Dec 18, 2018

Posted by in EDITORIAL

Adrian PORUCIUC – Marița lui Săndel din Vladomira și însemnările ei din vremuri grele (III)

Îmi fac în continuare datoria de editor (şi de nepot) în publicare unei a treia părţi din însemnările bunicii Mariţa. În rîndurile de mai jos ea se referă la ce au avut de îndurat vladomirenii ajunşi în postură de „evacuaţi” (la Berza, în judeţul Botoşani). Evacuarea silită, în plin sezon agricol, a fost desigur o traumă pentru toţi cei din sat. Pentru bunica, la durerea respectivă se adăuga şi cea a nesfîrşitei (şi, de fapt, zadarnicei) aşteptări a fiului „dat dispărut” pe front. Vom vedea însa că ea nu ştia doar să jelească, ci să şi blesteme, vizaţi fiind mai ales făcătorii de război. De remarcat este şi că, sub „bubuitul grozav de tun”, bunica Mariţa a ajuns să înveţe şi cuvinte noi, pe care le-a redat şi ea cum a putut (vezi tranşăie, anteriană, refrectoare etc.). În rest, între spălatul lînii la Prut şi îndatoririle legate de „rîndul” la stînă, bunica şi-a găsit timp să consemneze şi fapte ale „musafirilor nepoftiţi”, care nu doar că împuţinau sistematic animalele domestice ale localnicilor, ci rechiziţionau chiar şi instrumente muzicale.

 

3 Iunie, Anul ’944

Şi astă noapte bubuituri multe în toate

direcţiile. Dimineaţa frumos, timpul cald

şi sănin. Săndel n’a mai sosit de la

moară, nu ştiu de ce. Am uitat să

spui de ieri că iarăşi am dat la ruşi

20 oi din stîna noastră. Din orice

direcţie vin şi pleacă avioani multe

şi dau mereu bombe pe la poduri

şi aerodromuri.

Astăzi este Sîmbata Moşilor, dar

n’o petrecem ca în anii din urmă cu

petrecere şi vesălie, ci ascultăm îngrozitoarele

sau asurzătoarele bubuituri şi

primim zilnic afişe de la nemţii care

ne’au lăsat să murim pe drumuri de

necazuri şi să pierdem ce am făcut

din copilărie.  Blestăm cu foc pe acel ce i’a

trebuit război, şi ne’a pierdut prin pustiurile

Rusiei. De doi ani copilul meu nu mai

dă sămne de viaţă, decît am primit

veste că este dispărut. Leon cu Marusa

este la satu’ Ciornohal. Încă n’au

sosit. Ruşii ne iau vite zilnic. Se spune

că o să ne lase numai cîte 5 oi.

Termin de scris acum, ora 5 după amiază.

Săndel a sosit de la moară. Ne’a făcut făină.

Dzeu să ne apere şi să ne mîntuie de tot răul

şi să ne elibereze de sub robie.

Mariţa cea năcăjită a lui Săndel din

Vladomira

4 Iunie 1944,  Duminica Mare este azi. E Duminica

cu tei, e Duminica Mare din zilele cele mai

grele, cele mai nenorocite din viaţa noastră.

Dacă vom mai scăpa de sub acest jug, poate

vom mai găsi vreun an de bine, de libertate,

de vesălie, de întîlnire cu acei ce ne’am

despărţit de ei, cu acei ce i’am avut scumpi

şi dragi. Dar este întrebarea, oare va mai fi

aşa după cum dorim? Dar tot nu ne pierdem

speranţa. Astăzi este nor şi vînt foarte rece.

Leon, Marusa, Anica şi Irina s’au dus cu vitele

la păscut. Astă noapte s’a auzit bubuit de tun

şi azi la fel, dar avioani pănă acum, la ora 10

dimineaţa, puţine au trecut. La ora 2 am plecat

la Sf. Maria pe jos cu omul şi femeia de casă[1].

Am petrecut foarte bine, am băut vin şi acasă am adus

4 Kgr. Am plătit 200 Kgr.

Amintire din zilele Evacuării, zile amare.

Mariţa Poruciuc, Berza.

5 Iunie 1944, Luni, Sf. Treime.

Ziua, ca şi astă noapte, este sănin şi bine, dar vuiet

grozav de avioani.  Ruşii vin zilnic după vite

mari şi oi, păpuşoi şi grîu, orz, linte, ouă, găini,

pentru răniţi.

