebook, instagram etc. Pot suplini toate aceste noi medii de comunicare existența revistelor literare?” Și aici facem întreruperea cu aparent suspans și cu final previzibil. Mai adăugăm că la discuții au luat parte Ovidiu Pecican, Mircea Mihăieș, Dan Cristea, Eugen Suciu, Răzvan Voncu, George Vulturescu, Adrian Popescu, Augustin Doman, Ioan Moldovan, Traian Ștef, Olimpiu Nușfelean et alii. Pentru că ne-am lungit cu informația, ne rezumăm să vă invităm la o lectură ad integrum, din care nu trebuie să lipsească popasurile la textele semnate de Anastasia Dumitru: Alex Ștefănescu: Întoarcerea la textul eminescian, Lăcrămioara Berechet: Supraviețuirile sacrului. Scenarii posibile în literatura lui Mircea Eliade. Și, pour la bonne bouche, un fragment din sonetul lui Nicolae Rusali: „Mai uită-te din când în când la mine/ La buze, vezi, oglinda se-aburește?/ Că, iată, simt: mă soarbe către sine/ O stea ce însăși nu mai viețuiește.” (Sonetul I „Mai uită-te din când în când la mine…”)  Ne oprim și la grațioasa în talie Atitudini de la Ploiești, în care continuă serialul interesantului poem – reportaj Kardjali – Expresse, autor fiind căpitanul Georgescu din Regimentul  3 artilerie, poem de factură folclorică, simplu ca formulare dar care reflectă situația ofițerilor români prizonieri în lagărul de la Kardjali – Harskovo – Bulgaria. Haz de necaz, meditații asupra existenței: „Ziua începe să apară/ Lunga noapte s-a sfîrșit,/ Strigăte se-aud de-afară/ Ivrigic, topla, semit./ (…) Kâz – Kâz intră cu o oală,/ Fără să zică nimic/ Dar nu-i chip toți strig în sală/ Beș – Cafe, ciabuc! Faic!”. Al 5-lea episod al serialului Regele Ferdinand în mijlocul ostașilor, semnat de Traian D. Lazăr ne duce către Răcăciuni, o importantă escală făcută de Rege, și la consemnarea unui cunoscut și incitant discurs adresat militarilor din Armata a II-a: „Vouă, fiilor de țărani, care ați apărat cu brațul vostru pământul unde v-ați născut, unde ați crescut, vă spun, Eu, Regele vostru că pe lângă răsplata cea mare a izbânzii, care vă asigură fiecăruia recunoștința neamului nostru întreg, ați câștigat totdeauna dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-ați luptat. Vi se va da pământ. Eu, Regele vostru, voi fi întâiul a da pilda, vi se va da și o largă participare la treburile statului.” De la gravitate la ludic, la galeria marilor epigramiști, „populată” de Constantin Tudorache, care ni-l propune în acest număr pe Vasile Vorobeț: „În viața asta – nu prea lungă -/ Pentru făptura omenească,/ Unii trăiesc ca să se plângă,/ Iar alții plâng ca să trăiască.”. Sau: „Aspir mereu la bunăstare;/ Aspir la vremuri mai senine;/ Aspir la „mult” și la „mai mare”…/ Sunt dependent de aspir(ine).” Urcăm spre Botoșani, la curțile revistei Hyperion, a cărei soartă se pare că este îngreunată de conducerea vremelnică de la Memorialul Ipotești. Noi ne oprim la editorialul lui Gellu Dorian și la întrebarea sa, asupra căreia vă invit să cugetați: „Unde s-a greșit?” Scrie autorul: „Unde s-a greșit aici, în lumea scriitorilor? În ultimii aproape treizeci de ani au intrat în Uniunea Scriitorilor peste o mie de noi membri. Unii pe merite absolute, alții prin slăbiciuni ale comisiilor de validare. Încît compoziția breslei a luat o consistență eteroclită mai mult decît este îngăduit. Pe lîngă scriitorii care au crezut cu sinceritate în breaslă și cu o valoare care justifica prezența lor în Uniunea Scriitorilor au apărut și impostori, veleitari, a căror caracteristică a fost dintotdeauna agresivitatea, și de aici dorința de a accede la vîrf, exact ca reprezentanții de azi ai vieții politice, adică la cel mai înalt grad al incompetenței.” Bravos! Continuă obișnuitele interviuri ale revistei. De data aceasta e rîndul lui Grigore Chiper  să dea vamă chestionarului lui Nicolae Corlat. Ne oprim și la poezie, substanțial reprezentată în revistă, secțiune din care vă oferim un fragment din versurile lui Marian Drăghici: „merită să merg la festivaluri/ de poezie/ să-l văd pe Nicu Sava.// între toți/ care de care mai important/ mai locvace/ Nicu Sava tace.