Nov 13, 2018

Posted by in Varia

Ioana COSTA – In memoriam Luciae Wald

Se spune mereu că filologia clasică este, la noi, o familie. Locul ocupat în această familie de fiecare membru al ei este legitimat de autoritatea profesională şi, nu mai puţin, de genealogia profesională.

Din această dublă perspectivă am putea vorbi despre Profesoara Lucia Wald, plecată dintre noi în miezul lunii august. Cursurile de filologie clasică ţinute, o viaţă întreagă, la Universitatea din Bucureşti (şi care i-au conferit statutul de magistră a tuturor clasiciştilor din prezent) s-au prelungit într-o direcţie afină, cea a lingvisticii. Aici se înscriu cinci volume de autor: Progresul în limbă: Scurtă istorie a limbajului, 1969, Sisteme de comunicare umană, 1973, Fonetica indo-europeană, 1979, Lingvişti şi filologi evrei din România, 1996, Pagini de teorie şi istorie a lingvisticii, 1998. Li se adaugă alte cinci tomuri pe care le putem pune sub semnul colegialităţii, ilustrînd o metodă de lucru pe care ne-am dori să o vedem perpetuată consistent. Sînt cărţi scrise în colaborare cu magistrul său, Alexandru Graur (Scurtă istorie a lingvisticii, 1961, cu reeditări în 1965 şi 1977), precum şi cu colegi lingvişti şi clasicişti (Ce limbi se vorbesc pe glob?, 1968, împreună cu Elena Slave; Probleme de lingvistică generală. Vol. 7, 1977, în colaborare cu Ion Coteanu; Introducere în studiul limbii şi culturii indo-europene, 1987, cu Dan Sluşanschi; Institutiones linguae valachicae: prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină, 2001, alături de Gheorghe Chivu). Colaborarea cu magiştrii şi cu cei din propria sa generaţie s-a prelungit în timp prin cultivarea generaţiilor următoare. Ca Doktormutter, a îndrumat vreo douăzeci de doctoranzi, pe care i-a susţinut mereu cu o căldură maternă. Două volume augustiniene (una dintre pasiunile sale constante) ilustrează simbolic această înfrăţire profesională cu cei tineri: De doctina Christiana apăruse la Humanitas, în 2002, în traducerea lui Marian Ciucă şi cu studiul introductiv semnat de Lucia Wald; în 2016, apăruse propria sa traducere din Augustin, Despre minciună, cu studiul introductiv al lui Constantin Georgescu.

La  despărţirea de această personalitate care a marcat o epocă a filologiei clasice româneşti, celebrăm o viaţă deplină, de nouă decenii şi jumătate, pusă sub semnul celor două perechi de termeni care au intitulat simbolic volumele omagiale ce-i fuseseră dedicate la 80 de ani şi la 90 de ani: Antic şi modern, Sapientia et scientia.

 

Bucureşti, septembrie 2018

Revista indexata EBSCO