Amintirea de azi, Mariţa Poruciuc, 1944.

6 Iunie, marţi, scris din Berza.

Astă noapte s’a cutremurat pămîntul de’atîta

bubuit de tun şi bombe de avioani.

Timpul ca şi azi cald, senin. Astăzi s’a petrecut

numai în vuietul asurzitor al avioanilor, şi

bubuit de tun, dar mai puţin. Dar avioani, grupuri

cîte 30 şi cîte 25-27-6-9 şi aşa mai departe,

la număr au fost 100. Veneau dinspre răsărit,

miazăzi şi mergeau spre apus. Aşa ni se

petrece ziua şi noaptea, cu această muzică

frumoasă. Ordin ca mîne 10 căruţe să meargă

convoi la Trifeşti. Nu ştim noi oamenii pentru ce.

Am terminat pentru azi. Mariţa Poruciuc, Berza

7 Iunie, Miercuri.

Astă noapte, la fel ca altă noapte, aceeaşi muzică.

Astăzi mai puţine avioani au trecut pe aicea

şi nu s’a auzit bubuitul tunului, cauza că o

bătut vîntul. Căruţăle care trebuiau să plece

azi au plecat spre Trifeşti cu santinelă.

Tot azi a fost o maşină cu un căpitan care

vorbea natural  moldovineşte, întrebînd de vin.

Amintire din Iunie (Mariţa).

8 Iunie, joi. Groaznic bubuit de tun a fost astă

noapte, de să cutremura pămîntul. Vînt şi timpul

cam rece. Ziua a fost călduţă, dar groaznic au bubuit

tunurile, şi tot înspre Iaşi. Avioani multe, multe de

tot, toată ziua s-au zbuciumat, în sus şi în jos.

Dar cînd va veni eliberarea noastră, nu ştim.

Frontu’ se vorbeşte că ar fi la Cîrniceni. Ţigănaşi se

vorbeşte că ar fi ruină. Vîntu bate grozav de tare.

Am terminat toate pentru ziua de azi.

Ca amintire a zilei de joi.

Mariţa Poruciuc, Berza

9 Iunie 1944

Astă noapte, vînt grozav şi rece s-a zbuciumat

şi tunurile la fel cutremurau pămîntul. Astăzi

în zori a început a ploua puţin. Toată ziua nor

şi rece. Avioani puţine. Tunurile bubuie grozav.

Afişe nemţăşti s-au găsit pe cîmpie.

Ca amintire dureroasă, stăm părăsiţi de orice

mijloace de salvare. Ce dureros este pentru

noi cînd ne aducem aminte cum am trăit

şi cum trăim azi, fără casă, fără masă, dormind

pe prispa lui Vasile Martiniuc. Frig, vînt, ploaie,

toate le suferim în tăcere şi cu mare durere în

sufletul şi inimile noastre.

Dzeu să ajute la orice naţie, să le dea gînduri

de pace. Amintirea zilelor de astăzi.

Mariţa Poruciuc, Berza

10 Iunie, sîmbătă. Astă noapte sănin dar frig. Ziua

a fost foarte cald. Bubuit de tun puţin de tot,

avioani la fel. Nici vorbă de plecat acasă.

Ziua de azi s’a pierdut fără gînd de

reîntoarcere. Durerea mea grozavă.

Mariţa

11 Iunie, duminică. Astă noapte bubuit de tun

grozav. Timpu’ rece. De dimineaţă a început

iarăşi bubuit de tun. Avioani

multe trec pe aicea. Anica a fost

la Bivolari, la sora ei. Farcaş[2] a căzut

din picioare şi şi’a frînt picioru’ foarte rău.

Ca amintire a zilei de azi.

Mariţa

Luni 12 Iunie. Toată noaptea au bubuit tunurile, dar

mai departe. Timpu’ sănin. Ziua bubuit depărtat de

tun şi multe avioani trec pe aicea. Bubuit de bombe

pe la apropiatele poduri şi aerodromuri.

Astă noapte s’au furat de soldaţi 1 vacă de la

o femeie de aicea şi un bou de la Casandra

lui  Alecu Petrişoriţei. Mai s’au furat în noaptea

de 8 Iunie boii altei femei de aici.