// Nicu Sava tace/ i când vorbește/ Nicu Sava tace/ și când tace.” (poemul lui nicu sava) dar și din ale absentului din presa literară în ultima vreme, Ancelin Roseti: „…Și nu e prima dată când, la ușa mea, bat marii eufemiști să tălmăcească toate cele îndărătnicite/ hieratic pe vârful înalt al limbii, de unde nu se lasă rostite în nici un chip. Și vin, escaladând până/ la mine, cordonul ombilical al lumii – sfioasa ei facere…” (Levitați, domnilor, levitați!). Iată că suntem invitați la Banchetul Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu” din Petroșani, revistă despre care am mai scris, cu frecvența cu care ajungeau la noi numerele mai proaspete. O revistă plină cu de toate, generoasă cu spațiul filosofic unde întîlnim articolele semnate de A.I. Brumaru, Nicolae – Sorin Bașturea, Iulian Chivu, Dragoș Niculescu, care ne duc spre teme variate, de la Poezia filozofică la Contingențe în predicativitatea transcendentă ori Despre Societate și viața socială în dialectica modernă și contemporană dar și cu cel al poeziei, prozei, traducerilor, scrierilor memorialistice.  Ne oprim la cîteva propuneri de lectură interesante la care vă poftim și pe domniile voastre. De pildă dialogul Lilianei Popa cu Emil Lungeanu, nume cunoscut, scriitor polivalent, în care sunt abordate teme grave, ca de pildă viitorul limbii române și al literaturii în plină globalizare, secretul celebrului deja Manifest ludic sau imprudenta întrebare „Cât de importantă este erudiția pentru un scriitor?” Iată răspunsul spumos al maestrului la aceasta din urmă: „Erudiția? Ăsta-i un cocteil de brainstorming cu vodcă servit la Erudit Club pe strada Pușkin în Chișinău, după o dușcă vorbești deja rusește, ah, ia haciu izuciati ruskii! Păi degeaba pute, vorba lui Arghezi, de erudiție un scriitor dacă nu are talent în dotare. În ce măsură și-a spus cuvântul, bunăoară, erudiția unui Hasdeu în Răzvan și Vidra? Oare Rățușca cea urâtă era mai frumoasă dacă Andersen ar fi știut carte?” Noi trecem la alte provocări cum ar fi traducerile din poeți români contemporani dar și din Pușkin sau Tiutcev. Ca să nu mai vorbim despre cele semnate de Constantin Frosin. Surprinzător de amplă lista lirică și avalanșa de nume cunoscute mai mult sau mai puțin. Ar mai fi multe de scris dar Daniel Săuca ne îndeamnă să ne aliniem mesajului de pe prima copertă a revistei Caiete Silvane: Transilvaniei, cu dragoste, la care subscriem cu totul. Am scris mai des despre revistă, din motive care țin de cîteva documente interesante publicate în paginile ei, cu dedicație centenară, așa cum facem și acum sugerîndu-vă să adăugați memoriei personalităților legate de Marea Unire și numele lui Aurel Hetco. Marin Pop, autorul articolului, reface traseul parcurs de combatant pe fronturile din Serbia și Galiția, ajuns membru în Comitetul de direcție al Consiliului Național Român și al Gărzii Naționale Române din plasa Jibou pentru ca, în 1952 să fie arestat și condamnat politic. De la istorie la… arte plastice. Un important pictor sălăjean, Acs Ferenc este prezentat de Victor Cioban cu serioase și convingătoare argumente iconografice. Și un ultim popas la Scrisul Românesc, revista diriguită de Florea Firan și Gabriel Coșoveanu. Suntem primiți cu un eseu al lui Florea Firan care ne trimite la o carte de referință pentru cei interesați de biografia eminesciană, Amintiri despre Eminescu a lui Teodor V. Ștefanelli. Din care am păstrat cu toții numeroase informații, începînd cu portretul cunoscut al Poetului: „mic și îndesat, cu părul negru pieptănat de la frunte spre ceafă, cu fruntea lată, fața lungăreață…”. Studiile de la Viena, sărbătoarea de la Putna, asociația „Arboroasa”, episodul cu Eminescu aducînd la Cernăuți „mascate sub cărți vechi” cîteva sute de exemplare din Răpirea Bucovinei sunt tot atîtea episoade care se cer rememorate. Un volum, conchide autorul asupra căruia e bine să revenim pentru că, vorba lui Slavici, „nu e însă vorba despre Eminescu, ci despre adevăr”. Adăugați la lectură și cartea lui Radu Cernătescu, Antiparadisul lui Mihai Eminescu, apărută la Editura Junimea mai an, despre care scrie aplicat Constantin Cubleșan. Interesant și de urmărit în forma finală romanul Povestire din Europa de Est, din care Mihai Ene ne oferă un fragment. Și, pentru a încheia tot în notă eminesciană, semnalăm și reverența lui Florea Firan în fața memoriei eminescologului de excepție care a fost și rămîne Dimitrie Vatamaniuc.

Revista indexata EBSCO