Azi a fost cald şi bine. Acum, ora 6 după amiază,

norat şi vînt. Un ofiţăr rus a venit să

dăm din stîna Vladomirei 20 oi. Şi aşa s’a

petrecut ziua de azi. Las ca amintire din

satul Berza. Scriu la masă, în faţa casei

sub un măr umbros la Vasile Martiniuc.

Mariţa Poruciuc, Vladomira, Berza

13 Iunie 1944, marţi. Astăzi ziua cam noroasă.

Vînt dar cald. Bubuituri grozave de tunuri.

Avioani mai puţine, fără bombardament.

Astă noapte sănin, cald, dar s’a cutremurat

pămîntul de bubuit de tunuri. Dar ce’i cu asta

noi nu ştim. Sîntem pierduţi, rătăciţi şi

nemîngîiaţi. Azi a venit alt starşina[3] să le

dăm 10 oi. Aşa ne este viaţa amară, dar nu

ştiu cînd va vrea Dzeu să ne dezrobească

de sub acest jug.

În ăst fel s’a petrecut viaţa de azi.

Berza, 12 Iunie 1944, Mariţa Poruciuc

14 Iunie 1944, miercuri

Astă noapte sănin şi cald, dar bubuit de

tun aproape nimic. Astăzi iarăşi timp frumos

şi bubuit nimic. Cîteva avioani s’au

mai zbuciumat, dar au fost rusăşti. Dar

ruşii şi azi au luat 130 oi din stîna noastră.

Nu ştiu cînd se va termina cu atîta

suferinţă. Dzeu să ajute la orice fiinţă

să scape din această robie.

Am pierdut şi această zi nenorocită

de plecare spre Vladomira.

Mariţa Poruciuc, Berza

15 Iunie 1944, joi

Astă noapte timpul liniştit. Bubuit nimic.

Azi la fel. Timp cald pînă la ora 2 după

amiază. Eu am fost cu Anica şi soţia

lui Vasile Martiniuc la Ciornohal şi

Călăraşi. Am vizitat rudele din Bălteni,

evacuaţi  la Ciornohal. Am fost la

Călăraşi la Muscalenca, mătuşa Marusei.

Şi la Gavril am fost. Mi-a dat o

jumătate de rachiu. Pe la ora 4 am

sosit acasă şi pe la 5 a început a ploua

grozav. Bun dar a dat Dzeu.

Săndel a fost azi la moară şi a măcinat.

Rămîne ca amintire petrecerea

zilei în Berza. Mariţa Poruciuc

16 Iunie 1944, vineri

De astă noapte şi pănă acum, ora 4 după

amiază, bubuit de tun de să cutremură

pămîntu’. Şi azi ruşii au venit să ia cîte un

bou din pereche şi să lase cîte 3 oi.

Aşa fericire am ajuns. Avioani nu prea aşa

multe. Numai plîns de copii şi femei

cu aceste zile fericite. Ne’au condamnat

românii noştri, ne’au lăsat pradă ruşilor.

Ce tristă şi amară este viaţa.

Mariţa Poruciuc. Berza

17 Iunie, sîmbătă

De’aseară grozav bubuit de tun. Azi

mai puţin, dar vuit mare de avioani

rusăşti. Trec mereu în toate direcţiile. Ruşii au luat

azi şi de la evacuaţii noştri cîte un bou. Mare jale

şi plînset este întru lumea asta nenorocită.

Dzeu să ne scape de tot rău’

şi robia de azi. Blestăm eu şi toţi

rămaşii sub jug ca mine pe acei ce’au

pornit războiul.

Mariţa Poruciuc, Berza

18 iunie, sîmbătă

Aseară pe la ora 9 s’au văzut la Bălţi focuri de

artilerie anteriană bătînd în avioani. Bubuit de bombe,

luminaţie mare se vedea în aceeaşi direcţie. Astăzi

zbîrnîit de avioani multe de tot. De ducă acasă

nici o vorbă. Multă lume a plecat la tranşăie.

Pe Olteanu, fiindcă nu s-a supus să lase fetele la

tranşăie, l-au vîrît într-un beci pentru 3 zile,

pedeapsă. Alt nimic nu mai pot descrie, căci multe

durei şi suferinţe sînt, dar nu ajunge hîrtia. Termin

cu atît.

Berza, Mariţa Poruciuc

19, luni. Bubuit grozav de tun, încă de’aseară, se aude

înspre Iaşi. Astăzi nimic nou de bine, ci fel de fel de

veşti triste. Sîntem pierduţi, fără nici o nădejde de

scăpare. Închei cu atît jurnalul zilei de azi.

Berza, 1944, ziua 19 Iunie.

20 Iunie

Şi astă noapte s’a auzit bubuit de tun. Şi

azi la fel, şi avioani multe îţi asurzesc

capu’ de vuit grozav. Acum este ora 10

dimineaţa. Pănă seara, bubuit de tun şi avioane.

Nemţii dau afişă cu fel de fel de poveşti.

Şi s’a dus ziua de azi.

Mariţa din Berza, evacuată

21 Iunie 1944.

De’aseară nu a mai continuat bubuitu’ grozav

de tun şi vuit de avioani. Timpul este cald

şi bine, dar noi sîntem foarte trişti şi amărîţi.

Dzeu ne’a uitat cu totul.

Ruşii iau totul de la noi. Ne lasă fără

nimica. Cu mare durere în suflet am scris

aceste rînduri. Mariţa Poruciuc

22 Iunie

De ieri şi mai din urmă n’a mai încetat

bubuitul grozav de tun. Nici o veste de

încurajare, nimic îmbucurător. Avioani se

mai aud, dar nu aşa de multe. Noi nimic

aproape nu lucrăm. Stăm trişti şi descurajaţi.

Ce o să facem, numai Dzeu ştie.

Amintire din evacuare. Mariţa Poruciuc

23 Iunie

Toată noaptea au bubuit tunurile tot

spre Iaşi. Şi a venit o ploaie cu

tunete grozave. Şi azi la fel, bubuit

grozav de tunuri. Aviaţie mai puţină.

Şi astăzi a plouat foarte mult şi bine.

Amintire de azi. Mariţa Poruciuc

24 Iunie, de Sînziene, sîmbătă

Astă noapte, ca şi azi, bubuit de tun grozav.

Fără să ştim ce’i cu ele, avioani multe

rusăşti trec în toate direcţiile. Maşini şi

căruţe cu ruşi vin zilnic prin sat şi iau

grîu, oi, porci şi vite. Azi au […]

pielicele şi lînă de la oamenii din sat,

nu de la evacuaţi.

De ieri am intrat la rînd la stînă. Şi

acuma plouă tare mult, cînd scriu

aceste rînduri pe prispa lui Vasile

Martiniuc, ţinînd caietul pe braţe. Săndel

e dus cu Anica să aducă laptele de la stînă.

Ca amintire dureroasă. Mariţa Poruciuc

25 Iunie, duminică

Astă noapte au bubuit foarte tare tunurile.

Timpul, cam frig şi a plouat.

Dimineaţa şi pănă seara la fel au bubuit tunurile

şi foarte în apropiere. Tot azi a venit un colonel

rus cu perihocicu[4] lui cu o trăsură în cercetarea

unor chestiuni acolea, la casa lui Vasile

Martiniuc. În acelaşi timp a venit Alioşa

şi a strigat că nişte soldaţi i’au luat

armonica. Colonelu’ cu mai mulţi oameni

au alergat în ajutor. Acel soldat era cu

mai mulţi soldaţi şi cu un cîrd de vite.

Le duceau pentru armată în jos. Şi cred că,

fiind pîrît de Alioşa că are armonica, i-au

luat-o. Cred că tot aiştea i’au mai luat încă

una. Colonelu’, cînd au ajuns pe şefu’ acelora

cu vitele, el şi alţii l’au luat la rost că ce

nevoie are. Iar colonelu’ a scos livorveru’

şi l’a împuşcat pe loc. Cel cu armonica

a luat un cal de la o femeie şi a fugit.

Colonelu’ a fost dezbrăcat şi […] rupte galoanele.

Au venit încă doi în ajutorul colonelului

şi l-au arestat pe acel ce l’a digradat

şi le’au luat declaraţia lui Alioşa şi lui

perihocicu Grigori Teşcoschi. Şi au

luat mortu’ într’o căruţă şi au plecat.

Săndel e plecat la Ringhileşti pentru

a raporta tot ce s’a întîmplat.

Amintirea de azi va rămîne neştearsă.

Mariţa Poruciuc, Berza

26 Iunie, luni

Astă noapte şi azi nu s’a auzit

Bubuit de tun, nici avioani multe.

Manifeste nemţăşti s’au găsit. Ei se adresează

către ruşi, să lase armele, să facă pacea.

Timpu’ este rece. Tot azi au venit colonelu’

cu chestia de ieri, cu maşina cu mai mulţi

ofiţări în anchetă şi le’au luat

declaraţia celor ce’au fost la faţa locului.

Soldatu’ cu armonica a dispărut.

Cu aceasta am terminat ziua de azi.

Mariţa Poruciuc, Berza, 1944

27 Iunie 1944

Astă noapte timpu’ nor şi frig. Aseară, pe la ora 10-11

spre Bălţi s’au văzut trei refrectoare luminînd şi

multe rachete făcînd lumină, iar anteriana cu 1000

de guri de foc se vedea luminînd văzduhul. Cred că

că mare bombardament a fi fost acolo. Iar azi nu s’a auzit

nici o bubuitură de tun.  Avioane sovetice mai fac

zgomot pe aicea, iar ruşi vin mult prin sat

după alimente. Azi au luat de la fiecare locuitor

cîte un sac şi au plătit. Alte noutăţi nimic. Veşti noi de

plecare nu se aud. Ieri de’amiază am ieşit cu rîndu’

de la stînă. Am luat 20 găleţi şi acum ia

Leon 15 găleţi. Termin cu această zi pierdută

la Berza, în care ne petrecem viaţa amară.

Mariţa cea năcăjită, Săndel

28 Iunie 1944

Astă noapte linişte. Numai spre Bălţi

iarăşi avioani multe nemţăşti au bombardat. Era ora

11-12. Guri de foc se vedeau ieşind dinspre

acea direcţie. Iar azi, zi frumoasă, puţin rece şi

bubuit de tun puţin. Avioani multe, dar sovetice.

Tot azi am fost la Prut şi am spălat nişte

lînă. Şi aşa s-a petrecut ziua de azi.

Amintire din Berza, Mariţa Poruciuc

29 Iunie, joi, de Sf. Petru

Săndel este plecat la Bivolari cu Anica pe

jos, să mai cumpere cîte ceva. Eu am rămas

acasă, dar f. tristă şi bolnavă. Am multă

suferinţă în sufletul meu acest chinuit.

Astă noapte mai puţin bubuit, dar

departe. Astăzi este cam nor şi bate puţin

vînt. Acum este ora 10 şi Săndel

n’a venit. Diseară voi mai scrie

cum voi mai petrece.

Acuma, ora 9, Săndel a sosit din

Bivolari. Alt nimic nou. A plouat foarte

tare. Altă noutate de plecare netu.

Aşa ni s’a petrecut ziua de azi.

Mariţa Poruciuc

30 Iunie 1944, vineri

Astă noapte a fost senin şi bine. Astăzi iarăşi

Bine. Nimic nou. Tunuri netu, dar avioani

multe, cîte 8-7-4 grupuri. Se vorbeşte că

făceau manevre, trăgînd din mitralieră

focuri. Vaca lui Alecsandru Martiniuc

fiind culcată în cimitiru’ bisericii şi trecînd

un avion prin direcţia aceea, trăgînd în

altu’ focuri, a căzut un cartuş de avion

lîngă dînsa şi spărgîndu’se a omorît’o.

Vaca mai avea 3 zile şi trebuia să fete.

Alt nimic nou. Azi am spălat lînă la

Prut. Sînt f. supărată şi bolnavă.

Stau pe drumuri şi în case străine.

Ce triste zile ale vieţii. Mariţa Poruciuc

(va urma)

 

 

Fotografie (de prin 1928) reprezentînd trei generaţii: sus – Mariţa şi Andrei (Săndel) Poruciuc; mijloc – Toader şi Ana Petrişor (părinţii Mariţei); jos – Leon şi Iacob Poruciuc (fiii Mariţei şi ai lui Săndel).

[1] Vasile şi Eva Martiniuc, gazdele din Berza.

[2] Fugar din Ardeal stabilit în Vladomira.

[3] Plutonier rus.

[4] Rus. perevodčik ‘traducător, tălmaci’.

Revista indexata EBSCO